Tag: ancheta

  • Procurorii cer date despre zborul elicopterului SMURD înaintea prăbuşirii şi ridicarea unor obiecte

    Procurorii de la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), care au preluat ancheta în cazul elicopterului prăbuşit în lacul Siutghiol, în 15 decembrie, au făcut, în perioada 16-19 decembrie, mai multe acte procedurale.

    Anchetatorii au fost luate măsuri “pentru obţinerea şi interpretarea datelor referitoare la evoluţia în zbor a elicopterului, înainte de momentul prăbuşirii” şi au dispus ridicarea unor obiecte şi înscrisuri care pot fi folosite ca mijloace de probă.

    De asemenea, procurorii au dispus măsuri pentru căutarea şi recuperarea din lacul Siutghiol a tuturor pieselor şi subansamblelor desprinse din epava elicopterului prăbuşit şi pentru asigurarea conservării epavei.

    Ancheta în cazul accidentului aviatic din judeţul Constanţa, în urma căruia au murit toate cele patru persoane aflate în aparatul de zbor, este făcută de Secţia Parchetelor Militare din PICCJ, care a preluat ancheta de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

    În acest dosar, imediat după producerea accidentului a fost începută urmărirea penale pentru neluarea şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, iar ulterior cercetările au fost extinse şi pentru ucidere din culpă, având în vedere faptul că au decedat toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului SMURD – medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani). Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore.

    În contextul anchetei, se vehiculează informaţia că ar exista imagini din zona unde s-a prăbuşit elicopterul, filmate cu o dronă. Bogdan Dumitru, proprietarul dronei, a declarat, vineri, că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat spre staţiunea Mamaia. El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos, am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a explicat Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei, precizând că aceasta trebuia să se ducă în punctul de unde a plecat. “Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel. Bogdan Dumitru a precizat că a mers la Poliţie şi la Parchetul Militar, însă procurorul l-a anunţat că nu a primit deocamdată drona şi îl va contacta atunci când o va avea.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au declarat pentru MEDIAFAX că până în prezent procurorii care se ocupă de acest dosar nu au primit informaţia că drona a fost recuperată, aparatul nefiind în posesia anchetatorilor. Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Accidentul aviatic a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, în 15 decembrie, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial în 16 decembrie, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

    La momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste şase kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine, potrivit ROMATSA.

  • Parchetul ICCJ preia ancheta în cazul accidentului aviatic de la Siutghiol

    “Considerentele care au stat la baza preluării au vizat caracterul complex al cauzei, determinat de împrejurările în care s-a produs accidentul, de urmările grave ale acestuia, precum şi de volumul şi dificultatea administrării mijloacelor de probă“, se arată în comunicatul PICCJ.

    Procurorii de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti care anchetau cauzele privind accidentul aviatic din judeţul Constanţa au dispus, în 15 decembrie, începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

    De asemenea, în continuarea cercetărilor, procurorii militari au extins urmărirea penală pentru ucidere din culpă, având în vedere faptul că toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului SMURD au decedat în urma accidentului aviatic din 15 decembrie.

    Dosarul a fost deschis la Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti imediat după ce elicopterul aparţinând SMURD Constanţa s-a prăbuşit în lacul Siutghiol.

    Procurorii militari şi specialişti criminalişti au făcut, luni şi marţi, cercetarea la faţa locului şi au dispus măsurile procedurale necesare.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat miercuri că, deocamdată, nu a fost identificată cauza prăbuşirii elicopterului SMURD, precizând că dacă se va stabili că decesul celor patru persoane “nu s-a datorat unei fapte umane”, ci unei “împrejurări fortuite”, nu va fi nimeni tras la răspundere.

    Niţu a adăugat că cazul oricărui accident urmat de decesul unor persoane este investigată o posibilă faptă de ucidere din culpă, dar sunt situaţii când se stabileşte că decesul nu s-a datorat unei fapte umane, ci unei “împrejurări fortuite”.

    Medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), care era însărcinată, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani), şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic din Constanţa. Elicopterul SMURD care s-a prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol transportase un pacient cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul ”Mihail Kogălniceanu”, unde alimentase cu combustibil.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

    La momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste şase kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine, potrivit ROMATSA.

    Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat, marţi, că informaţiile de până acum arată că s-a intervenit în timp util, precizând că primul echipaj a ajuns la faţa locului la ora 16.25, după apelul la 112 înregistrat la ora 16.11.

    Întrebat, de asemenea, cum s-ar fi putut interveni pentru ca cele patru persoane să fie salvate, Raed Arafat a răspuns: ”Sunteţi convinşi că aceste patru persoane puteau fi salvate imediat, în viaţă? Eu nu ştiu acest lucru”.

    Arafat a recunoscut că prima victimă scoasă din apă, medicul Laura Vizireanu, a fost adusă la mal cu o barcă pescărească, el spunând că împreună cu victima se afla în barcă şi un paramedic pompier.

    “S-a intervenit şi cu nave de pompieri şi cu nave de pescari din zonă. Cum este şi normal, oamenii au intervenit când au văzut ce s-a întâmplat, dar în ambarcaţiunea care a adus-o la mal pe colega noastră era un paramedic pompier, asta este dovada că pompierii erau acolo. Dar restul pompierilor au rămas acolo să continue cercetările şi un coleg paramedic a venit cu barca de pescari la mal”, a spus Raed Afarat.

    Arafat a precizat că primele două victime au fost scoase din apă de către scafandrii de la ISU, iar celelalte două de scafandrii MApN, intervenţia acestora fiind dificilă.

    “Scafandrii au intervenit în condiţii extrem de grele, în altă ţară probabil spuneau să continue căutările a doua zi. Primii doi au fost scoşi la suprafaţă de scafandrii pompieri, iar ceilalţi doi de scafandrii specializaţi, care au lucrat în condiţii grele şi periculoase”, a afirmat Afarat.

  • Cluj: Anchetă a Poliţiei, după ce un instructor de dans ar fi hărţuit sexual patru tinere

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Judeţene Cluj, Simona Vîrci, patru tinere cu vârste cuprinse între 16 şi 21 de ani au depus plângeri penale pe numele instructorului de dansuri, în acest caz fiind începută cercetarea penală pentru ultraj contra bunelor moravuri.

    Contactat telefonic de corespondentul MEDIAFAX, instructorul de dansuri populare al Ansamblului “Someşul” din Apahida, Ioan Moldovan, a spus că ştie de plângerile penale, dar preferă să nu comenteze.

    “Prefer să nu comentez, deocamdată, pe marginea acestui subiect”, a spus Ioan Moldovan.

    La rândul său, primarul comunei Apahida, Grigore Fati, în subordinea căruia se află Ansamblul “Someşul”, spune că a dispus o cercetare administrativă şi l-a suspendat din funcţia de instructor pe Ioan Moldovan.

    “Instructorul este acuzat de hărţuire sexuală de patru fete, care sunt înscrise în ansamblu. Părinţii lor au venit la mine şi mi-au spus să iau măsuri împotriva instructorului, că le-a pipăit pe fete, a încercat să le sărute cu forţa, iar astfel de gesturi s-au întâmplat de mai multe ori. Eu le-am spus părinţilor că nu am ce face şi că asta e treaba poliţiei. Printre fete sunt şi minore, au vârste între 16 şi 21 de ani. Ele au depus plângere, iar eu am dispus o cercetare administrativă la ansamblu, apoi am depus, la rândul meu, o plângere la poliţie”, a declarat Grigore Fati corespondentului MEDIAFAX.

    Primarul a mai spus că până la finalizarea cercetărilor Ioan Moldovan nu mai poate lucra ca instructor de dans.

  • Cluj: Anchetă a Poliţiei, după ce un instructor de dans ar fi hărţuit sexual patru tinere

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Judeţene Cluj, Simona Vîrci, patru tinere cu vârste cuprinse între 16 şi 21 de ani au depus plângeri penale pe numele instructorului de dansuri, în acest caz fiind începută cercetarea penală pentru ultraj contra bunelor moravuri.

    Contactat telefonic de corespondentul MEDIAFAX, instructorul de dansuri populare al Ansamblului “Someşul” din Apahida, Ioan Moldovan, a spus că ştie de plângerile penale, dar preferă să nu comenteze.

    “Prefer să nu comentez, deocamdată, pe marginea acestui subiect”, a spus Ioan Moldovan.

    La rândul său, primarul comunei Apahida, Grigore Fati, în subordinea căruia se află Ansamblul “Someşul”, spune că a dispus o cercetare administrativă şi l-a suspendat din funcţia de instructor pe Ioan Moldovan.

    “Instructorul este acuzat de hărţuire sexuală de patru fete, care sunt înscrise în ansamblu. Părinţii lor au venit la mine şi mi-au spus să iau măsuri împotriva instructorului, că le-a pipăit pe fete, a încercat să le sărute cu forţa, iar astfel de gesturi s-au întâmplat de mai multe ori. Eu le-am spus părinţilor că nu am ce face şi că asta e treaba poliţiei. Printre fete sunt şi minore, au vârste între 16 şi 21 de ani. Ele au depus plângere, iar eu am dispus o cercetare administrativă la ansamblu, apoi am depus, la rândul meu, o plângere la poliţie”, a declarat Grigore Fati corespondentului MEDIAFAX.

    Primarul a mai spus că până la finalizarea cercetărilor Ioan Moldovan nu mai poate lucra ca instructor de dans.

  • Actorul Dwight Henry, anchetat într-un caz de crimă datând din 2006

    Dwight Henry a fost arestat în urmă cu opt ani legat de uciderea prin înjunghiere a unui bărbat, dar a fost eliberat fără a i se aduce vreo acuzaţie, a declarat Christopher Bowman, reprezentant al Parchetului din New Orleans.

    “Biroul nostru a redeschis dosarul şi nu ne este clar de ce cazul a fost respins”, a spus Bowman, care a precizat că ancheta din urmă cu opt ani a fost efectuată de o administraţie mai puţin agresivă când vine vorba despre anchetarea crimelor violente.

    Procurorii nu au comunicat un parcurs privind momentul în care l-ar putea acuza pe Henry, în mod oficial, de implicare în crima din 2008, potrivit lui Bowman, care a adăugat că legea din statul american Louisiana nu impune nicio limitare privind perioada de anchetare a unei crime.

    Deşi procurorul nu a dat detalii despre identitatea victimei, ziarul New Orleans Advocate a anunţat că ar fi vorba despre Leroy Paige, care a fost înjunghiat mortal, în faţa unui apartament din Bywater, un cartier din New Orleans, pe 5 februarie 2006.

    Publicaţia americană a adus în discuţie cazul lui Leroy Paige după ce Henry a fost căutat de poliţie la începutul săptămânii trecute, fiind suspectat că ar fi furat 270 de dolari din casa de marcat a unei brutării unde a lucrat în trecut.

    Dwight Henry a fost arestat joi în cazul furtului de bani, dar a fost eliberat după câteva ore, potrivit lui Bowman.

    Troy Henry, văr al actorului şi fost candidat la funcţia de primar al oraşului New Orleans, a declarat, pentru publicaţia New Orleans Advocate, că injunghierea a fost un act de autoapărare.

    Avocatul actorului, Jason Williams, a făcut o declaraţie în care a spus că acuzaţiile de furt aduse lui Dwight Henry sunt nefondate, dar nu a făcut nicio referire la crima din 2006.

  • Jaf la o benzinărie din Blaj: Patru bărbaţi au lovit-o pe vânzătoare şi au furat peste 22.000 de lei

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de Poliţia Judeţeană Alba, patru bărbaţi sunt căutaţi de poliţişti după ce au jefuit o benzinărie din municipiul Blaj, agresând-o pe angajata staţiei şi reuşind să fugă cu peste 20.000 de lei, bani din încasări.

    Astfel, s-a stabilit că, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 2.00, patru bărbaţi au profitat de faptul că angajata staţiei de carburanţi a ieşit din incintă, au imobilizat-o şi au sustras dintr-un seif suma de 22.400 de lei, bani proveniţi din încasări.

    Femeia a fost lovită de către cei patru agresori şi apoi legată până când aceştia au putut să fure banii din seif.

    Ea a reuşit să apese butonul de panică imediat după plecarea celor patru hoţi, iar la câteva minute acolo a sosit un echipaj al firmei de pază şi protecţie cu care avea contract benzinăria, iar agenţii de pază au sesizat Poliţia.

    Angajata, în vârstă de 51 de ani, a fost transportată la Spitalul din Blaj cu multiple răni la faţă, suferite în urma agresiunii, iar medicii au decis să o interneze pentru a o ţine sub supraveghere medicală.

    Poliţiştii din Alba au deschis o anchetă în acest caz, pentru a-i identifica pe autorii tâlhăriei.

  • Anchetă privind atribuirea drepturilor TV la meciurile din Premier League

    Autoritatea de reglementare în comunicaţii (Ofcom) a anunţat că va investiga anumite bariere competiţionale ca urmare a unei plângeri înaintată în septembrie de Virgin Media.

    În prezent, drepturile tv sunt deţinute de BT şi Sky Sports, deţinută parţial de magnatul media Rupert Murdoch.

    Virgin consideră că nu se difuzează suficiente meciuri în direct, iar telespectatorii sunt nevoiţi să plătească abonamente din ce în ce mai scumpe pentru a avea acces la posturile deţinătoare de drepturi.

    Drepturile TV din Marea Britanie au crescut cu 70 la sută, ajungând la trei miliarde de lire sterline (3,7 miliarde de euro) pentru trei sezoane. Contractul aflat în vigoare se va încheia în 2016.

    Următoarea licitaţie pentru cedarea drepturilor tv ar trebui să aibă loc la începutul anului 2015, dar procesul nu ar trebui să fie afectat de ancheta Ofcom, care ar putea dura câţiva ani.

    Ofcom a anunţat, prin intermediul unui comunicat de presă, că se va consulta cu asociaţiile de suporteri pentru a aduna punctele de vedere în ceea ce priveşte programarea partidelor.

  • RAPORT intern: Erori comise de Secret Service în cazul intrusului de la Casa Albă

    Potrivit unui raport întocmit de către Departamentul pentru Securitate Internă, după care The Washington Post (WP) şi The New York Times (NYT) au obţinut o copie, “responsabilul cu câinii” din cadrul serviciului, însărcinat cu oprirea oricărei persoane care încearcă să pătrundă în Casa Albă, vorbea la telefonul mobil personal în momentul faptei şi nu purta casca pentru comunicaţii speciale în ureche.

    Din această cauză, el nu a auzit comunicaţiile radio despre faptul că o persoană a sărit gardul şi astfel a sosit prea târziu la faţa locului.

    În seara lui 19 septembrie, Omar Gonzalez, în vârstă de 42 de ani, un fost combatant în Irak, s-a căţărat şi a sărit gardul înalt de 2,30 metri din nordul Casei Albe, a parcurs peste 60 de metri pe peluză, după care a fost urmărit şi somat de către un agent Secret Service să se oprească.

    El a reuşit să pătrundă pe intrarea principală de la parter şi să traverseze mai multe încăperi, după care a fost oprit, până la urmă, în “East Room”. Gonzalez avea asupra sa un briceag, iar o cantitate de muniţie a fost găsită în maşină.

    Potrivit WP, raportul intern dezvăluie că un element ornamental al gradului sărit de Gonzalez lipsea. Elementul respectiv ar fi trebuit să-i îngreuneze escaladarea.

    De asemenea, lucrări de construcţie în partea de nord blocau vederea a numeroşi agenţi, care nu şi-au dat seama unde se afla intrusul şi nici cum să reacţioneze la comunicările prin radio, care au devenit în mod brusc haotice.

    Au existat cel puţin zece elemente care au contribuit în a-i permite lui Gonzalez să treacă de o serie de inele de protecţie, potrivit acestei anchete interne.

    Potrivit NYT, care citează din raport, a avut loc o succesiune de eşecuri – atât de natură “organizatorică, cât şi tehnică” – ale Secret Service, poliţia specială însărcinată cu securitatea preşedintelui Statelor Unite. Raportul evocă, de asemenea, proasta funcţionare a sistemelor de alarmă şi echipamentelor radio.

    Barack Obama şi familia sa nu se aflau la Casa Albă în acea seară, însă incidentul a provocat o polemică aprinsă cu privire la eşecul procedurilor privind protecţia preşedintelui, conducând la deschiderea unei anchete, demisia directoarei Secret Service şi inculparea lui Gonzalez pentru pătrundere ilegală într-un complex protejat şi agresarea câinilor Secret Service.

     

  • SUA trimit 70 de procurori în ţări din Balcani şi Orientul Mijlociu pentru combaterea terorismului

    Secretarul american al Justiţiei Eric Holder a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă, după o reuniune de lucru cu omologii săi europeni.

    “Cu sprijinul Biroului Antiterorism al Departamentului de Stat, Departamentul Justiţiei a detaşat procurori federali şi consilieri de rang înalt (…) în regiuni-cheie (…), pentru a lucra cu ţările care caută să-şi amelioreze capacitatea de a ancheta şi a aduce în justiţie combatanţi străini terorişti”, a declarat Holder.

    Secretarul american a anunţat că aceşti profesionişti din domeniul juridic vor oferi “o asistenţă crucială aliaţilor noştri pentru a-i ajuta să-i ancheteze pe cei care se întorc din Siria”.

    Cooperarea se va face în materie “de schimb de informaţii, anchete, urmăriri penale şi de luptă împotriva extremismului violent”, a spus el.

    Un oficial de rang înalt al Departamentului american al Justiţiei a precizat pentru câţiva jurnalişti că aproximativ 70 de procurori sunt detaşaţi în acest scop în Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo şi Serbia, dar şi în ţări din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

    Un procuror regional specializat în antiterorism a fost trimis recent în Albania pentru a coordona activitatea în Balcani, iar directorul Institutului Internaţional pentru Justiţie şi Stat de Drept (International Institute for Justice and the rule of law) tocmai s-a stabilit în Malta.

    “Ei nu se află acolo pentru a implementa un sistem judiciar american”, a insistat acest oficial, ci pentru a verifica dacă aceste ţări dispun de “legi conforme Convenţiei ONU privind lupta împotriva terorismului”.

  • Un aliat al lui Putin, suspectat de spălare de bani în SUA – WSJ

    Strângând laţul în jurul aliaţilor miliardari ai lui Putin în contextul tensiunilor politice, procurorii din cadrul Departamentului Justiţiei statului New York încearcă să afle dacă Ghenadi Timşenko a transferat prin sistemul financiar american fonduri care ar avea legătură cu presupuse tranzacţii corupte din Rusia, relatează publicaţia, citând surse anonime apropiate dosarului.

    Timşenko a fost printre primii cei mai importanţi oameni de afaceri ruşi din Statele Unite care au fost vizaţi de sancţiuni după intervenţia rusă în Crimeea.

    Peste 4.000 de persoane, majoritatea civili, au murit în conflictul din estul Ucrainei începând din aprilie, potrivit ONU.