BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Alegerile din Franţa: partidul de extrema dreaptă al Marinei Le Pen a devenit mai puternic în aproape toate oraşele, comunele şi satele, în timp ce bogaţii caută să-şi pună averile la adăpost. Între două runde de vot, alegătorul de rând a primit vestea că gazele se scumpesc

    Acţiunile celor mai mari com­pa­nii franceze au crescut luni, prima zi de tranzacţionare la Bursă de după alegerile gene­rale din Franţa din weekend, iar euro s-a apreciat faţă de dolar până la cel mai ridicat nivel din ultimele două sptămâni. Astfel, pieţele au răsuflat uşurate la aflarea rezultatelor votului: preşedintele Emmanuel Macron a fost zdrobit de alegători, dar partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen, deşi câştigător detaşat, s-ar putea ca după runda a doua de alegeri să nu devină stăpânul absolut al parlamentului.

    Corporaţiile se tem de agenda privind ta­xele, încă neclară, a partidului acesteia, Adu­na­rea Naţională. Însă, deocamdată, nimic nu este sigur. Una din politicile de bază ale strategiei economice a lui Macron este ca afacerile mari să plătească cât mai puţine taxe. Taxare mică înseamnă, conform macronismului, acti­vitate aconomică mai mare. O analiză din 2022 a revistei L’Obs a găsit că în 2021 cele mai mari companii franceze ale căror acţiuni sunt incluse în indicele CAC 40 al Bursei de la Paris, cu toate că au înregistrat profituri record de 174 miliarde euro, au plătit statului francez ca impozit 9,8 miliarde euro.

    Aceasta ar însemna un impo­zit pe profit de 4,5%. Adică aproa­pe nimic. Compa­nia de energie Total, cu un profit de 15,9 mili­oane euro, chiar nu a plătit nimic. În schimb, a redus cu doar 10 cenţi preţul carburantului la pompă. Nici uriaşul Renault nu a plătit taxe. Aceasta în timp ce Bruno Le Maire, ministru al economiei şi finan­ţelor din 2017 şi până în prezent, a tot repetat că „trebuie să evităm cu ori­ce preţ să majorăm nive­lu­rile de impozitare a com­pa­niilor“. După pan­de­mie şi după rezultatele financiare record ale lumii bune corporate franceze a venit valul de inflaţie record şi odată cu el ascensiunea Marinei Le Pen Le Pen şi a Adunării Naţionale.

    Cele mai urmărite alegeri parlamentare din Europa arată cât de mult a evoluat formaţiunea politică. O ameninţare pentru establishmentul politic de decenii, dar una care n-a dat emoţii prea mari, dreapta extremă are acum mai multă putere ca niciodată. Macron a îndemnat alegătorii să iasă la vot pentru a nu permite ca ţara să ajungă sub conducerea lui Le Pen, dar acest lucru a lucrat contra lui. Prezenţa la vot, de circa 60%, a fost cea mai mare de după 1997, după cum scrie Le Figaro. În acest fel, Adu­narea Naţională a obţinut 33% din voturi, Noul Front Popular, alianţa stângii a socialiştilor, comuniştilor şi ecologiştilor, a primit 28% din voturi, iar alianţa Ensemble a lui Macron a fost spulberată cu nici 21% din voturi.

    Urmează runda a doua a alegerilor, cea decisivă, pe 7 iulie. Pieţele vâd în rezultatul de duminică şansa ca în final niciun partid să nu câştige controlul parlamentului. Însă tot în prima rundă a votului sprijinul popular pentru Adunarea Naţională a crescut, în comparaţie cu 2017, în aproape 99% din oraşe, comune şi sate, potrivit unei analize Bloomberg.

    Partidul Marinei Le Pen şi-a dublat scorul în peste 83% din aceste localităţi şi a crescut cel mai mult în departamentele Paris, Haute-Corse, Cantal şi Lozère. În alegerile din 2017 în două treimi din localităţile din aceste zone Adunarea Naţională a primit mai puţin de 10% din voturi.

    În aceste condiţii, cresc apelurile pentru un front politic unit contra dreptei şi stângii extreme. În Franţa există obiceiul ca în turul doi al alegerilor candidaţii cu scoruri slabe în prima etapă să se retragă şi să-şi îndemne alegătorii să sprijine pe altcineva.

    Imediat după aflarea rezultatelor alegerilor în multe dintre circumscripţiile electorale se părea că cel clasat pe locul trei renunţă pentru a-l sprijini pe oponentul cu şanse mai mari să se lupte cu Adunarea Naţională. Un politician cu o revenire uimitoare din partea stângii este fostul preşedinte François Hollande, care când a condus guvernul a impus o suprataxă de 75% pe veniturile de peste un milion de euro pentru a scoate economia din criză. Reforma sa fiscală a fost criticată ca fiind anti-business.

    Şi Adunarea Naţională a lui Le Pen, şi Noul Front Popular au promis taxe mai mari pe bogăţie şi inversarea politicilor pro-business ale lui Macron. Sunt promovate, însă, agende considerate populiste şi de aceea analiştii spun că indiferent de cine va câştiga alegerile, sănătatea financiară a Franţei va avea de suferit.

    Astfel de anticipări se văd în costurile de finanţare ale guvernului francez, iar BCE se confruntă deja cu speculaţii că va interveni dacă votul francezilor va produce panică pe pieţe. Bogaţii Franţei îşi fac încă de când ascensiunea dreptei extreme a fost anunţată de alegerile europarlamentare planuri pentru a-şi proteja activele.

    Avocaţi, consilieri fiscali şi manageri de averi au spus pentru Financial Times că sunt inundaţi cu întrebări, inclusiv despre relocare în alte state, precum Italia, Spania şi Elveţia. Unii consilieri spun că n-au avut atât de mult de muncă de la începutul carierei. Întrebarea cel mai des pusă de către oamenii cu avere este dacă banii lor sunt în siguranţă în Franţa. Pentru milioanele de votanţi de rând, între cele două tururi de alegeri a venit o surpriză: factura medie la gaze naturale va creşte cu aproape 12%, notează La Tribune.

     

  • Iran: Un diplomat al liniei dure şi singurul moderat, în turul doi al alegerilor prezidenţiale

    Iranul va organiza al doilea tur al alegerilor prezidenţiale în 5 iulie, după ce niciunul dintre principalii candidaţi nu a obţinut mai mult de 50% din voturi în scrutinul de vineri, a anunţat sâmbătă Ministerul de Interne.

    Votul pentru înlocuirea lui Ebrahim Raisi după decesul acestuia într-un accident de elicopter s-a rezumat la o cursă strânsă între singurul moderat dintr-un grup de patru candidaţi şi protejatul liniei dure a liderului suprem, scrie Reuters.

    Cu peste 24 de milioane de voturi numărate, deputatul moderat Massoud Pezeshkian conduce cu peste 10 milioane de voturi în faţa diplomatului de linie dură Saeed Jalili cu peste 9,4 milioane de voturi, potrivit rezultatelor provizorii publicate de minister.

    Puterea în Iran îi revine, în ultimă instanţă, liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei. Nu se aşteaptă ca alegerile să aducă schimbări radicale, iar Khamenei va continua să ia deciziile cu privire la toate problemele de stat, însă preşedintele poate avea o anumită influenţă asupra modului în care aceste politici sunt puse în aplicare.

  • Stroe (PNL): Nu văd mari deficienţe în organizarea alegerilor, nu cred că putem vorbi de fraude

    Ionuţ Stroe respinge acuzaţia de fraudă la alegeri, venită din partea Opoziţiei.

    „Hai să privim obiectiv, una sunt acuzaţiile, alta sunt situaţiile confirmate. În mod evident, cei care se consideră nedreptăţiţi sau au ceva îndoieli în legătură cu organizarea acestor alegeri probabil că vor merge şi în justiţie, unde lucrurile se vor rezolva. Nu e prima oară şi nici ultima oară când alegerile locale generează situaţii similare. Ele practic sunt cel mai greu de organizat. Există foarte multe circumscripţii locale, există o rivalitate locală, există o încrâncenare care se manifestă de fiecare dată şi bineînţeles şi o competiţie, care de multe ori, mai ales în condiţiile în care diferenţele dintre candidaţi sunt foarte mici, generează această întârziere sau această aşteptare enormă, de aproape două săptămâni”, spune el.

    În opinia sa, „cu siguranţă, sunt multe de învăţat ca urmare a acestei lecţii, volumul de muncă enorm din secţiile de votare a contribuit la aceste întârzieri, care au influenţat restul lanţului până mai acum câteva zile, dar nu văd mari deficienţe în organizarea acestor alegeri. Mai degrabă, din punct de vedere organizatoric, le-am fi putut separa de exemplu în secţii de votare, din punctul meu de vedere, separate pe cele europarlamentare de cele locale. Volumul de muncă la nivelul secţiei n-ar fi fost atât de mult influenţat, dacă am fi făcut acest lucru (…). Nu cred că putem vorbi de fraude. Sunt un politician cu experienţă vastă în misiuni de observare a alegerilor peste tot în lumea asta. Nu există în România nici un fel de semn de întrebare în legătură cu corectitudinea organizării acestor alegeri”.

  • Scandalul alegerilor de la Sectorul 2. Radu Mihaiu a fost audiat în calitate de martor

    Audierea a avut loc marţi.

    „Nu am depus astăzi nicio probă, am fost audiat în calitate de martor”, a explicat primarul în exerciţiu al Sectorului 2, Radu Mihaiu, la finalul audierii.

    „Am fost chemat pentru a da declaraţii în dosarul de urmărire penală privind fraude la scrutinul din 9 iunie”, a mai spus primarul adăugând că este vorba despre „buletine preştampilate, cumpărare de voturi si acele secţiile în care s-au găsit mai multe buletine de vot în urnă decât alegători care s-au prezentat la secţie.”

    El a dezvăluit ce i-a spus anchetatorului.

    „În cel puţin patru secţii documentat au fost găsite buletine preştampilate, în alte multe s-au găsit mai multe buletine de vot în urne decât alegători prezenţi la vot. (…) De asemenea, au fost numeroase secţii în jurul cărora au fost cumpărate voturi, s-au dat între 100 şi 700 de lei pe vot”, a precizat Radu Mihaiu.

  • Radu Mihaiu: În sfârşit BES constată cazuri de fraudă şi sesizează organele de urmărire penală

    „În sfârşit BES constată cazuri de fraudă şi sesizează organele de urmărire penală. Alegerile de la Sectorul 2 se vor lăsa cu multe dosare şi anchete”, scrie radu Mihaiu pe Facebook.

    El afirmă că la secţia 248, după 4 zile de stat la porţile Biroului Electoral de Sector, au apărut voturi în plus.

    „Coincidenţă sau nu, e fix cazul cu care se lăuda PSD că a mai găsit în ea 39 de voturi în plus pentru domnul Hopincă. Ce nu e de înţeles e de ce abia acum au raportat astfel de incidente. Sunt zeci de secţii în care apar voturi în plus inexplicabile, dar doar la aceasta au respectat procedura şi au anunţat organele de urmărire penală. Asta în sine e o suspiciune că s-a încercat muşamalizarea fraudei”, încheie Mihaiu.

  • Alegerile din Sectorul 1 nu se vor relua

    Alegerile locale din Sectorul 1 al Capitalei nu vor fi reorganizate, potrivit unui comunicat emis de Biroul Electoral Central. Solicitarea a fost făcută de Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei şi a a fost respinsă sâmbătă.

    Potrivit unei comunicări oficiale din partea Biroului Electoral Central (BEC), sâmbătă au fost luate mai multe hotărâri cu privire la neregulile sesizate în urma alegerilor locale din 9 iunie.

    BEC a respins mai mult cereri de anulare a alegerilor din mai multe circumscripţii din ţară sau de renumărare a voturilor, acolo unde cifrele nu corespundeau.

    Printre respingeri s-a aflat şi solicitarea înaintată de Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei pentru cazul alegerilor din Sectorul 1. În acest sens, BEC a respins cererea formulată de ADU privind anularea alegerilor din Circumscripţia Electorală din Sectorul 1 al Capitalei.

    Acolo, situaţia rămâne oficial neclară, întrucât actualul primar al Sectorului 1, Clotilde Armand, a depus mai multe sesizări şi a acuzat că alegerile au fost fraudate şi că lipsesc voturi. Cu toate acestea, George Tuţă a anunţat joi că ,,numărarea voturilor din Sectorul 1 s-a terminat” şi că învingătorul alegerilor locale din Sectorul 1 este cel anunţat de PNL încă de la începutul săptămânii.

    În acest moment, datele centralizate de AEP arată că în Sectorul 1, George Tuţă, candidatul comun al Alianţei PSD-PNL pentru alegerile locale, a obţinut 36,61% din voturi, în timp ce Clotilde Armand se află la o distanţă mică, de aproape 700 de voturi, cu 35,92%.

  • Paul Stănescu, despre varianta unui candidat independent la prezidenţiale: exclud acest lucru

    Conducerea PSD se reuneşte vineri în localitatea braşoveană Sâmbăta de Sus pentru a discuta strategia partidului în perspectiva alegerilor parlamentare şi prezidenţiale.

    „Nu este doar părerea mea, ci şi a multor colegi cu care stau de vorbă. Partidul Social Democrat va avea un candidat la funcţia prezidenţială un membru al Partidului Social Democrat”, a declarat Paul Stănescu.

    Secretarul general al PSD a mai spus că exclude varianta privind susţinerea de către social democraţi a unui candidat independent în cursa pentru Palatul Cotroceni.

    „Eu exclud lucru acesta, eu ca secretar general şi ca membru al partidului exclud lucrul acesta”, a transmis liderul PSD.

    Paul Stănescu a refuzat să comenteze şansele unui candidat al PSD la alegerile prezidenţiale.

    „Nicio compeţie nu seamănă cu alta”, a precizat Stănescu.

    PSD vrea o alianţă cu PNL pentru alegerile prezidenţiale în care candidatul unic să fie un social-democrat. Liberalii, însă, au respins varianta şi au anunţat că PNL va avea propriul candidat la alegerile prezidenţiale.

  • Iohannis, despre schimbările din Parlamentul European, după alegeri: Uniunea va merge mai departe

    Întrebat ce post ar trebui să vizeze România după alegerile europarlamentare, Klaus Iohannis a spus că este o speţă de care trebuie să se ocupe Guvernul.

    „În executivul european, fiecare stat membru are un comisar european. Acesta este stabilit de guvern şi atunci să lăsăm guvernul să ajungă în faza în care nominalizează acea persoană şi apoi o să şi negocieze poziţia pe care această persoană poate să o ocupe. E devreme să discutăm aceste speţe, care sunt ale guvernului”, a spus Iohannis.

    În ceea ce priveşte noul Parlament European şi felul în care sunt reprezentate familiile politice, Iohannis este de părere că în realitate nu se poate vorbi de o schimbare majoră.

    „Sunt mici mişcări, de exemplu, la Partidul Popular European, care este în continuare gruparea cea mai semnificativă, s-a mărit puţin numărul de parlamentari. La alţii s-a micşorat puţin. În esenţă, partidele de centru reprezintă grosul Parlamentului european, dar în funcţie de specificul naţional au apărut, de exemplu în cazul Franţei, au apărut modificări semnificative. Dar pentru PE în ansamblu nu putem să vorbim despre o schimbare radicală”, a spus Iohannis.

  • Radu Mihaiu cere intervenţia BEC: Ar fi o ruşine să avem alegeri puse sub semnul întrebării

    „Aceasta era secţia pe care majoritatea PSD din BES Sector 2 nu a vrut să o mai analizeze. Şi ne-au respins politic cererea de renumărare. Deşi comisia de numărare a recunoscut eroarea. În scris. Ce s-a întâmplat: luni, la ora 7 dimineaţa, după peste 24 de ore de stat în secţie, membrii comisiei de numărare au transcris din greşeală 333 de voturi în dreptul doamnei Bughiu, în loc să fie în dreptul meu. Şi 47 în dreptul meu, în loc să le treacă la doamna Bughiu. De altfel, e singura secţie unde doamna Bughiu are un număr aşa de mare de voturi. O eroare care poate fi uşor verificată, prin renumărarea voturilor din acea secţie”, scriue pe Facebook Radu Mihaiu.

    El afirmă că eroarea comisiei nu e greu de înţeles.

    „Comasarea alegerilor a transformat acest scrutin într-un coşmar pentru delegaţi. Unii au stat şi 40 de ore! Au avut de numărat buletine din 5 tipuri de alegeri şi s-au strecurat nepermis de multe erori. Ce nu e de înţeles e de ce nu vrea PSD să avem o numărătoare corectă. Cer Biroului Electoral Central să intervină la Sectorul 2. În anul 2024 ar fi o ruşine să avem alegeri puse sub semnul întrebări în asemenea hal. Şi să nu se lase influenţat de AEP sau alte forţe politice”, încheie Mihaiu.

  • Un youtuber în vârstă de 24 de ani, fără partid şi agendă, loc în Parlamentul European

    Fidias Panayiotou, alias Fidias, postează videoclipuri în care realizează „provocări”: fapte bizare, la limita posibilului, cum ar fi „să locuiască gratuit într-un aeroport timp de 10 zile”, „să-l îmbrăţişeze pe Elon Musk” sau „să supravieţuiască 5 zile fără să doarmă”.

    Ar putea obţine un loc în Parlamentul European, deşi după propriile sale declaraţii, nu a fost niciodată interesat de politică sau, mai degrabă, nu a fost interesat până la candidatura sa la alegerile europene.

    Fidias a obţinut o avalanşă de voturi în Cipru şi ţinteşte cu îndârjire un loc la Bruxelles. Pentru ţara sa, sunt şase locuri disponibile în Europa, iar unul dintre ele ar putea fi al său.

    Fidias are 24 de ani, are peste 2,6 milioane de urmăritori pe YouTube (mai mulţi decât locuitorii Ciprului) şi este, de asemenea, foarte activ pe Instagram şi TikTok. Cariera sa pe reţelele de socializare a început în 2019, odată cu publicarea unor videoclipuri în care realizează „provocări”: fapte bizare, la limita posibilului, relatează Il Messaggero.

    În ianuarie, când a anunţat că vrea să candideze, a declarat: „Nu am votat niciodată în viaţa mea: într-o seară mi-am spus că dacă nu votez niciodată şi nu-mi pasă, aceiaşi tocilari vor fi mereu la putere, aşa că am spus «ajunge!». În aprilie, la prezentarea oficială a candidaturii sale, a declarat: „Candidez ca independent pentru că nu vreau să mă încadrez în scheme şi pentru a arăta că nu am interese de partid”.

    Fidias a explicat că a candidat nu pentru a câştiga, ci pentru a-i motiva pe tineri să se intereseze de politică.

    Conform estimărilor Parlamentului European pe baza datelor naţionale din Cipru, partidul de extremă dreapta Frontul Naţional Popular (Elam), care lipseşte din PE după votul din 2019, pare să fi obţinut un loc. Este vorba despre două locuri pentru independenţi, dintre care unul ar merge la Elam şi celălalt la youtuberul independent Fidias.