Conform presedintelui francez Nicolas Sarkozy, citat de BBC, partea de finantare care ar reveni
partenerilor europeni ai Greciei ar fi asigurata prin credite
bilaterale coordonate, in proportie de circa doua treimi din
pachetul financiar total, restul urmand sa fie asigurat de FMI.
Acordul asupra sprijinului pentru Grecia, incheiat dupa discutii
in contradictoriu care au ocupat saptamani intregi primele pagini
ale presei europene, era intrucatva previzibil, dupa ce cancelarul
german Angela Merkel declarase joi, inainte de a pleca la summitul
de la Bruxelles, ca Germania va accepta sa se implice cu resurse
financiare numai alaturi de FMI si ceilalti membri ai zonei euro,
“numai in ultima instanta” si numai daca in interiorul eurozonei
vor fi negociate si stabilite noi reguli de performanta fiscala si
sanctiuni care sa evite cazuri similare cu cel al Greciei.
Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, care
initial spusese ca o implicare a FMI in finantarea Greciei ar fi
“foarte, foarte rea” pentru credibilitatea zonei euro, si-a
schimbat punctul de vedere dupa acordul de la Bruxelles,
declarandu-se “extrem de fericit” ca s-a ajuns la o intelegere
(Wall Street Journal) si ca planul de ajutor comun FMI-UE ar fi “o
solutie fezabila” (Reuters). Premierul grec Georgios Papandreou a
salutat si el intelegerea, calificand-o drept “foarte
satisfacatoare”. Presedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat ca
“este un mesaj politic extrem de clar” si ca “e vorba de un
mecanism mixt, dar in care Europa va juca rolul cel mai important”.
Rompuy a adaugat ca planul ar trebui sa transmita pietelor
“increderea ca membrii eurozonei nu vor abandona niciodata
Grecia”.
Franta ar fi dorit ca apelul la FMI sa fie evitat, spre a nu da
de inteles pietelor ca zona euro nu-si poate rezolva singura
problemele, insa Germania s-a opus, nedorind sa ajunga in postura
de a suporta costurile pentru situatia Greciei. In plus, Angela
Merkel a impus includerea in acord a prevederii ca mecanismul de
sprijin nu va fi activat decat daca “finantarea de pe piata este
insuficienta” – ceea ce scoate din discutie argumentul Atenei ca ar
trebui sa aiba parte de sprijinul partenerilor europeni pe motiv ca
i se cer dobanzi prea mari cand se imprumuta de pe pietele externe.
“Prin ‘insuficient’ nu trebuie inteles ‘impovarator’ sau ‘prea
scump’”, a sugerat un oficial german, citat de Wall Street Journal.
Ultima emisiune de euroobligatiuni elene, de 5 miliarde de euro,
a avut o dobanda de peste 6%, aproximativ dubla fata de dobanda la
care se imprumuta Germania, considerata referinta pietei. Pana la
sfarsitul lunii aprilie, Grecia trebuie sa faca rost de mai mult de
20 de miliarde de euro spre a plati credite ajunse la scadenta.
Deficitul bugetar al statului elen este de 12,7% din PIB, aproape
triplu fata de cel acceptat in zona euro, iar datoria publica se
apropie de 300 de miliarde de euro.
Acordul de la Bruxelles a fost anuntat dupa inchiderea burselor
europene, astfel incat primele care au reactionat au fost pietele
asiatice, unde moneda europeana si-a revenit, castigand fata de
dolar (1,3325 dolari/euro la Tokyo, cu 0,4% fata de nivelul de la
inchidere de ieri de la New York), si fata de yen (la 123,31, un
avans de 0,2%), transmite Reuters.
Desi economia Greciei reprezinta doar 2% din cea a Uniunii
Europene, problemele tarii s-au reflectat din plin in cursul euro,
care a pierdut 7% fata de dolar de la inceputul anului, ajungand in
aceasta saptamana pana la minimul ultimelor 10 luni.
Dealerii citati de presa internationala sustin insa ca pietele
nu sunt in totalitate convinse de declaratiile liderilor europeni,
avand in vedere ca acordul de la Bruxelles nu inseamna ca Grecia
si-a rezolvat problemele fiscale, implicarea FMI e vazuta in
continuare ca o slabiciune interna a zonei euro, iar in afara de
Grecia mai sunt si alte state in dificultate. Miercuri, agentia
Fitch a inrautatit ratingul Portugaliei, din cauza situatiei
finantelor publice (deficit de 9,3% din PIB), la doar cateva
saptamani dupa ce Lisabona a anuntat o serie de masuri de
austeritate, intre care inghetarea salariilor in sectorul de stat
si cresterea unor taxe. Italia, Spania si Irlanda se confrunta si
ele cu niveluri inalte ale deficitelor si cu cresterea costului la
care se pot imprumuta de pe pietele externe.
Vineri dimineata, bursele europene de actiuni au deschis in
usoara scadere, reactionand precaut la stirile de la Bruxelles.
“Planul de salvare nu rezolva chestiunile de fond, din moment ce va
fi disponibil doar daca Grecia nu poate face rost de bani de pe
piata. Toata lumea stie ca Grecia poate sa faca rost de bani, dar
problema e la ce cost poate s-o faca”, a declarat Ben Potter,
analist la IG Markets, citat de Wall Street Journal.