Programul de digitalizare al IMM-urilor cu fonduri de 350 mil. euro din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care ar fi trebuit să sprijine antreprenorii să adopte instrumente tech care să-i facă mai eficienţi şi mai competitivi oferindu-le granturi între 20.000 de euro şi 100.000 de euro / companie, ajutând astfel şi România să nu mai fie codaşa Uniunii Europene în materie de utilizare a tehnologiei, are întârzieri uriaşe în implementare imputabile exclusiv Guvernului (Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene) – cu efecte negative nu doar pentru companiile care nu pot începe implementarea noilor soluţii de IT ci şi pentru furnizorii de echipamente, software şi servicii de IT care mizau pe banii europeni.
„În cadrul acestui apel s-au depus cu 30% mai multe proiecte decât au fost anticipate şi asta arată faptul că multe dintre IMM-uri se bazează pe această oportunitate pentru adoptarea tehnologiilor digitale, atât de importante pentru competitivitatea şi sustenabilitatea afacerilor. Nu putem spune că apelul este blocat, însă întârzierile afectează cu siguranţă implementarea proiectelor firmelor mici şi mijlocii şi mulţi dintre aceşti antreprenori trebuie să îşi regândească planurile pentru perioada următoare. Este necesară o accelerare a procesului de evaluare pentru că supravieţuirea multor dintre aceste afaceri depinde de rezultatul acestor proiecte”, punctează Bianca Muntean, cofondator şi coordonator al Transilvania Digital Innovation Hub şi cofondator şi CEO al Transilvania IT Cluster.
Programul, la care au aplicat peste 7.000 de companii până la finele lunii iunie 2023, prevede acordarea de granturi între 20.000 de euro şi 100.000 de euro per companie, cu o cofinanţare din partea companiei. Calendarul anunţat de autorităţi prevedea finalizarea procesului de anunţare a câştigătorilor şi de semnare a contractelor până la 15 noiembrie 2023. În iulie 2024 Guvernul Ciolacu, prin ministerul de resort, a anunţat doar 3.600 de câştigători din cei aproximativ 5.000 posibili, şi a semnat doar aproximativ 100 de contracte cu câştigătorii, conform datelor transmise ZF de minister. (Mai multe detalii despre ce spune ministerul, în acest articol – În ritm de melc cu digitalizarea firmelor non-IT. „Ce era valabil acum un an de zile când s-au depus proiectele este foarte posibil să nu mai fie valabil azi“)
Această situaţie se traduce prin faptul că doar cele aproximativ 100 de firme care au semnat documentele pot începe implementarea, pentru ca în viitor să poată cere granturile acordate din PNRR. Restul de circa 3.500 de firme aşteaptă veşti de la minister, iar celelalte 3.500 de companii care nici măcar nu ştiu dacă au sau nu un proiect câştigător au în faţă o aşteptare şi mai lungă.
Ce tip de proiecte de digitalizare ar trebui să fie sprijinite cu aceste granturi? Diana Stîngă, manager de resurse umane şi comunicare al Darcom Energy, o companie cu afaceri anuale de 100 mil. lei care implementează sisteme fotovoltaice, a relatat pentru ZF că firma a observat tendinţa din piaţă de a adopta instrumente de digitalizare ale operaţiunilor şi atunci a început să exploreze ce instrumente ar putea adopta. Darcom Energy a apelat la Softlead – o companie care a dezvoltat un marketplace prin care ajută firmele să identifice softul potrivit, pentru a simplifica acest proces.
„Am lucrat cu Softlead exact pe partea aceasta, să identificăm instrumente IT care să ne automatizeze lucrurile sau să le verifice mai bine să nu mai fie greşeli, erori umane şi să vină în sprijinul echipei. Aceste soluţii nu sunt tocmai accesibile din punct de vedere financiar mai ales pentru companii mici care nu au bugete, aşa că în momentul când am auzit că apare programul acesta, a fost ceva care s-a pliat foarte mult pe nevoia noastră”.
Alături de SoftLead compania a făcut un plan de implementare a unor soluţii digitale care să ajute echipa de vănzări să aibă rezultate mai bune.
„Pe site totul este mai rapid, pentru că unele lucruri se pot realiza automat, integrând şi zona aceasta de inteligenţă artificială. Am văzut că posibilităţile sunt infinite – doar bani să ai şi să ştii ce să le ceri oamenilor din zona asta IT, pentru că tehnologia s-a dezvoltat fantastic. Lucruri care le făceai înainte în zile acum se întâmplă în minute. Am făcut un plan cu Softlead, cu idei foarte bune cu care ei au venit şi au completat cerinţele formulate de noi. Soluţiile IT vin să suplinească şi nevoia de personal. Pentru că, uşurând munca, chiar dacă îţi creşte activitatea, te descurci cu aceeaşi echipă”.
Compania urmează să primească un grant de 50.000 de euro pentru proiect, a spus Diana Stîngă.
„Ne-ar ajuta şi ca produs de ţară pentru că sunt companii mari care vin aici mult mai bine pregătite în zona asta, sunt multinaţionale, şi n-ai nicio şansă în faţa lor”
„Noi urmează să primim 50.000 de euro şi ce ne dorim este o platformă de asistenţă pentru clienţii noştri, care sunt revânzători – fie instalatori, fie proiectanţi care nu îşi permit din punct de vedere al timpului sau al logisticii sau al banilor să aibă un departament care face lucrul ăsta.
Şi atunci ei vor intra pe această platformă, îşi scriu cerinţele, care se transformă într-o ofertă în care ei văd odată costurile echipamentelor – cu cât le-ar cumpăra de la noi, dar şi o ofertă personalizată, pe care el să o poată transmite direct clientului. Iar aceste instrumente se vor cu soluţiile pe care deja le-am implementat, ce am făcut în prima parte. Astfel că aproape instantaneu când se confirmă acceptarea ofertei, se merge pe rezervarea stocului de produse, se estimează data de livrare – totul pentru a scurta timpul de implementare, timpul de răspuns, adică să avem un client mai mulţumit. Lucrurile se vor mişca mult mai repede adică un proces de contractare care de obicei dura şi două săptămâni se va întâmpla instantaneu. În primul rând se elimină timpii morţi şi greşelile, pentru că toate datele sunt interconectate. Soluţia conţine şi nişte instrumente care sugerează ce echipamente ar fi mai potrivite în unele situaţii – de exemplu mesaje de tipul pentru aceste panouri ar fi mai bună această structură de montaj. Adică soluţia cumva vine şi în direcţia de a ne ajuta să facem lucrurile mai bine”, a explicat Diana Stîngă.
Acesta este planul, doar că lucrurile sunt blocate. „Îţi vine să te apuci de proiect, pentru că acum dacă am văzut şi ce rezultate sunt şi ce ar însemna să îl avem, îţi vine să investeşti tu. Aceste întârzieri ne ţin pe loc. Pe de-o parte ne-ar ajuta şi ca produs de ţară pentru că sunt companii mari care vin aici mult mai bine pregătite în zona asta, sunt multinaţionale, şi n-ai nicio şansă în faţa lor. Dacă ar fost fondurile disponibile şi s-ar fi mişcat lucrurile deja am fi implementat soluţia şi lucrurile s-ar fi şi văzut în activitatea noastră”, punctează reprezentantul Darcom Energy.
Etapa de depunere a proiectului s-a derulat fără probleme, asta şi pentru că firma a apelat la un consultant. „Am avut un consultant, consider că doar dacă ai ceva pregătire juridică sau experienţă în domeniu, cu mai multe proiecte, te descurci ca să fii în regulă.”
În ce priveşte comunicarea cu ministerul, aceasta e definită de … pauze. „A fost o pauză de comunicare şi apoi acum două luni de zile ni s-au solicitat nişte documente noi, să demonstrăm că suntem la zi cu toate taxele. De la acea comunicare au mai trecut încă două luni după care ne-au spus că este în regulă şi că mergem mai departe. Asta s-a întâmplat la începutul sau jumătatea lui iunie, deci a mai trecut încă o lună. Distanţele între paşii aceştia sunt foarte mari”, a adăugat Diana Stîngă.
„Durează mult, dar de ce durează aşa mult? Că nu are niciun sens. Banii sunt acolo.”
Aceste pauze amână momentul implementării şi al primirii banilor. „Banii se primesc pe măsură ce se demarează proiectul. Ei nu ne-au dat ok-ul să demarăm proiectul”, adaugă Diana Stîngă.
În acest context ar fi mai bine ca autorităţile să anunţe din start termene realiste, pentru ca antreprenorii să nu irosească timp şi să aloce resurse în direcţii care nu produc nimic sau cu mult mai târziu decât ar fi trebuit.
Întârzierea uriaşă a programului şi lipsa unor perspective clare intră într-un contrast puternic cu termenele adesea draconice impuse de acelaşi Guvern Ciolacu antreprenorilor pentru a adopta noi instrumente digitale pentru a transmite statului date şi documente despre activitatea lor.
„Durează mult, dar de ce durează aşa mult? Că nu are niciun sens. Banii sunt acolo. (…) Pentru noi a fost un efort şi e-factura, şi am depus tot ce s-a cerut, nu înţeleg de ce nu se întâmplă lucrul acesta şi mai departe”, punctează Diana Stîngă.
Un alt antreprenor aflat într-o situaţie asemănătoare, care a fost declarat câştigător dar nu are încă veşti despre semnarea contractului, consideră revoltătoare situaţia. „Pe de o parte ei vin cu eFactura, eTransport, eTVA şi altele – impun nişte termene draconice, te lasă pe tine să testezi cu furnizorii soluţia, să le psui tu ce merge şi ce nu merge, rişti nişte amenzi uriaşe dacă nu depui o hârtie, iar pe de alta, ei pur şi simplu întârzie, nu livrează, şi nu se întâmplă nimic, lucrurile curg de la sine, cum se poate, dacă e vorba de stat nu mai contează nimic, nu sunt termene dure, nu sunt sancţiuni, se ridică din umeri. Diferenţa de abordare este revoltătoare. Ei de ce nu depun eforturi?”, spune antreprenorul, care nu a dorit să-i fie menţionat numele în cadrul articolului.
„A fost cel mai puţin rentabil program de finanţare din ultimii ani, atât pentru beneficiar cât şi pentru consultant”
Critici au venit şi de la alţi antreprenori contactaţi de ZF pentru a comenta situaţia. „În calitate de Owner al firmei de consultanţă InAfaceri.ro, dar şi în calitate de preşedinte al asociaţiei “Etica în Consultanţă Fonduri Europene” pot să declar că a fost cel mai puţin rentabil program de finanţare din ultimii ani, atât pentru beneficiar cât şi pentru consultant. Programul a fost de natură complexă atât în ceea ce priveşte elaborarea şi depunerea, cât şi implementarea proiectelor, suma accesată nerambursabilă pentru microîntreprinderi fiind de maxim 30.000 euro. Problema cea mai mare o reprezintă întârzierea exagerat de mare a evaluării şi mai ales semnarea contractelor de finanţare a proiectelor; a trecut peste un an de la depunere şi încă nu avem finalizarea evaluării proiectelor. În concluzie, un program destinat digitalizării companiilor nu este deloc digitalizat şi are un management extrem de deficitar”, a spus pentru ZF şi Alin Meteşan, CEO & Cofondator, InAfaceri.ro.
“Companiile IT care ar fi trebuit să beneficieze de pe urma acestor proiecte prin furnizarea de soluţii digitale, resimt deja presiuni economice”
Întârzierile programului au un efect negativ în mai multe direcţii a spus pentru ZF şi Andrei Dumitraşcu, cofondator al Softlead. “Într-un context în care companiile au nevoie de digitalizare pentru a-şi optimiza procesele şi pentru a eficientiza costurile, iar furnizorii de tehnologie anunţă restructurări, se pare că elementul comun care ar putea rezolva problema în ambele direcţii este dat de fondurile europene. Mai exact, Programul pentru Digitalizarea IMM-urilor, care ar fi trebuit să susţină peste 5.000 de proiecte de digitalizare, dar care este blocat chiar şi la un an de la finalizarea depunerii proiectelor. Din perspectiva companiilor care au pus digitalizarea în rândul priorităţilor pentru anii 2023 – 2024, efectele sunt vizibile: unele aleg în continuare să opereze manual anumite activităţi, altele au ales să îşi finanţeze singure achiziţiile software, în timp ce alte entităţi privesc în continuare cu scepticism fondurile europene. Ca parte dintr-un ecosistem direct implicat în acest subiect, cred că trebuie să începem să vorbim mai mult despre soluţiile reale pentru care poate opta o companie care vrea şi care are aproape toate resursele necesare unei digitalizări sănătoase”.
Dumitraşcu a fost chiar şi mai direct într-un mesaj publicat pe reţeaua LinkedIN, despre acelaşi subiect: “Această stagnare afectează negativ competitivitatea şi inovaţia în sectorul IMM-urilor, care se bazează pe adoptarea tehnologiilor moderne pentru a rămâne relevante pe piaţă şi a putea scădea costurile. Totodată, companiile IT care ar fi trebuit să beneficieze de pe urma acestor proiecte prin furnizarea de soluţii digitale, resimt deja presiuni economice. Întârzierile însemnate blochează dezvoltarea de proiecte noi, afectând astfel stabilitatea şi creşterea industriei IT într-o perioadă deja dificilă. Întârzierile semnificative au dus la o scădere a încrederii companiilor în accesarea fondurilor europene, ceea ce poate duce la o absorbţie mai mică şi, implicit, la ratarea unor oportunităţi de dezvoltare.”
Întârzierea programului pune în pericol şi eforturile României de a urca de pe ultimul din indicele economiei şi societăţii digitale (DESI) realizat de Uniunea Europeană. Rapoartele UE privind acest subiect recomandă de altel României să accelereze acţiunile privind digitalizarea afacerilor.
A pornit pe acest drum având sprijinul soţului, al familiei şi al prietenilor, un element esenţial în etapa de început. În primul an era însărcinată cu cel de-al treilea copil şi, în ciuda dificultăţilor de a echilibra sarcinile materne cu cele de antreprenor, motivaţia nu i-a lipsit. „Copiii mei – o fetiţă şi doi băieţei – sunt o sursă constantă de inspiraţie. Împreună, alegem ţinutele şi ei se implică în deciziile de design, ajutându-mă să creez piese care să reflecte inocenţa şi bucuria copilăriei.”
Adrian Cocan spune că analizează dacă este posibil să exporte pe cale aeriană, mai ales că România nu are tradiţie în logistica aeriană. „Am avut dificultăţi în a trimite un palet cu marfă cu avionul în Orientul Mijlociu. Explorăm posibilităţile şi costurile. Probabil că pe viitor va fi posibil şi profitabil, Grecia exportă cu succes produse lactate în Asia“.
