BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • „Gala Trofeelor Super-Ferma României şi Super-Hrana României”

    Pentru a marca un an 2017 excepţional pentru agricultura şi industria alimentară, „Gala Trofeelor Super-Ferma României şi Super-Hrana României” va fi cea mai mare şi de impact gală de premiere organizată până acum în România, în cele două domenii de activitate.

    Evenimentul va fi comun pentru ambele sectoare, pentru a sublinia cât de importantă este integrarea agriculturii cu industria alimentara şi pentru a oferi un moment festiv de cea mai înaltă ţinută celor care fac diferenţa şi aduc valoare adăugată.”

    „Mai multe detalii pe: https://www.facebook.com/events/305264476654766/

    Înregistrări pe: https://goo.gl/forms/IHCgmuKsHledyyRB2 ”

  • Un agricultor din România a obţinut o plantă care produce, în acelaşi timp, şi cartofi şi vinete

    Valentin Cucu a postat pe pagina sa de socializare cea mai nouă realizare din grădina de legume: planta de la care a obţinut atât tuberculi de cartof, cât şi vinete.

    Potrivit agrointel.ro, legumicultorul Vali Cucu a altoit, în urmă cu doi ani, şi planta de cartof cu roşie, obţinând ambele roade, iar acum a aplicat aceeaşi tehnică şi pentru vinete. Reuşitele au fost asigurate de faptul că atât cartoful, cât şi roşia sau vânăta provin din aceeaşi familie, respectiv solanacee.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Oana Pellea: „DA. Trăim un asalt al corupţiei asupra acestei ţări! Dar acum? Ce facem? Nimic din nou nimic. Acceptăm. Tăcem. Comentăm Poate asta merităm”

    Pe Facebook,Oana Pellea a scris: „DA. Trăim un asalt al corupţiei asupra acestei ţări! Suntem agresaţi de non-valoare, de mitocănie, de mafie, de interese de partid, de lupte pentru putere. Un asalt asupra sănătaţii, educaţiei, culturii, economiei, industriei, agriculturii. Ni se zădărniceşte orice speranţă de normalitate.

    Suntem sufocaţi de ordonanţe de urgenţă şi de modificări de legi. Suntem minţiţi in faţă şi luaţi drept proşti. Ni se măresc preţurile si impozitele atăt de mult încât mărirea de salariu devine o glumă proastă…. Şi, noi ce facem? Nimic. Cand trebuia sa votam…n-am iesit la vot.

    Dar acum? Ce facem? Nimic…din nou…nimic. Acceptăm. Tăcem. Comentăm. Acceptăm. Ne certăm între noi apărăndu-ne propriile interese. Suntem martori inerţi şi tacuţi martori ai dezastrului ce se aşterne peste ţară şi peste vieţile noastre. Poate asta merităm”

    Laura Codruţa Kovesi, citată de romaniacurata.ro: Cred că suntem cu toţii conştienţi de gravitatea situaţiei în care ne aflăm. Cel puţin noi, ca instituţie, atât eu şi colegii mei, cât şi instituţional reacţionăm doar prin metodele şi prin posibilităţile pe care le avem. 

    Simţim cu toţii, cel puţin de peste un an şi jumătate, că suntem efectiv sub un asalt, care se manifestă prin hărţuiri, prin intimidări, prin încercări de intimidare, că nu-şi ating scopul, prin critici uneori obiective, dar de cele mai multe ori nu, prin acel fenomen de fake-news şi la care noi nu putem să reacţionăm decât instituţional”.

  • Mihai Daraban a fost reales în funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României

    „Obiectivul nostru este de a sprijini companiile româneşti şi de a asigura un dialog real între mediul de afaceri şi autorităţi. Sistemul cameral deţine cea mai puternică infrastructură de afaceri la nivel naţional, pusă la dispoziţia companiilor membre din toată ţara. Vom promova în discursul public temele de interes major pentru firmele din România: nevoia de predictibilitate a deciziilor guvernamentale, simplificarea legislaţiei, reducerea birocraţiei, stimularea investiţiilor şi – un lucru extrem de important – optimizarea cheltuielilor publice. Fără o optimizare a cheltuielilor, domenii vitale precum educaţia, sănătatea sau infrastructura, nu vor putea beneficia de nivelul necesar de investiţii publice”, a declarat Mihai Daraban.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Aurul” din agricultură: Ce trebuie să cultivaţi pentru a primi peste 100 de lei pe kg

    „În vara am vândut fructele de pădure la preţuri cuprinse între 14 şi 22 lei pe kilogram. Nici mie nu imi vine că cred că acum sunt 160 lei pe kilogram murele.“

    Preţurile fructelor de pădure proaspete de pe raftul supermarketurilor au explodat în extrasezon ajungând la peste 100 lei kilogramul, în condiţiile în care producţia locală de zmeură şi mure s-a terminat. Kilogramul de afine se găseşte în prezent pe rafturile supermarketurilor la un preţ mediu de 101 lei, zmeură ajunge la aproape 128 lei pe kilogram, murele la circa 160 lei pe kilogram, majoritatea fructelor fiind aduse din Olanda, potrivit informaţiilor trecute pe etichetele produselor.

    citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • APIA a început plata în avans a subvenţiilor agricole

    Suma totală autorizată la plată este de 42,1 milioane de euro pentru un număr de 24.464 fermieri.

    „Precizăm că 28,59 milioane de euro se plătesc din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar diferenţa de 13,51 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanţare de la bugetul naţional”, se arată într-un comunicat al APIA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aceşti cercetători AU REUŞIT IMPOSIBILUL: au transformat deşertul în teren fertil

    Mai mult, aceştia au reuşit să crească culturi în zone cu condiţii mai puţin ideale pentru agricultură cauzate de lipsa ploilor şi de temperaturile ridicate, scrie NEXTSHARK.

    Realizarea a fost prezentată la United Nations Convention to Combat Desertification (UNCCD) pe 15 septembrie, care a avut ca tematică oprirea deşertificării la nivel global şi la care au participat 100 de ţări. Locul ales de specialişti a fost oraşul chinez Ordos care se află în Deşertul Gobi, în Mongolia Interioară, situată în nordul Chinei.

    Tehnologia din spatele inovaţiei a fost dezvoltată de Universitatea Chongqing Jiaotong. Savanţii au creat o pastă dintr-o substanţă găsită în membranele celulare vegetale, care amestecată cu nisip este capabilă să reţină apa, nutrienţii şi oxigenul.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Grupul de la Vişegrad cere noi reglementări UE pentru a preveni standardele duble privind alimentele

    Ministrul ungar al Agriculturii, Sandor Fazekas, a declarat că, mulţumită eforturilor coordonate din partea Grupului de la Vişegrad, “chiar şi conducerea Comisiei Europene a recunoscut că practica de a produce diferite alimente sub aceeaşi etichetă reprezintă o problemă în Europa”.

    “Acest lucru este inacceptabil, iar consumatorii din Ungaria sau din alte ţări din Europa Centrală şi de Est nu merită mai puţină carne în alimentele lor decât consumatorii din ţările Europei Occidentale”, a spus Fazekas.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aceşti cercetători AU REUŞIT IMPOSIBILUL: au transformat deşertul în teren fertil

    Mai mult, aceştia au reuşit să crească culturi în zone cu condiţii mai puţin ideale pentru agricultură cauzate de lipsa ploilor şi de temperaturile ridicate, scrie NEXTSHARK.

    Realizarea a fost prezentată la United Nations Convention to Combat Desertification (UNCCD) pe 15 septembrie, care a avut ca tematică oprirea deşertificării la nivel global şi la care au participat 100 de ţări. Locul ales de specialişti a fost oraşul chinez Ordos care se află în Deşertul Gobi, în Mongolia Interioară, situată în nordul Chinei.

    Tehnologia din spatele inovaţiei a fost dezvoltată de Universitatea Chongqing Jiaotong. Savanţii au creat o pastă dintr-o substanţă găsită în membranele celulare vegetale, care amestecată cu nisip este capabilă să reţină apa, nutrienţii şi oxigenul.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Dorin Oancea: Când duduitul economiei nu reuşeşte să acopere zarva risipei

    Sigur că toate acestea sunt însoţite de anunţul creşterii PIB cu 5,8%, peste estimarea Finanţelor de la construcţia bugetului, de 5,2%.

    Cum modul de cheltuire al banilor este clar, întrebarea pe care trebuie să o punem este dacă bugetul va putea fi alimentat pe măsura acestor creşteri, chiar şi în condiţiile unui spor al PIB peste aşteptări. Să privim cifrele.

    Anul 2017 a adus creşteri ale încasărilor la buget în fiecare lună, cu excepţia lunii ianuarie, influenţată de scăderea TVA de la 24% la 20% şi de activitatea economică a lunii precedente. Primul semestru a înregistrat creşteri faţă de perioada similară a anului trecut cu 3,966 miliarde lei, în iulie înregistrându-se cea mai mare încasare la buget din istoria ANAF, de 21,77 miliarde de lei, urmare a creşterii eactivităţii economice a lunii iunie. .

    În primele şapte luni ale anului avem o creştere a încasărilor de 5,9 miliarde lei, la un total de 122,933 miliarde lei, totul pe fondul scăderii TVA şi a accizelor. ANAF a realizat încasări în luna mai în proporţie de 99,41% (minus 94 milioane de lei), în iunie de 102,81% (plus 448 milioane lei) şi în iulie de 101,61% (plus 336 milioane de lei).

    Aritmetica şi mai simplă decât cea de mai sus este că veniturile bugetului au fost în acest an în creştere, inclusiv în perioade în care s-a lăsat cu demiteri pentru, se spune, nerealizări, aşa cum a fost a şefului ANAF Bogdan Stan, dar cheltuielile au fost chiar mai mari decât veniturile în creştere, iar aici nu am avut parte de nicio demitere.

    Dacă Guvernul nu s-ar fi lansat în cheltuieli mult peste posibilităţi şi ar fi mers în linie cu realizările anului trecut România pur şi simplu nu ar fi avut deficit public. Să zicem că ideea deficitului ar fi de acceptat în condiţiile în care cheltuielile ar fi reprezentat investiţii; nu este aşa, în şapte cazuri de rectficare pozitivă din zece anunţate de ministrul Finanţelor banii merg pe creşteri de salarii şi pensii, inclusiv 181 de milioane de lei pentru salariarea personalului clerical.

    În condiţiile în care foamea de bani a bugetului se va manifesta permanent şi în creştere, este de aşteptat ca presiunea asupra mediului de afaceri să crească în mod dureros, fie prin măsuri legislative, luate chiar împotriva opiniei majorităţii – cazul split TVA este cel mai recent şi la îndemână, fie prin controalele tot mai dese ale inspectorilor fiscului.

    Iar duditul economiei nu va izbuti să acopere zarva risipei.