BusinessMagazin

Tag: arta

  • Artă cu mască

    În stradă, opera artistului Banksy care are în plan central un personaj feminin a apărut peste noapte cu o mască pe faţă. Pictorul de portrete Tom Croft şi-a folosit şi el talentul pentru a marca sacrificiile făcute de angajaţii din sănătate în perioada crizei. El a decis să ofere un portret gratuit primului lucrător din sistemul naţional de sănătate care îl va contacta.
    Iar designerul de fashion nigerian Tiannah Toyin Lawani a creat o colecţie de costume cu mască pentru a creşte nivelul de conştientizare în ceea ce priveşte coronavirusul. Lawani are o echipă de croitori la casa sa din Lagos – unde măştile sunt acum obligatorii – care realizează măşti împodobite cu bijuterii, din ţesături africane, pentru vânzare sau donaţii.

    (Credit: Hayati Evren)
    (Credit: PA)
    (Credit: Hijack)

  • Nouă cărţi pe care le puteţi citi în această vară

    Arta interviului, Lawrence Grobel

    Dacă vreţi să aflaţi ceva din culisele presei, cum se realizează un interviu, această carte vă va dezvălui ce este în spatele unei discuţii cu un personaj celebru pe care o citiţi într-o revistă, ziar (din ce în ce mai puţin), net, aplicaţie, o ascultaţi într-un podcast etc.
    Ca să poţi să discuţi cu o vedetă trebuie să ştii să începi şi să faci o conversaţie, să fii la curent cu toate evenimentele, să pui întrebări provocatoare ca să fii surprins de răspunsurile primite, să fii cameleonic, să-ţi manipulezi personajul şi să nu laşi niciodată să-ţi scape controlul discuţiei, spune Lowrence Grobel, un ziarist american care a realizat mai multe interviuri cu cele mai mari vedete americane.
    Prin această carte veţi afla şi cum sunt vedetele dincolo de imaginea lor publică, cum negociază la ce vor să răspundă şi la ce nu, cum pot să schimbe peste noapte ziaristul care să le ia interviul pentru că aşa vor. 

    Endurance, Alfred Lansing
    Este povestea a 27 de oameni din anul 1915 care au fost nevoiţi să supravieţuiască un an şi jumătate în Antarctica, după ce vasul lor a fost prins de gheţari. Este vorba despre leadershipul căpitanului Ernest Shackleton, care a făcut tot posibilul pentru a ţine în viaţă echipajul şi a ajunge la mal. Aceeaşi călătorie a fost refăcută peste 50 de ani, dar în condiţiile anilor ‘60, şi a eşuat. Toţi s-au întrebat cum a reuşit Shackleton, ce putere a avut atunci să supravieţuiască fără să piardă niciun om.
    Leadershipul nu ţine de timpuri.

    TED TALKS – Ghidul oficial TED pentru vorbitul în public, Chris Anderson
    Dacă vreţi să vorbiţi în public (mulţi consideră că mai bine ar muri decât să fie nevoiţi să vorbească în public având în vedere emoţiile şi stresul aduse de această situaţie), puteţi să citiţi această carte pentru a vă face viaţa mai uşoară. A vorbi în public este un chin pentru 99% dintre oameni, iar povara unei greşeli, a unui eşec este copleşitoare pentru mulţi.

    Toată lumina pe care nu o putem vedea, Anthony Doer
    Acţiunea se petrece în al doilea război mondial şi este vorba despre viaţa unei fetiţe care nu poate să vadă şi a unui soldat german adolescent, care s-au întâlnit într-o singură zi, fiind inamici.

    Copiii de pe Volga, Guzel Iahina
    Ca să citiţi această carte, trebuie să citiţi mai întâi „Zuleiha, deschide ochii!“. Aceste cărţi par ireale, o pură ficţiune, având în vedere că nu-ţi poţi imagina acum ce s-a întâmplat acum 100 de ani în Rusia, în Siberia, cum au fost dezrădăcinate sate, oraşe, popoare.

    Sărutul pictat, Elisabeth Hickey
    Foarte mulţi dintre voi v-aţi intersectat cu imaginea celebrului tablou „Sărutul”, de Gustav Klimt. Este plină Viena de această imagine celebră. În această carte veţi afla cum a fost realizat acest tablou, cine este personajul din el, cum era în Viena de la finalul secolului XIX.
    Celălalt tablou celebru al lui Klimt – „Adele“ – a făcut obiectul unei tranzacţii fabuloase de peste 100 de milioane de dolari în 2006, cumpărătorul fiind Ronald Lauder, cel care a înfiinţat PRO TV alături de Adrian Sârbu.

    Promisiunea zorilor, Romain Gary
    Ca să-i ţină moralul ridicat băiatului aflat în război, pe frontul de luptă, o mamă i-a scris zilnic timp de trei ani de zile. Înainte să moară, mama a scris acele scrisori pe care cineva trebuia să i le trimită fiului, el neştiind că mama lui nu mai există.

    Călătoria Cilkăi, Heather Morris
    Este continuarea celebrei cărţi „Tatuatorul de la Auschwitz” care a făcut furori acum trei ani, pornind de la povestea adevărată a celui care a fost nevoit să-i tatueze pe cei care intrau în celebrul lagăr.

    Eugenia, Lionel Durois
    Este vorba despre relaţia dintre o studentă şi celebrul scriitor Mihail Sebastian, relaţie care are loc între Iaşi şi Bucureşti, în perioada zbuciumată 1930-1940.

    Enjoy!

  • Puţin noroc din artă

    Cel puţin asta ar putea gândi cei care întâlnesc opera artistului Felix Gonzalez-Torres, care a creat o sculptură comestibilă formată dintr-un munte de prăjituri cu răvaşe (fortune cookies – prăjituri aducătoare de noroc – n.red). Creată mai întâi în 1990, opera de artă a fost reinstalată pe 25 mai pe un acoperiş din Havana, Cuba, potrivit New York Times. „Untitled” (Fortune Cookie Corner) a presupus iniţial alăturarea a 10.000 de prăjituri şi a fost prima dintr-o serie de opere de artă comestibile. Muntele de prăjituri norocoase face acum parte dintr-un proiect care se va răspândi în sute de locaţii din lume, lansat de Galeriile Andrea Rosen şi David Zwirner. Rosen a declarat pentru New York Times că i-a venit ideea proiectului în aprilie, când majoritatea lumii se afla în izolare, sperând că astfel va oferi oamenilor ocazia să reflecteze asupra noţiunilor de spaţiu public şi privat, asupra pierderii şi regenerării, cât şi asupra valorii existenţei noastre atunci când suntem izolaţi la domiciliu.

  • Tablourile din pagini web. Cum a migrat lumea artei spre online

    De la fotografii cu capodopere pictate pe care le poţi admira până în cele mai mici detalii cu ajutorul zoomului de la telefon până la arhivele muzeelor interactive, am fost introduşi în arta tradiţională în moduri noi. Pentru un grup mare de artişti avangardişti, internetul a devenit atât temă centrală, cât şi mediul primar de lucru, accesibil oricui are o conexiune şi un computer. Iar acum lucrările artiştilor din curentul net art, apărut în anii ’90, vorbesc cu putere despre noua noastră normalitate interconectantă, într-un moment în care relaţia dintre tehnologie şi artă este mai mult ca oricând vitală. Una dintre acestea este „Summer”, opera rusoaicei Olia Lialina, un pionier al curentului net art, şi ilustrează o femeie într-un leagăn, cu chipul scăldat de soare. Prin lucrarea sa, a cărei subiect central este ea însăşi, Lialina prezintă unele dintre cele mai recunoscute caracteristici ale genului în modul: iluzia mişcării leagănului din „Summer”.

  • Feriga, la rang de artă

    În această ultimă categorie, scrie Washington Post, se încadrează artista Sophie McCrocklin, care a fost fermecată de frunzele de ferigă pe care le-a descoperit într-o plimbare prin Parcul Rock Creek din capitala SUA. A ajuns astfel să treacă de la creat colaje din fibre şi materiale textile la adevărate sculpturi. Seria sa dedicată ferigilor numără 19 sculpturi foarte detaliate realizate din sârmă şi pânză specială pentru vele, care prezintă diferite specii ale acestei plante. Artistei i-a luat şase ani să realizeze cele 19 lucrări. Pentru fiecare sculptură fotografiază frunzele, după care măreşte imaginile şi apoi desenează în amănunt fiecare element al plantei, folosindu-se de desenul realizat pentru a decupa materialul textil. Pe lângă fotografii, Sophie McCrocklin a mai făcut vizite de documentare şi la Smithsonian, ca să se asigure că nu-i scapă niciun detaliu. O parte din lucrările sale cu ferigi au fost prezentate într-o expoziţie, iar artista afirmă că motivul pentru care a creat sculpturile botanice este dorinţa de a-i îndemna pe oameni să fie mai atenţi cu natura şi conservarea ei.

  • British Airways îşi vinde o parte din colecţia de artă pentru a strânge bani

    Compania aeriană British Airways îşi vinde o parte din colecţia sa de artă, în valoare de mai multe milioane de lire sterline, pentru a strânge bani meniţi să o ajute să depăşescă perioada de criză, relatează BBC. 

    Colecţia include opere semnate de Damien Hirst, Bridget Riley şi Peter Doig, cu o lucrare despre care se crede că a fost evaluată la peste 1 milion de lire sterline.

    Cel puţin 10 opere au fost scoase la vânzare.

    Compania se confruntă cu prăbuşirea călătoriilor aeriene şi urmează să reducă mii de locuri de muncă.

    Săptămâna trecută, şeful BA, Alex Cruz, a avertizat că supravieţuirea companiei este în joc şi că este necesară o restructurare drastică a activităţii.

    Comform presei londoneze, casa de licitaţii Sotheby’s este cea care va aranja vânzarea.

    Alte lucrări din colecţia BA sunt piese de Tracey Emin, Anish Kapoor şi Chris Ofili. Cea mai valoroasă piesă este considerată una de Bridget Riley care valorea, conform unor surse,„cel puţin şapte cifre”. A fost cumpărat cu mulţi ani în urmă şi valoarea i-a crescut substanţial.

    O mare parte din colecţie a fost acumulată cu ajutorul curatorilor Artwise, care au lucrat cu BA timp de 17 ani până în 2012 şi au cumpărat peste 1.500 de lucrări pentru compania aeriană.

  • Cu harta în căutarea artei

    Aşa a procedat o galerie de artă din Los Angeles, care, în loc să expună lucrări la sediul său, a apelat la o serie de artişti pentru o expoziţie care se întinde prin tot oraşul, scrie LA Times.
    Intitulată „We Are Here / Here We Are”, expoziţia organizată de galeria Durden and Ray poate fi vizitată cu ajutorul Google Maps, pe care sunt marcate locurile unde se află lucrările participante. Vizitatorii fie pot ajunge din întâmplare să vadă o operă de artă, după care pe un mic panou din dreptul acesteia pot afla unde se află alte lucrări în apropiere, fie pot planifica un traseu cu ajutorul hărţii. Lucrările se află expuse în locuri în care pot fi văzute uşor din stradă. Un artist, de exemplu, şi-a amplasat creaţia pe un stâlp stradal, alţii şi-au prins lucrările de garduri, alţii le-au instalat în curte, pe acoperişuri, iar cineva şi-a pus sculptura cu care participă la eveniment, o girafă care pare acoperită cu bomboane viu colorate, la fereastră. Operele expuse sunt fie picturi, fie sculpturi, fie instalaţii de artă, cum ar fi un grup de statui pe un spaţiu verde, un grup de obiecte culese din gunoi şi „înnobilate” cu nişte fotografii cu animale din specii pe cale dispariţie pe care o artistă le-a agăţat de un gard de plasă, nişte obiecte grupate în jurul unei fotografii a actorului John Wayne, pe lângă care se mai află şi un pistol de plastic şi ambalaje de produse alimentare, toate aflate în spatele unui grilaj metalic.

  • Bulină cu bulină

    Acesta a decis să decupeze atent fiecare dintre cele 88 de buline din copia cu autograf a tabloului „L-Isoleucine T-Butyl Ester” şi să le pună în vânzare pentru suma de 480 de dolari bucata, după care a scos la licitaţie online şi hârtia rămasă din tablou, care s-a adjudecat pentru suma de 260.000 de dolari. Demersul MSCHF s-a dorit a fi, printre altele, un protest împotriva aşa-numitei deţineri „fracţionate” de opere de artă,  care presupune cumpărarea unei lucrări în comun de câţiva oameni, ceea ce duce preţurile mult prea sus pentru alţii care
    şi-ar dori şi ei lucrarea respectivă.

  • Arta celor care nu există

    Colecţionarii închipuiţi au şi ei parte de serviciile unor persoane specializate în alcătuirea de colecţii, că doar trebuie să dea bine în filmele şi serialele în care apar, scrie New York Times.  Asemenea specialişti au rolul de a selecta opere de artă care să se potrivească cu personajele şi atmosfera dintr-un film sau serial, încercând să înţeleagă cum doresc aceste personaje să se prezinte lumii, precum şi obţinerea permisiunii de utilizare a unei lucrări sau alteia de la reprezentanţii artiştilor, acolo unde este cazul. Ei mai trebuie şi să se asigure că lucrările care apar în colecţiile din film nu sunt prea scumpe pentru posibilităţile financiare ale personajelor sau că nu sunt mai noi de anul în care se petrece acţiunea. 

  • Expoziţie pe ecran

    Printre artiştii specializaţi în aşa-numita „Net Art” se numără rusoaica Olia Lialina, care a creat prima lucrare în 1996, „My Boyfriend Came Back From The War” sub forma unor ferestre de browser din ce în ce mai fragmentate. În ultimii ani, scrie Washington Post, a participat la proiectul „One Terabyte of Kilobyte Age”, iniţiat de artistul newyorkez de origine germană Dragan Espenschied, sub forma unui cont pe reţeaua Tumblr unde se postează la fiecare douăzeci de minute o imagine a câte unei pagini din reţeaua acum dispărută GeoCities. Artistul de origine olandeză Rafaël Rozendaal îşi exprimă creativitatea prin site-uri ca openthiswindow.com, openthatwindow.com sau lookatsomething.com, pe care utilizatorul le poate explora făcând clic şi trăgând de cursorul mouse-ului (neapărat cu sonor), sau ca hipnotizantul notnever.com, plin de cercuri colorate pulsatile.