BusinessMagazin

Tag: american

  • Accidentul de la Cernobîl, aşa cum s-a întâmplat

    Noua miniserie a celor de la HBO, împărţită în cinci episoade, relatează evenimentele din timpul şi de după accidentul survenit la centrala nucleară de la Cernobîl.
    Producătorii au făcut o alegere curajoasă, şi anume aceea de a folosi efecte vizuale care să dea impresia unui serial cu buget mic; nu este cazul, pentru că cei de la HBO au investit destul de mult în Chernobyl, dar au reuşit astfel să întărească senzaţia că eşti „prins“ în acea perioadă.
    Nivelul de acurateţe al celor prezentate e uimitor – am verificat unele detalii după vizionarea primului episod pentru a mă asigura că sunt cele corecte – iar asta cântăreşte destul de mult. Sunt multe alte seriale (Knightfall, care descrie ultimii ani ai templierilor, e un exemplu în acest sens) care pleacă de la un fapt real şi denaturează apoi întreaga desfăşurare a evenimentelor pentru a putea oferi elemente cât mai spectaculoase spectatorului. Chernobyl evită exact această capcană: ne arată exact ceea ce s-a întâmplat în orele şi zilele de după dezastrul din Ucraina.
    Primul episod începe exact la momentul exploziei – ora 1.23 dimineaţă, în ziua de 26 aprilie 1986. Secvenţele arată atât reacţia celor din interiorul centralei, care au refuzat să creadă că reactorul a explodat, cât şi a celor din oraşul Prîpeat, din apropiere, care au stat să privească incendiul de parcă ar fi fost un spectatol. Unele imagini sunt extrem de violente, altele tensionate; toate duc însă „greutatea“ dezastrului umanitar care avea să urmeze.
    Actorii prezenţi în serial nu sunt unii cu cărţi de vizită impresionante, „ancorele” fiind Jared Harris şi Stellan Skarsgård.
    Trebuie să insist pe realism, pentru că acesta e punctul forte al serialului; oamenii din spatele camerei vor să îţi dea senzaţie că eşti acolo, că simţi trăirile personajelor atunci când realizează magnitudinea accidentului – şi, în cele mai multe cazuri, reuşesc acest lucru. Un alt aspect interesant este lipsa coloanei sonore – nu sunt folosite sunete care să amplifice sentimentele de teamă ale spectatorului, ci doar unele care ar fi putut exista şi la acel moment – sunetul produs de foc sau de bucăţile de granit care se prăbuşesc în apropierea reactorului.
    Deşi au apărut până acum doar două episoade din cele cinci ale miniseriei, Chernobyl pare a fi una dintre cele mai bune producţii TV ale anului. E un eveniment pe care nu trebuie să îl rataţi.
    Nota: 9/10

    Chernobyl
    Creator: Craig Mazin
    Distribuţie: Jared Harris, Stellan Skarsgård, Paul Ritter
    Data lansării: 6 mai
    Număr sezoane: 1
    Număr episoade: 5
    Disponibil pe HBO, HBO Go

  • Răsturnare de situaţie: Gigantul american Google anunţă că va colabora în continuare cu Huawei pentru următoarele trei luni

    Reprezentanţii Alphabet, companie deţinută de Google, au declarat marţi că vor colabora cu Huawei pentru următoarele trei luni, după ce SUA a redus restricţiile comerciale impuse gigantului chinez, scrie CNBC.

    Această mişcare marchează o răsturnare de situaţie pentru conglomeratul tehnologic american, care a declarat anterior că o sa înceteze orice colaborare cu Huawei, pentru a se conforma celor mai recente directive de la Washington. În urma deciziilor venite din partea guvernului american, Huawei a fost plasat pe o listă neagră a companiilor externe cu care americanii încetează orice colaborare sau proiect.

    Cu toate acestea, la scurt timp după publicarea directivelor, Departamentul de Comerţ American a anunţat că a acordat o licenţă de 90 de zile pentru companiile de telefonie mobilă şi furnizorii de servicii broadband. Prin intermediul acestei licenţe, companiile americane vor putea să continue proiectele desfăşurate alături de Huawei. Departamentul de Comerţ a acordat această licenţă pentru a asigura menţinerea reţelelor online existente şi pentru protecţia utilizatorilor împotriva potenţialelor probleme de securitate.

    În acelaşi timp, datorită acestei scutiri acordate de SUA, Google poate trimite actualizări către telefoanele Huawei care se folosesc de software-ul Android până la 19 august.

    Cititi multe pe www.mediafax.ro

  • Gazoductul unei vrajbe. Oficial american: Proiectul de lege privind sancţiunile pentru Nord Stream 2 va fi publicat în curând

    Proiectul Nord Stream 2 este criticat atât de Statele Unite, cât şi de mai multe state europene, care se tem că acesta va creşte dependenţa Uniunii Europene faţă de gazele naturale din Rusia.

    „Opoziţia faţă de Nord Stream 2 încă există în Statele Unite”, a declarat Perry în cadrul unei vizite efectuate la Kiev.

    „Senatul Statelor Unite urmează să treacă un proiect de lege, Camera Reprezentanţilor îl va aproba şi apoi va fi semnat de preşedinte”, a adăugat acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt planurile britanicului Dominic Bruynseels cu First Bank, fosta Piraeus Bank

    „Modelul nostru este unul foarte flexibil, cu orientare pe eficienţă şi rezultate. Cred că nimeni nu se aşteaptă la mai puţin din partea unei companii cu acţionariat american. Nu excludem nicio opţiune de dezvoltare a afacerii noastre, dacă costurile sunt corecte. Matricea noastră de succes cuprinde o serie întreagă de acţiuni care ţintesc creşterea şi deciziile sunt întotdeauna raportate la obiective şi rezultate. În acest moment se află în desfăşurare un proces de transformare profund la nivelul organizaţiei, timp în care rămânem deschişi la oportunităţile de extindere”, susţine Dominic Bruynseels, preşedinte executiv al băncii First Bank (fosta Piraeus Bank), controlată de fondul american de investiţii J.C. Flowers.

    Britanicul Dominic Bruynseels, care are o carieră bancară de aproximativ patru decenii şi a fost CEO al BCR în perioada 2008 – 2012, anunţa încă de la preluarea mandatului de şef al First Bank intenţia de a face „banking în stil american“ şi de a dinamiza piaţa locală.

    „Cea mai importantă dintre misiunile mele, ca CEO al unei companii deţinute de un fond de investiţii, este să duc businessul la potenţialul său maxim de dezvoltare. Planurile noastre de viitor sunt concentrate pe creştere şi pe plusvaloare”, spune acum şeful First Bank.

    Un prim pas pentru extinderea prezenţei americanilor pe piaţa bancară românească a fost anunţat recent, First Bank semnând un acord pentru achiziţia subsidiarei din România a Leumi Bank, după ce înţelegerea israelienilor de la Leumi cu fondul britanic de investiţii Argo a picat.

    După achiziţia Piraeus Bank şi Leumi Bank, fondul american de investiţii J.C. Flowers ar ajunge la o cotă de piaţă după active de circa 1,8% pe piaţa bancară locală, apropiindu-se de liga celor mai mari 10 bănci de pe piaţa românească.

    În ceea ce priveşte o posibilă ascensiune a First Bank în perioada următoare pe locurile 11/12 în topul băncilor locale după active, Dominic Bruynseels speră ca banca să se claseze chiar mai bine. „Sper cu adevărat că ne vom clasa mai bine de atât în viitorul apropiat. Suntem competitivi şi, chiar în această perioadă, punem bazele unei noi organizaţii, mai apropiată de stilul de lucru antreprenorial, mai agilă.”

    Fondul J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru achiziţia Băncii Româneşti (cu capital grecesc), care are o cotă de piaţă de circa 1,5%, după ce BNR nu a aprobat tranzacţia prin care banca românească cu capital maghiar OTP Bank intenţiona să cumpere Banca Românească.

    „Nu avem nicio reţinere în a recunoaşte că suntem interesaţi să achiziţionăm Banca Românească. Dacă o vom cumpăra sau nu, depinde de mulţi factori. În cazul în care apare o oportunitate relevantă, este foarte probabil să cumpărăm o nouă bancă şi avem toată susţinerea investitorului nostru pentru o asemenea operaţiune. În ceea ce priveşte Leumi Bank România, aşteptăm aprobările finale pentru a fuziona cele două bănci. În prezent, lucrăm la finalizarea planurilor astfel încât primii paşi spre integrare vor fi făcuţi cel mai probabil până la finalul acestui an.“

    În mai puţin de un an, First Bank a făcut „paşi importanţi pentru a-şi asigura un viitor solid” în România, după cum povesteşte preşedintele executiv al băncii. „Am lansat un brand puternic printr-o campanie de imagine catalogată de specialiştii de pe piaţa locală de advertising ca fiind una dintre cele mai puternice, memorabile campanii ale pieţei bancare. Am evaluat în detaliu businessul şi am stabilit direcţia în care vom merge, am început un proces de transformare care să reconfigureze banca.”

    Businessul First Bank este pe un trend ascendent, cu o creştere de 6% a împrumuturilor acordate la finalul lui martie 2019 faţă de perioada similară a anului 2018 şi cu o majorare de 18% a volumului depozitelor atrase în aceeaşi perioadă.

    Iar 2019 va fi un an profitabil pentru First Bank, dacă nu apar evenimente imprevizibile, după cum anticipează Dominic Bruynseels. „În 2019 ne vom concentra pe creşterea volumului de surse atrase, pe extinderea portofoliului de clienţi afluent şi pe integrarea Leumi.”

    Pentru finalizarea tranzacţiei de preluare a Leumi Bank de către First Bank este necesară şi primi-rea aprobărilor de la BNR şi de la Consiliul Concurenţei. Vorbind despre tipurile de afaceri care sunt considerate oportune pentru finanţare în România, şeful First Bank spune că banca ar trebui să rămână conectată la „acele activităţi care contribuie la dezvoltarea ţării”. „În calitate de bancheri, avem o datorie morală să contribuim cât de mult putem la dezvoltarea comunităţii din care facem parte. Sectorul IT rămâne o carte câştigătoare – în pofida uşoarelor scăderi de profit estimate în acest domeniu, infrastructura, este vitală pentru România în acest moment, agricultura.”

    Planurile pentru viitor ale First Bank se concentrează asupra creşterii, obiectivul-cheie fiind investiţia.

    „Cuvântul cheie pe termen scurt şi mediu este «investiţie». Investim în digitalizare, în reajustarea proceselor şi sistemelor interne astfel încât să devenim mai buni şi mai eficienţi în deservirea clienţilor. Investim, de asemenea, în dezvoltarea de noi soluţii de servicii bancare online şi ne mobilizăm pentru a asigura capitalul necesar în cazul în care decidem să facem o nouă achiziţie. După finalizarea procesului de achiziţie a Bank Leumi România, vom avea o cotă de piaţă de 1,8%, iar intenţia noastră este să depăşim acest nivel pe segmentele de care suntem interesaţi.”

    Banca are suportul acţionarului majoritar J.C. Flowers pentru o nouă achiziţie, dacă apare o oportunitate relevantă, însă modelul de business este orientat mai mult asupra profitabilităţii decât asupra cotei de piaţă, după cum spune preşedinte executiv al First Bank. „Nu vizăm în mod special o anumită cotă de piaţă; nu este obiectivul nostru principal. Ne interesează mai mult profitabilitatea şi o bună rentabilitate a activelor (ROE).”

    Americanii de la J.C. Flowers au anunţat investiţii în digitalizare de 7,5 milioane de euro la First Bank, dar şi un plan de restructurare prin închiderea unor sucursale şi disponibilizări. Concret, First Bank, care avea în anii trecuţi o cotă de piaţă după active de 1,5% şi ocupa locul 13 în topul bancar local, intenţionează să închidă sau să comaseze 40 de sucursale şi să concedieze 379 de angajaţi. Reţeaua teritorială a băncii este formată din 100 de unităţi bancare şi 1.300 de angajaţi.

    „Tehnologiile digitale şi procesele de restructurare vin, de obicei, împreună. Amintiţi-vă de impactul industrializării. Îndrăznesc să spun că cele două salturi tehnologice din istoria noastră sunt similare. Tendinţa actuală pe piaţa europeană este dispariţia treptată a sucursalelor fizice sub presiunea noilor tehnologii şi a comportamentelor digitale adoptate de clienţii băncilor. Procesul nostru de transformare evoluează conform planurilor şi lucrăm la îmbunătăţirea platformei noastre de mobile şi internet banking, precum şi la alte soluţii bazate pe tehnologie, în paralel cu derularea acestui proces. În acelaşi timp, am iniţiat parteneriate cu furnizorii de soluţii de plată, care fac lucrurile mai simple şi aduc confort clienţilor noştri.” Practic, ceea ce face acum First Bank este o transformare a businessului pentru a deveni mai flexibil, „capabil să se adapteze şi să adopte rapid trendul noilor tehnologii, care domină sectorul bancar global”.

    Referindu-se la jucătorii non-bancari, Dominic Bruynseels susţine că nu-i vede ca pe o ameninţare, ci mai degrabă ca pe o sursă de inspiraţie. „Jucătorii nonbancari sunt exemplul perfect pentru a ilustra modul în care alte companii dezvoltă soluţii care tradiţional aparţineau exclusiv sectorului bancar. Nu îi văd neapărat ca pe o ameninţare, ci mai degrabă ca pe o sursă de inspiraţie în materie de agilitate şi utilizare a tehnologiei. Nu m-ar surprinde dacă în viitorul apropiat băncile ar achiziţiona companii fintech. O astfel de simbioză ar face ca sectorul bancar să treacă la un nou nivel.”

    Fondul american de investiţii J.C. Flowers a reuşit să intre anul trecut pe piaţa românească prin achiziţia Piraeus Bank, la a doua încercare, banca fiind redenumită First Bank. Iar ulterior J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru Leumi şi pentru Banca Românească.

    În spatele fondului american, cu birouri la New York şi la Londra, se află J. Christopher Flowers, un matematician care a ajuns miliardar prin câteva tranzacţii inteligente, în special în sectorul bancar. First Bank a anunţat că vrea să-şi majoreze cota de piaţă atât organic, cât şi prin posibile achiziţii, conform strategiei aprobate.

    În achiziţia băncii româneşti cu capital elen Piraues Bank (redenumită First Bank), J.C. Flowers s-a asociat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – cel mai mare investitor instituţional străin din România – şi cu managementul băncii de la Bucureşti. J.C. Flowers a preluat 76% din acţiunile Piraeus, BERD deţine 19%, iar restul a fost preluat de managementul de la Bucureşti al băncii.

    Această tranzacţie s-a înscris în procesul de consolidare a pieţei bancare locale, care a inclus şi alte bănci, precum Bancpost (cu capital elen) – preluată de Banca Transilvania – sau Marfin Bank România – care a fost preluată de familia de armatori greci Vardinogiannis prin intermediul vehiculului fondului de investiţii Barniveld Enterprises.

    Faţă în faţă cu sistemul bancar local

    Despre continuarea consolidării sectorului bancar din România, Dominic Bruynseels spune că este „inevitabilă şi necesară“.

    „Cel mai probabil, unii dintre actorii mai mici de pe piaţă vor fi preluaţi de băncile mai mari, cu un apetit pentru extindere. Este o tendinţă pozitivă pentru piaţa bancară locală, care se va maturiza şi mai mult.” Dacă privim lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, putem vedea că deja are loc o restructurare a sectorului bancar la nivelul UE şi, potrivit statisticilor BCE, numărul instituţiilor de credit din zona euro a scăzut cu 25% faţă de anul 2008. „Această scădere poate fi explicată, în parte, de ieşirea din sector a băncilor ineficiente şi acest lucru s-ar putea întâmpla şi în România.”

    Şeful First Bank apreciază că sistemul bancar românesc este stabil acum, în pofida turbulenţelor prin care a trecut la începutul anului, cu şanse bune de a rămâne profitabil, cu condiţia să nu apară alte perturbări.

    România este o piaţă foarte competitivă în banking, având în vedere numărul mai mult decât generos al instituţiilor bancare prezente aici, în opinia lui Dominic Bruynseels. Pe piaţa bancară locală activează 36 de bănci.

    „Ne luptăm cu toţii pentru un număr limitat de clienţi eligibili, vizăm cu toţii aceiaşi clienţi retail affluent şi acelaşi bazin de companii solvabile, cu un business solid. Avem nevoie de toate instrumentele de care dispunem pentru a convinge clienţii că suntem alegerea corectă în materie de servicii bancare. Activitatea noastră funcţionează pe încredere şi pe angajaţi ultra competitivi, în spatele cărora stă tehnologia de ultimă ora. Dimensiunea reţelei de sucursale este din ce în ce mai puţin importantă având în vedere preferinţa clienţilor pentru tehnologie şi confort. Clientul bancar este mai matur, mai pragmatic, mai exigent şi mai sofisticat. Clientul bancar din România a învăţat din criza care a afectat sistemul bancar la nivel global şi local.”

    În ceea ce priveşte reglementarea la nivelul sistemului bancar local, şeful First Bank crede că „situaţia a fost echilibrată până acum”. „Sectorul bancar a fost supus unor corecţii în materie de reglementare, corecţii care au venit în mare măsură din relaţia directă cu clienţii. A fost mai degrabă un proces de maturizare. Cred că avem reguli de funcţionare clare şi corecte şi că aceste reguli ar trebui să rămână predictibile pentru a încuraja un business sustenabil.”

    Dar provocările nu lipsesc pentru sectorul bancar românesc în perspectivă.

    „Există mai mulţi factori care ar putea crea dificultăţi sectorului bancar din România. Unii dintre aceştia – posibila stagnare sau chiar scădere a economiei, îmbătrânirea populaţiei – se manifestă la nivel global, în timp ce alţii – cum ar fi subdezvoltarea zonelor rurale – sunt specifici pieţei locale. Băncile locale sunt nevoite să depăşească problemele gradului mare de migraţie a forţei de muncă, reducerea clasei mijlocii, reducerea investiţiilor în economie. Oportunităţile derivă din avansul tehnologiei şi al capacităţii acesteia de a oferi soluţii mobile care pot fi utilizate de oriunde în lume.”

    Cea mai mare dintre provocările sistemului bancar este „recâştigarea încrederii clienţilor”, care a fost sever afectată de anii de criză finaciară, a căror moştenire este încă vie, după cum susţine şeful First Bank. „Trebuie să lucrăm pentru a îndepărta această moştenire şi pentru a fi mai orientaţi către clienţi, decât asupra businessului. Digitalizarea ar trebui să ne lase timpul necesar pentru a face ceea ce ştim foarte bine: să relaţionăm cu clienţii noştri, nu să procesăm tranzacţii.”

    Referindu-se la evoluţia reglementărilor în banking la nivel internaţional, şeful First Bank aminteşte că în sectorul bancar american au existat perioade de reglementare severă, urmate de perioade de relaxare. În timp ce reglementările mai stricte au condus la o perioadă de stabilitate financiară, băncile comerciale au început să piardă teren în faţa instituţiilor financiare mai inovative, precum companiile fintech. În aceste condiţii el apreciază că „a devenit necesar un demers de relaxare a reglementărilor, iar cel mai recent a fost adoptat anul trecut, pentru a abroga unele dintre prevederile Legii Dodd-Frank din 2010, care au fost puse în aplicare după criza financiară”.

    În Uniunea Europeană, arhitectura complexă, postcriză, a mecanismului de supraveghere financiară – cu un număr mare de noi autorităţi, precum şi cu obiective noi de reglementare – ridică îngrijorări din perspectiva funcţionării pe termen lung a pieţei bancare, în opinia lui Dominic Bruynseels. „Sunt puse în discuţie dificultatea intrării pe noi pieţe şi impactul diferenţiat al reglementărilor. Este posibil ca noul regim de supervizare al UE să continue să favorizeze protejarea stabilităţii financiare în defavoarea concurenţei bancare.”

    Vorbind despre viitorul modelului „băncii universale”, Dominic Bruynseels anticipează că „va rezista în timp”, dar se va schimba gradul de interacţiune umană versus utilizarea tehnologiei.

    „Majoritatea băncilor vor continua să lucreze cu toate segmentele de clienţi – persoane fizice, companii etc. – atâta vreme cât aceste categorii vor exprima nevoi de ordin financiar şi vor cere suport bancar. Iar băncile, la rândul lor, au nevoie de venituri şi profituri. Ceea ce se va schimba este gradul de interacţiune umană versus utilizarea tehnologiei. Avem clienţi care preferă tehnologia în derularea operaţiunilor bancare, dar şi clienţi care încă preferă să vină la sucursală pentru că le place interacţiunea umană şi confortul oferit de consultantul bancar pe care îl cunosc de ani de zile. Integrăm tehnologia acolo unde este nevoie să facem acest lucru, dar continuăm să rămânem apropiaţi de clienţii care au nevoie de noi.” Acesta este motivul pentru care First Bank susţine că se poziţionează ca o „bancă tech cu componentă umană”.

    Cine este Dominic Bruynseels

    60 de ani
    Britanic de origine, are o carieră bancară de aproape patru decenii
    A fost recrutat de fondul de investiţii american J.C. Flowers pentru a prelua în 2018 conducerea executivă a First Bank (fosta Piraeus Bank)
    Anterior a condus, în perioada 2008-2012, BCR, care era atunci cea mai mare bancă din România. A fost selectat personal de Andreas Treichl, CEO al Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, venirea lui la Bucureşti fiind o surpriză (anterior austriacul Andreas Treichl încercase să găsească pentru conducerea BCR un bancher român recunoscut pe piaţa bancară)
    A lucrat 27 de ani în grupul Barclays, un jucător de top pe piaţa bancară britanică
    Are un MBA la Henley Management College din Marea Britanie
    A absolvit Facultatea de Istorie Medievală a Universităţii Durham din Anglia

    Fondul de investiţii american J.C. Flowers ŞI First Bank

    Fondul american de investiţii J.C. Flowers a reuşit să intre anul trecut pe piaţa românească prin achiziţia Piraeus Bank, la a doua încercare, banca fiind redenumită First Bank. Iar ulterior J.C. Flowers a intrat şi în cursa pentru Leumi şi pentru Banca Românească.

    În spatele fondului american, cu birouri la New York şi la Londra, se află J. Christopher Flowers, un mate­matician care a ajuns miliardar prin câteva tranzacţii inteligente, în special în sectorul bancar. J.C. Flowers este unul dintre liderii domeniului de private equity, dedicat investiţiilor globale în sectorul financiar. Fondat în 1998, J.C. Flowers & Co. a investit peste 15 mld. dolari în 53 de companii de portofoliu din 18 ţări, în domenii precum cel bancar, asigurări, reasigurări, servicii financiare specializate şi servicii de management al activelor. J.C. Flowers & Co. gestionează active de aproximativ 6 mld. dolari.

    În achiziţia băncii româneşti cu capital elen Piraues Bank, J.C. Flowers s-a asociat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – cel mai mare investitor instituţional străin din România – şi cu managementul băncii de la Bucureşti. J.C. Flowers a preluat 76% din acţiunile Piraeus, BERD deţine 19%, iar restul a fost preluat de managementul de la Bucureşti al băncii.

    First Bank a anunţat că vrea să-şi majoreze cota de piaţă atât organic, cât şi prin posibile achiziţii, conform strategiei aprobate.
    Businessul First Bank este pe un trend ascendent, cu o creştere de 6% a împrumuturilor acordate la finalul lui martie 2019 faţă de aceeaşi perioadă din 2018 şi cu o majorare de 18% a volumului depozitelor atrase în aceeaşi perioadă.

    First Bank operează prin 100 de unităţi bancare şi 1.300 de specialişti, pentru aproximativ 130.000 de clienţi activi.

    2019 va fi un an profitabil pentru First Bank, dacă nu apar evenimente imprevizibile, conform estimărilor băncii.

  • Cât de ZGÂRCIŢI sunt defapt cei mai bogaţii oameni ai lumii

    1. Mark Zuckerberg conduce o maşină de 30.000 de dolari

    Deşi îşi permite să cumpere câte un Ferrari pentru fiecare zi din lună, fondatorul Facebook conduce o maşină absolut comună: Volkswagon GTI cu transmisie manuală, care costă doar 30.000 de dolari.

    2. Warren Buffet locuieşte în aceeaşi locuinţă pe care a cumpărat-o în 1958, cu 31.500 de dolari.

    Warren Buffet este unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă, dar locuieşte de mai bine de 50 de ani în casa cu cinci dormitoare din Omaha. Despre cumpărarea acesteia spune că este “Una dintre cele mai bune trei investiţii pe care le-am făcut vreodată.”

    3. Bill Gates poartă un ceas de 10 dolari

    Nu numai că nu îl interesează ceasurile Rolex şi poartă un ceas de 10 dolari, dar în locuinţa sa nici măcar nu există o maşină de spălat vase.

    4. Charlie Ergen, fondator şi preşedinte al Dish Network, merge la serviciu zilnic cu mâncarea la pachet

    Desigur că mâncarea la serviciu este scumpă, aşa că fondatorul Dish Network îşi ia în fiecare zi la serviciu, într-o pungă de hârtie maro, un sendviş şi o băutură Gatorade.Până recent, şeful companiei americane şi-a şocat colegii, pentru că atunci când mergeau în deplasări erau nevoiţi să împartă camerele de hotel. Ergen a declarat, la un moment dat, pentru Financial Times: “Mama mea a crescut pe vremea Marii Crize. Nu am un birou de mahon.”

    5. Carlos Slim Helu, cel mai bogat om din Mexic, nu are şofer şi munceşte în fiecare zi

    Mulţi dintre cei care îşi doresc să fie bogaţi visează să aibă un şofer. Nu este şi cazul lui Carlos Slim Helu, care conduce un Mercedes vechi, cumpără haine la reduceri din propriile magazine şi vreme de 40 de ani a locuit în aceeaşi casă.

    6. Jim Walton lucrează într-o clădire banală din cărămidă, în oraşul său natal

    Parte din cea mai bogată familie a Americii, Jim Warton a moştenit obiceiurile extrem de cumpătate ale tatălui său, Sam Warlton, cel care a pus bazele afacerii Walmart, cel mai mare retailer din întreaga lume.
    În ciuda averii sale uriaşe, el preferă să conducă maşini vechi şi biroul în care lucrează este de-a dreptul sărăcăcios.

    7. John Caudwell, om de afaceri englez şi unul dintre fondatorii retailerului de telefonie Phones 4u, se tunde singur

    Miliardarul care şi-a construit propriul imperiu este acum pensionat dar păstrează foarte multe dintre obiceiurile care l-au ajutat să economisească bani. De pildă, preferă să nu lase bani la frizer şi se tunde singur.

    8. Amancio Ortega, fondatorul Inditex, mănâncă la cantină, alături de angajaţi. Miliardarul care controlează Zara are o serie de obiceiuri umile.

    9. David Cheriton, profesor celebru la Universitatea Stanford, refoloseşte plicurile de ceai

    10. Azim Premji, cel mai bogat indian din domeniul tehnologiei, obişnuieşte să fie atent la cât de multă hârtie igienică folosesc angajaţii.
     

  • Preşedintele american Donald Trump l-a graţiat pe mogulul media Conrad Black. Acesta a lansat în 2018 o carte numită „Donald J. Trump: Un preşedinte ca nimeni altul”

    Graţierea acordată lui Black, un cunoscut aliat politic al lui Donald Trump, este unul dintre cele mai recente exemple în care preşedintele american şi-a folosit puterea executivă pentru a-şi ajuta prietenii.

    În 2017, Trump l-a graţiat pe Joe Arpaio, fostul şerif din Arizona şi aliat politic al lui Donald Trump – care a fost găsit vinovat pentru eforturile brutale prin care a închis după gratii imigranţii fără documente.

    Conrad Black a lansat anul trecut o biografie a preşedintelui american intitulată „Donald J. Trump – A President Like No Other” (Un preşedinte ca nimeni altul), care reprezintă practică o odă închinată omului de afaceri american.

  • Preşedintele american Donald Trump l-a graţiat pe mogulul media Conrad Black. Acesta a lansat în 2018 o carte numită „Donald J. Trump: Un preşedinte ca nimeni altul”

    Graţierea acordată lui Black, un cunoscut aliat politic al lui Donald Trump, este unul dintre cele mai recente exemple în care preşedintele american şi-a folosit puterea executivă pentru a-şi ajuta prietenii.
     
    În 2017, Trump l-a graţiat pe Joe Arpaio, fostul şerif din Arizona şi aliat politic al lui Donald Trump – care a fost găsit vinovat pentru eforturile brutale prin care a închis după gratii imigranţii fără documente.
     
    Conrad Black a lansat anul trecut o biografie a preşedintelui american intitulată „Donald J. Trump – A President Like No Other” (Un preşedinte ca nimeni altul), care reprezintă practică o odă închinată omului de afaceri american.
     

  • Mike Pompeo se va întâlni marţi cu Vladimir Putin la Moscova

    ”Da, el va ajunge direct la Sochi”, a declarat diplomatul, adăugând că ”Pompeo va ajunge mâine, în jurul orei stabilite pentru discuţii”.

    Vizita lui Pompeo la Moscova fusese iniţial stabilită pentru data de 13 mai, dar secretarul de stat american a amânat vizita pentru a se întâlni la Bruxelles cu reprezentanţii UE unde au discutat despre situaţia acordului nuclear cu Iranul.

    Pentru început Pompeo va face o vizită la ambasada SUA de la Moscova, apoi se va întâlni cu oamenii de afaceri americani care lucrează în Rusia, precum şi cu participanţii la programele americane de schimb educaţional. După aceste întâlniri, diplomatul ar putea merge să depună o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut situat lângă Zidul Kremlinului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un judecător american cere explicaţii referitoare la întârzierea unui proces al Volkswagen

    Volkswagen a folosit un software ilegal pentru a înşela testele privind emisiile de CO2 din SUA în 2015, declanşând o reacţie globală împotriva vehiculelor diesel, care a costat compania 29 miliarde de euro.

    La o conferinţă de presă de vineri, în San Francisco, judecătorul districtului american, Charles Breyer, a pus în discuţie lentoarea cu care SEC a dat în judecată Volkswagen, după ce producătorul auto a pledat vinovat la trei infracţiuni şi a achitat penalităţi în valoare de 4,3 miliarde de dolari.

    Daniel Hayes, avocat al SEC, i-a spus lui Breyer că SEC „a acţionat cât mai repede posibil” şi a adăugat că au existat negocieri care nu au condus la o înţelegere.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Gigantul bancar Goldman Sachs amână deschiderea unei bănci comerciale în Germania din cauza condiţiilor din piaţă

    Gigantul american din industria bancară Goldamn Sachs a decis să amâne lansarea băncii comerciale numită Marcus pentru anul viitor în contextul în care întârzierea Brexitului perturbă planurile de business, iar costurile au crescut pe fondul încetinirii globale, potrivit Bloomberg.

    Dacă Brexitul ar fi avut loc pe 29 martie aşa cum era plănuit iniţial, Goldman ar fi deschis deja noua bancă comercială în Germania, potrivit surselor Financial Times.

    Goldman Sachs a refuzat să comenteze dar şeful Marcus, Des McDaid, a declarat că lansarea băncii comerciale în Marea Britanie a fost un succes şi preferă să se extindă acolo înainte de a intra în alte ţări.

    Richard Gnodde, CEO-ul Goldman Sachs International, a spus anul trecut că lansarea platformei de împrumuturi şi economii în Germania va avea loc în 2019 încât după Brexit gigantul are nevoie de o bază a operaţiunilor în UE.