Tag: afaceri de la zero

  • Frizer în era modernă. Cât costă să îţi faci un business cu frizerii în prezent şi cum funcţionează acesta

    Un salon de hairstyling pentru bărbaţi a fost visul pe care Alexandru Mitroi şi Robert Dicu şi-au dorit să-l vadă realitate. Ceea ce s-a şi întâmplat, în 2018, când au hotărât amândoi să se arunce în „lumea plină de încercări a antreprenoriatului”. Împărtăşeau aceeaşi pasiune pentru domeniul hairstylingului, aşa că paşii au fost făcuţi natural.

     

    Misiunea noastră a fost şi este aceea de a căuta soluţii pentru crearea lookului ideal, luând în considerare tendinţele modei, precum şi personalitatea fiecărui client”, spune Alexandru Mitroi, astăzi unicul acţionar al businessului Cutting Men’s Hair, din Bucureşti. Experienţa lui în domeniu a început în urmă cu peste nouă ani, iar de-a lungul timpului a descoperit în hairstyling şi o modalitate de a interacţiona cu tot felul de oameni, din domenii variate, de la fotbalişti şi actori, la medici, politicieni, aviatori sau directori de multinaţionale. „Faci cunoştinţă, practic, cu o întreagă lume”, spune Alexandru Mitroi despre meseria pe care şi-a ales-o. Cutting Men’s Hair i-a adus afaceri de 214.000 de lei (aproape 45.000 de euro) în 2020, un rezultat pe care speră să-l dubleze în următorii ani. Investiţiile în salonul amplasat pe Bulevardul Ferdinand din Bucureşti au depăşit 20.000 de euro, însă pandemia a pus frână anul trecut planurilor de dezvoltare, mai ales că, pentru o perioadă, activitatea a fost complet oprită. „Prefer totuşi să rămân optimist şi să merg pe ideea că ne vom redresa cât mai repede posibil.”

    Patru stilişti lucrează la Cutting Men’s Hair Studio, toţi cu experienţă în domeniu, cu tehnici de lucru puse pe punct şi pasiune pentru foarfecele menite să schimbe lookuri. Şi chiar dacă pandemia a domolit puţin dezvoltarea, Alexandru Mitroi prevede un an remarcabil din punctul de vedere al investiţiilor. Recent, a adus în piaţă un brand nou de produse cosmetice pentru bărbaţi – Look Men, o extensie a salonului Cutting Men’s Hair Studio. Mai mult, pe lista de planuri se află şi deschiderea unei academii de tuns, destinată celor care vor să cunoască mai multe din secretele acestei profesii. Antreprenorul speră ca academia să-şi deschidă porţile până la finalul anului 2021.

    „Avem servicii profesionale de frizerie, styling şi barber shop. Oferim tunsori clasice, moderne sau extravagante, în funcţie de preferinţe. Preţurile diferă în funcţie de serviciul solicitat. În linii mari, un tuns şi un spălat, cu o durată de maximum 60 de minute, costă 80 de lei. În acest pachet, oferim şi aranjarea bărbii.” Acum, că vaccinul pare să-şi spună cuvântul împotriva pandemiei, Alexandru Mitroi spune că vede nu doar o revenire a activităţii în salonul său, ci chiar o creştere. Pe care speră să o contorizeze şi de acum înainte.

    Alexandru Mitroi, fondator Cutting Men’s Hair:„Prefer să rămân optimist şi să merg pe ideea că ne vom redresa cât mai repede posibil.”



     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Integrio Kids – centru educaţional (Cluj-Napoca)

    Fondatori: familia Vâju

    Investiţii: 150.000 de euro

    Prezenţă: parcul industrial Tetarom din Cluj-Napoca


    La Odăi – complex de căsuţe şi corturi (jud. Braşov)

    Fondator: Bogdan Letca

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 20.000 de euro

    Prezenţă: jud. Braşov


    D’ale gustului – atelier de dulceaţă (Cetea, jud. Alba)

    Fondatori: Alin şi Tatiana Petric

    Investiţie iniţială: 4.000-5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 25.000-30.000 de euro

    Prezenţă: Sibiu, Bucureşti, online


    Casa de sub munte – unitate de cazare (jud. Braşov)

    Fondatoare: Ioana Marian Cristian

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 50.000 de euro

    Prezenţă: comuna Ucea, jud. Braşov


    George’s Fisheries – pescărie (Bucureşti)

    Fondator: George Găitan

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare: 400.000 de euro

    Prezenţă: zona Prelungirea Ghencea din Bucureşti


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Răsfăţ pe patru roţi: ce înseamnă să îţi duci maşina „la cosmetică” şi cât costă astfel de servicii

    Valentin Bardan şi Ovidiu Butaci împart aceeaşi pasiune pentru autoturisme, pe care au transpus-o într-un business de cosmetică auto profesională. Fondatorii White Detailing au început cu o investiţie de 12.000 de euro în echipamente şi cursuri de formare şi continuă acum cu obiective noi. Pe patru roţi.

     

    Acest business a pornit de la o pasiune pentru autoturisme, acea pasiune care te face să-ţi dedici timp semnificativ pentru întreţinerea estetică a autoturismului. Ideea de business a pornit în anul 2018”, povesteşte Valentin Bardan. Investiţiilor iniţiale li s-au adăugat altele, pentru echipamente şi cursuri profesionale avansate, dar şi pentru amenajarea atelierului, situat în Arad. „Activitatea noastră este una de nişă, ţintim clienţii pasionaţi de autoturisme, precum şi clienţii posesori de autoturisme premium, care vor ca maşinile lor să fie întreţinute corespunzător. Oferim o gamă vastă de servicii, ce vizează întreţinerea autoturismului, cum ar fi detailing interior (cosmetică profesională), detailing exterior (polish sau corecţie lac), aplicare protecţii ceramice, recondiţionare tapiţerie din piele.” Preţurile se calculează în funcţie de orele de muncă necesare prestării serviciilor şi sunt cuprinse între 1.000 şi
    1.500 de lei pentru detailing interior, între 1.500 şi 3.500 de lei pentru detailing exterior sau între 1.200 şi 3.000 de lei pentru protecţii ceramice.

    White Detailing le-a adus celor doi antreprenori o cifră de afaceri de aproximativ 70.000 de lei (circa 14.500 de euro) în 2020. Pentru 2021, planul este dublarea cifrei de afaceri, dar şi angajarea unei persoane şi mutarea într-un spaţiu mai mare. Valentin Bardan şi Ovidiu Butaci sunt singurii angajaţi deocamdată, Valentin fiind la bază economist, cu 13 ani de experienţă bancară, dintre care trei în funcţii de conducere, iar Ovidiu având experienţă de antreprenor în industria ospitalităţii. „Anul 2020 a fost anul adevărului pentru afacerea noastră, care a trecut cu brio testul pandemiei, o adevărată provocare pentru alte domenii de activitate”, adaugă Valentin Bardan. Tocmai de aceea, realizând că businessul White Detailing este unul care poate face performanţă, cei doi fondatori au ales să continue cu investiţiile, sprijinindu-se şi pe un credit luat prin intermediul BT Mic. „Anul 2021 va reflecta pe deplin deciziile din 2020, iar rezultatele vor fi unele pozitive”, preconizează Valentin Bardan.

    Preţurile se calculează în funcţie de orele de muncă necesare prestării serviciilor şi sunt cuprinse între 1.000 şi 1.500 de lei pentru detailing interior, între 1.500 şi 3.500 de lei pentru detailing exterior sau între 1.200 şi 3.000 de lei pentru protecţii ceramice.



     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Gibalco – depozit de legume şi fructe (Seini, jud. Maramureş)

    Fondator: Alex Pop

    Investiţie iniţială: 15.000 de lei (aproape 3.000 de euro)

    Cifră de afaceri în primul an de funcţionare: 100.000 de euro

    Prezenţă: zona Maramureşului


    ElixirH – brand de cosmetice naturale (Bucureşti)

    Fondator: Dragoş Petrescu

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: online şi în farmacii


    Fundingloop – business de consultanţă pentru companii din tehnologie (Elveţia)

    Fondator: Ovidiu Mihăilă

    Prezenţă: internaţională


    Gattini Pasta – business cu paste (Bucureşti)

    Fondatori: Cristina şi Cristian Niculescu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 150.000 de euro

    Prezenţă: zona Timpuri Noi din Bucureşti


    Moth – producţie de mese unicat (Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş)

    Fondator: Florin Moroşanu

    Cifră de afaceri în 2020: 20.000 de euro

    Prezenţă: online


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum să faci un business din vânzarea produsului care nu lipseşte de pe masa românilor

    Brutăria Miez a pornit de la pasiunea Andreei Careţu pentru pâinea dospită cu maia naturală. A descoperit această tehnică în perioada 2011-2012, pe când locuia la Berlin şi studia teatrologie. Ce a urmat a fost un business cu aromă de pâine proaspăt scoasă din cuptor.

    Mi-a plăcut dintotdeauna să gătesc, eram cumva orientată spre lumea asta, fără să mă gândesc însă că aş putea duce acest interes în prim-plan vreodată. Asta însă până să încep să pregătesc primele pâini cu maia. În simplitatea sa extraordinară, acest aliment de bază, dus la esenţa şi începuturile sale prin folosirea acestei metode tradiţionale de pregătire, a ajuns să mă fascineze într-atât încât să îmi permit să mă gândesc la ceva mai mult decât pregătirea pâinilor acasă pentru familie şi prieteni”, povesteşte Andreea Careţu. Spre sfârşitul lui 2013, s-a întors în Bucureşti după şase ani de străinătate, iar peste un an a deschis firma şi peste aproape încă unul avea primul mic atelier, construit pe proprietatea unei mătuşi.

    „Am început timid, mergând în weekenduri la târguri la Muzeul Ţăranului Român. A fost o perioadă în care am testat multe reţete, nu doar de pâine, ci şi de dulciuri. După ce am trecut câteva luni prin această experienţă, mi-am dat seama că, pentru ce am eu de oferit, cel mai bine ar funcţiona formatul unei brutării cu propriul magazin şi atelierul în spate.” Aşa că a renunţat la primul atelier şi a mutat toată operaţiunea în Piaţa Amzei. Iar în decembrie 2016 a reuşit să deschidă Miez Brutărie Artizanală în actuala locaţie, din Piaţa Amzei.

    Atunci când a pornit, Andreea Careţu nu avea niciun fel de experienţă antreprenorială şi nici nu lucrase altceva decât joburi simple, de student. Nu a făcut cursuri specializate, dar a învăţat mult din cărţi şi prin repetate încercări practice. A continuat să experimenteze mult în primii doi ani în spaţiul din Amzei până a ajuns la o stabilitate în ceea ce priveşte sortimentele. În această perioadă a şi muncit foarte mult în atelier. „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 85.000 de euro, împrumut de la familia mea. Cifra de afaceri în 2020 a fost de 1,3 milioane de lei (circa 270.000 de euro – n. red.) şi avem 15 angajaţi, dintre care şase full-time şi restul part-time.”

    Anul trecut, dincolo de problemele financiare din perioada aprilie-august, când firma a înregistrat pierdere – o pierdere substanţială în anumite luni – Andreea Careţu a avut tot felul de provocări legate de organizarea fluxului. „A trebuit să ne adaptăm cererii schimbate, nu am ştiut mereu să prevedem ce se va întâmpla în următoarele câteva zile, aşa că au fost zile în care am rămas cu multe produse nevândute. Sunt mulţumită însă că nu am fost nevoiţi până la urmă să reducem echipa şi că lucrurile şi-au revenit la normal pentru noi, ca încasări, de prin octombrie 2020.”

    Preţurile pâinilor de la Miez variază între 3,5 şi 4 lei pentru pâinici, între 9 şi 14 lei pentru pâinile pe vatră de 600 de grame, iar pâinea moale la tavă este 20 de lei. Un cookie cu ciocolată costă 5 lei, plăcintele variază între 11 şi 16 lei, diferitele produse având la bază aluatul de foitaj cu unt – între 11 şi 16 lei. „Clienţii noştri nu se încadrează uşor într-un anume profil. Primim vizite de la fel de fel de oameni, majoritatea foarte drăguţi, de la tineri la pensionari, părinţi şi copii şi aşa mai departe. Ne bucurăm că produsele noastre atrag o asemenea diversitate de categorii sociale, că avem mulţi clienţi fideli cu care avem o relaţie personală aproape, ne spunem povestioare unii despre alţii, le cunoaştem preferinţele.” Pentru 2021, Andreea Careţu vrea doar să poată continua activitatea în ritmul obişnuit, pentru a permite dezvoltări ulterioare. Îşi propusese, de altfel, acelaşi lucru şi pentru 2020, dar planurile i-au fost date peste cap de pandemie.


    Preţurile pâinilor de la Miez variază între 3,5 şi 4 lei pentru pâinici, între 9 şi 14 lei pentru pâinile pe vatră de 600 de grame, iar pâinea moale la tavă este 20 de lei.


    Andreea Careţu, fondatoare Miez brutărie artizanală:„Am început timid, mergând în weekenduri la târguri la Muzeul Ţăranului Român. A fost o perioadă în care am testat multe reţete, nu doar de pâine, ci şi de dulciuri.”



     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    La 100 de beri – magazin online de bere (Bucureşti)

    Fondatori: Marius David şi Bogdan Tănăsescu

    Cifră de afaceri: 6.000 de euro pe lună

    Prezenţă: online


    Thallo Store – magazin online de bijuterii

    Fondatoare: Simona Cucu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 11.000 de euro

    Prezenţă: online


    Greenwood – afterschool (Sfântu Gheorghe, jud. Covasna)

    Fondator: Karda Zoltan

    Investiţii: peste 10.000 de euro

    Prezenţă: Sfântu Gheorghe, jud. Covasna


    Baterii Hybrid – recondiţionare de baterii pentru maşinile hibride (Galaţi)

    Fondator: Ştefan Tiron

    Investiţii: 60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 28.000 de euro

    Prezenţă: naţională


     

    EştiVerde – magazin online cu produse sustenabile (Bucureşti)

    Fondatoare: Miruna Iliescu şi Ioana Rînea

    Prezenţă: online



    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de  70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce idee de afacere de succes i-a venit unui român în timp ce cutreiera munţii în lung şi-n lat

    Grigore Mocreac este originar din Chişinău şi s-a stabilit în Braşov în 2017. O idee născută parcă de nicăieri, din obiceiul lui de a cutreiera munţii în lung şi-n lat, l-a purtat către antreprenoriat, care a luat forma Zen Rituals Product, o gamă de sare de baie şi săpunuri naturale. Până la listarea pe Amazon a mai fost un singur pas, iar acum, împreună cu asociatul lui – Zgureanu Stanislav – Grigore vrea să crească portofoliul şi veniturile odată cu el.

    Într-o zi, eram în vizită în Sovata la lacul Ursu, după o competiţie montană. Aveam febră musculară în picioare şi muşchii tensionaţi, iar după o oră de bălăceală în apa sărată din lacul Ursu, am simţit o uşurare. În acel moment mi-a venit ideea de a crea un produs pentru sportivi”, îşi aminteşte Grigore Mocreac.

    Prinsese deja fascinaţia pentru platformele online şi îl atrăgea gândul că produsele făcute de el ar putea ajunge la orice utilizator din lume, aşa că s-a documentat şi nu a fost nevoie de mai mult de jumătate de an până la prima vânzare pe Amazon. Nu fără peripeţii însă. „La primele două loturi de produse trimise prin Amazon, am avut pierderi colosale, pentru că nu am optimizat ambalajul produselor, astfel că 30% au ajuns sparte din depozitele Amazon la clienţi.”

    A început să îmbunătăţească treptat etapele, iar din anul 2018 până în vara lui 2020, totul se făcea manual – de la dozarea sării în recipient până la aplicarea etichetelor. 2018 a fost şi anul accesării fondurilor Start Up Nation, iar finanţarea s-a concretizat într-o linie de producţie care ajută la malaxarea sărurilor cu uleiurile esenţiale, etichetarea recipientelor, dozare şi montarea capacelor. Din noiembrie 2020, sărurile Zen Rituals Product se vând şi prin intermediul eMag.

    „Pentru 2021 avem planuri mai îndrăzneţe, deja ştim exact ce produse trebuie să trimitem către Amazon şi în ce perioadă, pentru a avea vânzări bune. Ne bucurăm foarte mult şi pentru dinamica vânzărilor pe eMag. Planificăm să lansăm încă o serie nouă de produse.”


    Un recipient de un kilogram de sare Epsom este în medie 25 de lei, un set cu trei recipiente de un kilogram ajunge la 89 de lei, iar setul din trei recipiente de un kilogram plus trei săpunuri naturale costă 109 lei.


    Zen Rituals Product a adus în 2020 o cifră de afaceri de 445.000 de lei, businessul funcţionând, în decembrie anul trecut, cu cinci angajaţi. Tot procesul de producţie are loc în Braşov, într-o hală de mici dimensiuni, unde se află şi depozitul cu materie primă.

    „Clientul nostru este orice persoană care îşi doreşte un răsfăţ sau relaxare, dar şi persoanele care fac sport şi au nevoie de refacere după antrenamente. Noi producem patru tipuri de sare – săruri din salinele din România, care conţin cele mai multe minerale benefice pentru sănătatea noastră; sare de Himalaya, de asemenea bogată în minerale; sare de mare şi sarea-minune, aşa-numita Epsom sau sare amară, care are cel mai mare conţinut de magneziu. Toate sunt benefice pentru orice persoană de orice vârstă”, spune Grigore Mocreac.

    Pe Amazon, un recipient de un kilogram costă în medie 19,9 dolari, un set cu trei recipiente cu sare ajunge la 39,99 dolari, iar unul cu trei recipiente de un kilogram şi trei săpunuri naturale ajunge la 49,99 dolari. Pe eMag, preţurile sunt mult mai mici, deoarece nici costurile logistice nu sunt la fel de ridicate. Astfel, un recipient
    de un kilogram de sare Epsom costă în medie 25 de lei, un set cu trei recipiente de un kilogram ajunge la 89 de lei, iar setul din trei recipiente de un kilogram plus trei săpunuri naturale costă 109 lei.

    După un an extrem de dificil, antreprenorul se arată totuşi mulţumit de reuşitele obţinute până acum. „Anul 2020 a început destul de prost, toţi furnizorii s-au oprit şi nu am reuşit să trimitem produse prin Amazon, dar ceea ce nu ne omoară ne face mai puternici. Datorită proiectului Start Up Nation şi creditului IMM Invest, am reuşit să reanimăm afacerea şi, pentru prima dată după doi ani de muncă, vedem că produsele noastre încep să se vândă şi să aducă profit”, spune Grigore Mocreac.

    „Pentru 2021 avem planuri mai îndrăzneţe, deja ştim exact ce produse trebuie să trimitem către Amazon şi în ce perioadă, pentru a avea vânzări bune. Ne bucurăm foarte mult şi pentru dinamica vânzărilor pe eMag. Planificăm să lansăm încă o serie nouă de produse.” Grigore Mocreac, cofondator Zen Rituals Product



    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Speeread – platformă de optimizare a cititului (Sibiu)

    Fondator: Călin Dragoman

    Investiţie iniţială: 150.000 de lei (circa 31.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 65.000 de lei (circa 13.500 de euro)

    Prezenţă: online


    DifferentCut – brand de modă (Bucureşti)

    Fondatori: Florin Negulici şi Roxana Fostea

    Investiţie iniţială: 5.000-10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 300.000 de lei (circa 62.500 de euro)

    Prezenţă: online şi în Bucureşti


    SoferOnline – aplicaţie pentru pregătirea examenului auto (Cluj-Napoca)

    Fondator: Andrei Ciceu

    Investiţie iniţială: 2.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de euro

    Prezenţă: online


    Burger Story – restaurant specializat în burgeri (Bucureşti)

    Fondator: Bogdan Iacovenco

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 60.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti


    Phi Design – studio de amenajări interioare (Bucureşti)

    Fondatoare: Mădălina Ion şi Alina Stan

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 50.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la zero. Familia Petric a investit circa 5.000 de euro într-un atelier de dulceaţă în judeţul Alba, inspirată de afaceri similare din Franţa

    În portofoliul D’ale Gustului se găsesc dulceaţă de prune, de măceşe, de piersici de vie, dar şi sortimente mai inedite, precum dulceaţă de gogonele cu păstăi de vanilie, dulceaţă de sfeclă cu ghimbir, dovleac cu mere şi scorţişoară sau pere cu nucă.

    Tatiana şi Alin Petric sunt doi antreprenori care s-au cunoscut în Franţa, în timpul unui master pentru promovarea produselor de terroir, cu specific local. Inspiraţi de experienţa căpătată în Hexagon, cei doi au ales să revină în România, ca să fondeze, la rândul lor, o afacere după acelaşi tipar, în domeniul gastronomic, prin care să pună în valoare materiile prime autohtone. Businessul a primit numele D’ale Gustului. „Afacerea a început cu un atelier de dulceţuri în 2014. Practic, am început încă din timpul masterului pe care

    l-am urmat în Franţa, unde am văzut mici afaceri similare. Eram hotărât să vin în ţară să încep acest business”, a povestit Alin Petric la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. La încheierea cursurilor din Franţa, a revenit împreună cu Tatiana în România şi au început să reamenajeze o parte din gospodăria părinţilor, în Cetea, judeţul Alba, la 30 de kilometri de Alba Iulia. În dezvoltarea D’ale Gustului, familia Petric a pornit de la ideea că era nevoie ca micii producători să fie susţinuţi, iar materia primă să fie consumată local. Astfel, pentru produsele marca D’ale Gustului, fructele sunt culese din natură, cumpărate de la mici producători sau recoltate din livada proprie. „Pentru amenajare şi echipamente, am investit 4.000-5.000 de euro. Între timp, am decis să dezvoltăm afacerea, am făcut un proiect pentru o moară de piatră – o investiţie de peste 25.000-30.000 de euro – şi vrem să aducem sub acelaşi acoperiş ambele activităţi. Cel mai bun an pentru noi a fost 2019, când am ajuns la 20.000-25.000 de euro. Sperăm cel puţin să atingem aceste venituri în 2021.” În portofoliul

    D’ale Gustului se găsesc dulceaţă de prune, de măceşe, de piersici de vie, dar şi sortimente mai inedite, precum dulceaţă de gogonele cu păstăi de vanilie, dulceaţă de sfeclă cu ghimbir, dovleac cu mere şi scorţişoară sau pere cu nucă. Preţurile sunt de la 16 la 18 lei, către clientul final. 

    În băcănii, preţurile suferă modificări. În ţară, brandul D’ale gustului este prezent la Sibiu şi la Bucureşti, în locuri precum Băcănia veche sau Băcănia urbană. „De curând, am făcut o plantaţie de trandafiri şi am preparat o dulceaţă de mere cu trandafiri. Am făcut, de asemenea, un oţet de trandafiri.” Familia Petric are, de asemenea, un foodtruck specializat în clătite dulci şi sărate, cu care şi-a programat deja prezenţa la evenimente în judeţul Cluj în perioada următoare. În 2019, antreprenorii au investit peste 35.000 de euro în dotarea rulotei. Acum, familia Petric îşi doreşte ca businessul să revină la nivelul anterior pandemiei, mai ales că anul 2020 debutase promiţător. „Deşi anul 2020 a început foarte bine pentru noi, după ce, la finalul lui 2019, participasem la târgul de Crăciun din Annecy, Franţa, unde am avut ocazia să căpătăm experienţă pe partea de clătite, pe urmă a fost tot mai greu. Am reuşit însă să facem mai repede pasul spre online şi ne-am pus la punct un site de prezentare cu un magazin online.” Abia pe finalul anului 2020, au început să revină comenzile, însă potenţialul este în continuare mai mare decât cererea.D’ale gustului pe zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

    Preţurile sunt de la 16 la 18 lei, către clientul final. În băcănii, preţurile suferă modificări.

     

  • Povestea afacerii care deschide alte afaceri şi câţi bani face din această nişa

    În ciuda contextului nefavorabil pe care o criză precum cea provocată de pandemie îl poate aduce în mediul de business local, românii nu renunţă la ambiţia de a fi antreprenori. De acest lucru profită firmele care se ocupă cu înfiinţarea altor firme, cum e şi cazul afacerii pornite de Lucian Gherghiţă în urmă cu peste un deceniu. Câţi bani îi aduce această nişă?

    Fabrica de firme a luat naştere în 2010, cu o investiţie iniţială de 10.000 de euro din fonduri proprii. A fost un business care a pornit destul de uşor. La momentul la care am deschis firma, nu era o concurenţă atât de mare, nu erau atât de multe businessuri pe domeniul acesta de activitate”, povesteşte antreprenorul.

    În obiectul de activitate al businessului cu cinci angajaţi intră înfiinţările de societăţi, PFA-uri, întreprinderi individuale, asociaţii, fundaţii, înregistrile de marcă, printre altele. De aici vin şi provocările, pentru că „legea se schimbă foarte des, cel puţin odată la 4 ani”, modificările legislative şi cele din Codul Fiscal fiind într-o adaptare permanentă. „Anii 2019 şi 2020, de pildă, au fost ani cu modificări intense pe legea societăţilor comerciale, au fost nişte amendamente la nivel european – care au trebuit aplicate şi în România – cu privire la combaterea spălării banilor şi prevenirea terorismului, o altă modificare importantă fiind eliminarea capitalului social la deschiderea firmei.” O altă schimbare majoră „şi o provocare, totodată, dar în acelaşi timp o modificare pe care noi o aşteptam de mulţi ani”, a fost posibilitatea înfiinţării mai multor societăţi cu asociat unic. „Dacă până în 2020 nu puteai fi asociat unic în mai multe societăţi, lucrurile s-au schimbat şi a apărut astfel un avantaj major, acela de a fi asociat unic şi administrator în câte societăţi vrei. Poţi să-ţi deschizi câte firme vrei singur, cu un capital de 1 leu”, explică antreprenorul. Avantajul de a fi unic asociat se traduce în primul rând printr-un control mai puternic asupra businessului. „De fiecare dată când voiai să începi un business nou, poate în alt domeniu de activitate, trebuia să aduci un asociat care să aibă minimum 1% în societate şi care poate nu te ajuta cu nimic în afară de prezenţa în actul constitutiv. Mai mult, în societate deciziile se iau împreună, prin hotărârea adunării generale a asociaţilor şi atunci depindeai de semnătura celuilalt asociat, erai puţin limitat în dezvoltarea businessului, la deschiderea unor puncte de lucru sau altele. Multe societăţi au fost înfiinţate cu persoane apropiate sau cu asociaţi care depuneau un minimum de efort în cadrul firmei, participând atât la beneficii cât şi la pierderi în limita procentajului din capitalul social.”

    La 11 ani distanţă de la deschidere, compania a ajuns la un ritm de circa patru înfiinţări de societate zilnice şi o cifră de afaceri constantă, de aproximativ 300.000 de euro pe an la nivelul întregii afaceri, care nu a înregistrat fluctuaţii anul trecut în ciuda crizei din piaţă. Astfel, chiar dacă înainte de pandemie Fabrica de Firme înregistra lunar în jur de 140 de solicitări iar în prezent numărul a scăzut la circa 80-90, totuşi, în timp ce „înainte de pandemie aveam anumite perioade de creştere sau scădere – mai ales dacă vorbim de luna ianuarie, după Revelion, sau lunile care corespund concediilor, după debutul din martie 2020, când lumea nu a ştiut ce să facă, am văzut o creştere constantă, progresivă. Pot să spun că anul trecut a fost unul liniar, a fost o surpriză. Nu ne-a fost teamă că se va prăbuşi businessul, pentru că noi ne ocupăm şi de înfiinţări şi de dizolvări, e un domeniu bun pentru că oricum ar fi fost aveam planuri de rezervă.”


    CV DE ANTREPRENOR

    În paralel cu Fabrica de Firme, Lucian Gherghiţă conduce şi businessul Constantin Nautics, pornit în 2014 cu o investiţie iniţială de 50.000 de euro într-un atelier de brăţări, care a funcţionat o vreme şi ca showroom, şi un magazin online. De atunci, afacerea cu 20 de angajaţi s-a extins pe alte peste 20 de pieţe, urmând ca în curând, în urma unei investiţii recente de circa 100.000 de dolari în listarea produselor pe platforma Amazon SUA, să intre şi pe piaţa americană. Compania are o cifră de afaceri de circa 4 milioane de euro la nivel global, din care
    800.000 de euro doar în piaţa locală. În ceea ce priveşte numărul clienţilor – persoane tinere, cu venituri medii spre mari şi studii superioare, în procent egal femei-bărbaţi (femeile cumpărând brăţări-cadou şi pentru partenerii de viaţă) – acesta se situează undeva la circa 80.000 de persoane pe plan internaţional, cu un procent de aproximativ 20% acoperit de clienţii din România. La nivelul anului trecut, antreprenorul spune că a înregistrat o scădere uşoară, de aproape 5%, a cifrei de afaceri, însă aşteptările sale sunt de a încheia anul acesta cu venituri similare celor prepandemie.


    Antreprenorul oferă şi câteva exemple de preţuri: „pentru o înfiiţare de SRL, preţul cu tot cu taxe de registru este de 449 de lei, la care se adaugă câte 50 de lei pentru fiecare asociat. În momentul de faţă singura cheltuială suplimentară a clientului este cea a unei procuri notariale, de circa 120 de lei. Pentru înfiinţarea de PFA, costul este de 290 de lei, plus taxa notarială, achitată la notar.” În schimb, o radiere costă 690 de lei pentru SRL-uri, iar pentru un PFA, aceeaşi sumă ca şi la înfiinţare – 290 de lei. „Procesul de înfiinţare durează 5 zile lucrătoare. Foarte rar se întâmplă, şi nu din motive imputabile nouă, să depăşim acest termen. Este vorba de lucrul cu instituţiile publice, care sunt imprevizibile câteodată. În mod normal, firma se înfiinţează în trei zile, acesta este timpul în care este înregistrată la Registrul Comerţului, însă până intrăm în posesia documentelor, a certificatului de înregistrare, mai durează alte două zile.” Când vine, însă, vorba de dizolvări, dacă un PFA radiază în 3-4 zile, un SRL se radiază cam în trei luni, şi asta pentru că „decizia de dizolvare se publică în Monitorul Oficial şi trebuie să stea publicată timp de 30 de zile, pentru ca oricine să se poată opune. Dacă eu am o societate şi tu vrei să radiezi societatea având la mine o datorie, eu am această perioadă la dispoziţie pentru a mă putea opune. În această perioadă toate societăţile ar trebui să îşi închidă conturile, să îşi plătească datoriile, furnizorii, să vândă ce mai au în patrimoniul firmei – să aducă societatea pe zero.”

    Dacă înainte de pandemie cele mai multe cereri veneau pentru zona de IT, în urma apariţiei crizei sanitare actuale, în intervalul martie 2020 – martie 2021, Lucian Gherghiţă spune că se remarcă „o explozie de firme pe comerţ online, mai ales pe segmentul produselor destinate copiilor – jocuri, jucării, haine, dar şi pe cel al electronicelor şi electrocasnicelor”, în luna martie a acestui an 90% din firmele deschise la Fabrica de Firme având activitate online. O altă creştere importantă se remarcă în zona firmelor de construcţii, impulsionată mai ales de lucrul de acasă. „Încep să construiască cât mai mult, pe spaţii mai mari. Vin cu viziuni de tipul: «Trebuie să construim apartamente mai mari, unde oamenii să îşi petreacă mai mult timp, pentru că oamenii lucrează foarte mult de acasă şi atunci îi avantajează să îi aibă un spaţiu al  lor, un birou.» Au o altfel de viziune asupra spaţiilor pe care le construiesc.”

    În medie, clienţii care apelează la serviciile companiei au între 20 şi 40 de ani. „A scăzut vârsta la care românii devin antreprenori. Dacă înainte aveam clienţi de 30-35 de ani în momentul în care se hotărau să plece pe un drum propriu, în momentul de faţă tinerii sunt mult mai vizionari şi mai dornici de a fi pe picioarele lor. Antreprenoriatul nu li se mai pare ceva atât de necunoscut. Trendul acesta s-a remarcat începând cu 2017, când a început programul Start-Up Nation. Acesta a fost declicul pentru tineri.”

    În ciuda crizei din piaţa financiară, antreprenorul spune că nu au fost încă foarte multe desfiinţări de firme. „Surpriza a fost că mulţi încă nu şi-au pierdut speranţa, poate şi din cauza faptului că mulţi au rămas şomeri şi au decis să îşi facă firma lor, să rişte şi să vadă ce se întâmplă.”

    Ca arie de activare, reprezentanţii businessului nu se axează neapărat pe înfiinţări în toată ţara, dar răspund solicitărilor, dacă primesc cereri. „În majoritatea timpului, undeva la 90%, ne concentrăm pe Bucureşti-Ilfov. Dar de când şi procedura de la Registrul Comerţului s-a simplificat puţin, funcţionând foarte bine partea de online – depunerea cererilor, transmiterea documentelor cu semnătură digitală, rezervările de denumire, e mai simplu să înfiinţăm firme şi pe alte zone”, printre judeţele din care primesc solicitări numărându-se Prahova, Cluj şi Teleorman. Anul acesta au avut inclusiv clienţi români întorşi din străinătate, „şi cu bani, dar şi cu viziuni foarte frumoase”, care au decis să pornească un business acasă.

    La nivel de investiţii, antreprenorul susţine că acestea sunt direcţionate în primul rând în oameni. „Noi trebuie să fim foarte bine informaţi şi persoanele care intră în consultanţă trebuie să ştie despre ce vorbesc. De aceea facem şi cursuri de comunicare – cum să ne prezentăm în faţa clientului, cum ar trebui să abordăm noul tip de client – pentru că cei care îşi fac firme acum au stat foarte mult în casă. S-au interesat mai mult, au stat pe internet mai mult şi au pus în balanţă ofertele mai multor firme, dar au şi foarte multe aşteptări. Oamenii se ghidează în primul rând după preţ. În momentul în care caută pe internet, caută preţul cel mai mic – înfiinţare firmă ieftin, înfiinţare firmă gratis.” Totuşi, o firmă care pretinde cel mai mic onorariu – „am văzut că sunt şi firme cu onorarii cu 80 sau 100 de lei pe lângă taxa de înfiinţare” – nu are cum să le ofere toate informaţiile, este de părere antreprenorul. „Mi se pare o lipsă de respect faţă de tine să pui un onorariu atât de mic, pentru că investeşti timp – e un efort, implică logistică, hârtie, aranjarea spaţiului, internet, semnătură digitală – pentru că şi aici ai un cost anual. Nu ştiu dacă justifică un astfel de preţ. Probabil că cei care au stat la coadă la Registrul Comerţului s-au gândit să plece pe cont propriu şi să facă partea aceasta de înfiinţare. Doar că ce nu ştiu cei care stau la coadă e că până să ajungă dosarul la ei clientul trebuie să mai ofere nişte informaţii informaţii, pe care le poţi oferi doar dacă citeşti şi eşti la zi cu legislaţia.” El povesteşte că există clienţi care vin să obţină autorizaţie de funcţionare pentru activităţile pe care le facturează, neştiind de la început că ele ar trebui trecute odată cu înfiinţarea societăţii. „Bine, scuza asta e cam la toţi clienţii – că nu i-a spus cel care i-a înfiinţat firma. Sau, dacă au datorii ori intră în insolvenţă, e vina contabilului.”

    Lucian Ghergiţă crede că românii nu sunt încă pregătiţi foarte bine să fie antreprenori. „Sunt mulţi care de-abia adună 449 de lei, în speranţa că vor lansa un business de succes. Cred că ne lipseşte educaţia pentru antreprenoriat, iar asta vine din sistemul educaţional. Educaţia financiară cred că ar trebui să primeze în şcoli, copiii sunt foarte receptivi la lucrurile acestea. Dacă ar exista cursuri în acest sens, tinerii ar fi mult mai deschişi către această zonă şi ar alege, poate, un profil de management sau antreprenoriat. Ei aleg acum antreprenoriatul după denumire, pentru că sună foarte frumos să fii antreprenor în România. A dispărut, uşor-uşor, acel termen de patron. În 2009-2010 am avut clienţi care se fotografiau cu certificatul de înregistrare, le făceam câte o poză şi spuneau «Wow, sunt patron!», dar termenul s-a disipat în timp şi a apărut cel de antreprenor, care înseamnă mult mai mult decât a avea o firmă doar pentru că are şi vecinul de la 4.” Antreprenoriatul, spune el, vine la pachet cu ideea de conştientizare, cu citirea unor cărţi şi cu un pic de curaj.

    „În orice caz, la momentul acesta – din ce am sesizat şi cred că nu e nimeni să mă contrazică – România e un paradis fiscal. Să plăteşi un 1% impozit pe venit la SRL şi să ai un capital social de 1 leu cred că se traduce printr-un paradis fiscal.”

  • Cum să transformi într-o afacere un lucru pe care pe vremuri îl făceau mai ales bunicile şi să îl vinzi online pe Instagram

    Dana Barascu şi Gabriela Moise au avut, ca mulţi dintre noi, mai mult timp în pandemie pentru pasiuni insuficient exploatate în trecut. Spre deosebire de mulţi antreprenori, în cazul lor nu ideea a fost înainte de business, ci mai degrabă spiritul antreprenorial a precedat ideea de afacere. Au căutat pe Pinterest tot felul de idei care să le inspire, până când au găsit-o pe cea câştigătoare: obiectele decorative din macrame. Şi atunci a luat naştere DaGa Macrame.

    Cele două tinere s-au cunoscut în urmă cu trei ani, când au început să lucreze împreună la o instituţie financiară nebancară. Au avut însă, mereu o aplecare spre ideile decorative şi au decis s-o valorifice în comun. „Am început cu o investiţie minimă, de aproximativ 1.000 de lei, pentru că am început să facem aceste decoraţiuni pentru noi şi pentru prieteni. Am vrut mai întâi să vedem dacă le putem realiza şi dacă într-adevăr produsele vor fi plăcute de cei din jurul nostru. Abia când am primit aprecieri, iar noi am fost mulţumite de rezultatele pe care le-am obţinut, am luat decizia să facem o mică afacere din asta”, povestesc Dana şi Gabriela.

    În micul lor atelier din Bucureşti, ele lucrează la decoraţiunile din macrame de obicei seara, când termină programul de la job. Vând pe Instagram deocamdată, dar lucrează la un site care va fi gata în curând, astfel încât, spun ele, totul va fi mai uşor atât pentru ele, cât şi pentru clienţi. „Nu avem un singur produs în portofoliu. Asta ne-am dorit de la început, să putem face orice. Şi ne-am mai dorit ca oricine intră pe pagina noastră să aibă măcar un produs care să fie pe gustul lui. Realizăm de la mărturii – cel mai mic obiect din macrame – până la paravane din macrame şi corturi.” Iar asta nu e tot, pentru că Dana Barascu şi Gabriela Moise vor să introducă noi produse în portofoliu.


    Preţurile produselor DaGa Macrame diferă în funcţie de produs, astfel că există obiecte care nu depăşesc 100 de lei, dar şi unele care costă peste 1.000 de lei.


    „Anul acesta, dacă pandemia ne lasă, avem în plan să începem un nou proiect cu rochii din macrame, special pentru plajă, festival sau diferite evenimente. Ne dorim să lucrăm mai mult şi în ceea ce priveşte partea de evenimente, vrem ca cei care iubesc stilul boho să se poată bucura de un cadru inedit la evenimentele lor. Avem în proiect şi câteva tipuri de mărturii care se adresează publicului larg.”

    Anul 2021 a început bine pentru DaGa Macrame, astfel că cele două tinere nu au avut nicio săptămână fără câteva comenzi, iar în februarie au realizat 62 de decoraţiuni pentru un spaţiu de birouri din Bucureşti. „Ne-am dorit mereu ca produsele noastre să ajungă în vizorul tuturor şi să aducem acest tip de decoraţiuni în casele românilor. Noi ne bucurăm când vedem că tot mai multe persoane sunt interesate, aşa că am realizat atât produse mici, care se potrivesc oriunde, cât şi obiecte mari, care pot fi folosite ca decor la evenimente.”

    Dana şi Gabriela vor, de asemenea, să colaboreze cu cât mai mulţi designeri de interior, pentru a avea acces la un public şi mai larg. Preţurile produselor DaGa Macrame diferă în funcţie de produs, astfel că există obiecte care nu depăşesc 100 de lei, dar şi unele care costă peste 1.000 de lei. „Noi spunem că anul 2020, pentru noi, a fost rampa de pornire, ne-am dezvoltat şi ne-am format. A fost un an dificil şi, cel mai probabil, fără pandemie, lucrurile ar fi stat mult mai bine, atât pentru noi, cât şi pentru alte firme micuţe, cum este a noastră.” Cu optimism însă, Dana Barascu şi Gabriela Moise merg înainte cu idei noi de a pune macrameul în lumină.

    Dana Barascu şi Gabriela Moise, fondatoare DaGa Macrame:„Nu avem un singur produs în portofoliu. Asta ne-am dorit de la început, să putem face orice. Şi ne-am mai dorit ca oricine intră pe pagina noastră să aibă măcar un produs care să fie pe gustul lui. Realizăm de la mărturii – cel mai mic obiect din macrame – până la paravane din macrame şi corturi.”



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Dichis Events – firmă de evenimente (Bucureşti)

    Fondator: Paul Marinescu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 1 milion de lei (208.000 de euro)

    Prezenţă: naţională, Grecia


    Lavandă din Dumbravă – brand de produse cu lavandă (jud. Mureş)

    Fondatoare: Ana Maria German

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    ABA Masters – cursuri de terapie pentru copiii cu tulburări de dezvoltare (Bucureşti)

    Fondatoare: Anca Dumitrescu

    Investiţie iniţială: 4.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 300.000 de lei (62.500 de euro)

    Prezenţă: online


    Verlinne – brand de modă sustenabilă (Alba Iulia)

    Fondatoare: Andreea Trandafir

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 131.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Giumbo – cofetărie (Constanţa)

    Fondator: Dan Revici

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Prezenţă: Constanţa


     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Afaceri de la zero. Familia Vâju din Cluj-Napoca a investit 150.000 de euro în centrul educaţional Integrio Kids. „Ne propunem ca în 2-3 ani să avem şi ciclu primar“

    ♦ Centrul educaţional se află în interiorul parcului industrial şi de business Tetarom din Cluj ♦ „Părinţii îşi aduc copiii la noi la centru şi apoi îşi continuă activitatea la job, în apropiere“ ♦ În prezent, Integrio Kids găzduieşte 52 de copii, împărţiţi în trei grupe: grupa baby, grupa mică şi grupa mijlocie.

    Familia Vâju a pus bazele cen­trului educaţional Integrio Kids care se adresează preşcolarilor, cu vârste începând de la un an. Centrul este situat într-o clădire de birouri din parcul industrial Tetarom din Cluj-Napoca, astfel că vine în sprijinul părinţilor care lucrează în parcul industrial şi poate primi maxim 75 de copii în mo­men­tul de faţă, iar toată investiţia, din 2019 şi pâ­nă în prezent, s-a ridicat la 150.000 de euro.

    „Povestea Integrio Kids a pornit cu câţiva ani în urmă, atunci când soţia mea a în­ce­put să construiască un program educa­ţio­nal bazat pe literaţie. Nu ne gândisem atunci când vom lansa un centru educa­ţio­nal, dar succesul pe care l-a avut programul respectiv ne-a determinat să accelerăm procesul şi să construim acest concept. Suntem locaţi în parcul industrial Tetarom din Cluj-Napoca, nu departe de centrul Clujului. Prin locaţia aceasta ne adresăm în primul rând părinţilor care lucrează în acest parc. Ne gândeam că era un lucru extraordinar pentru părinţi să-şi aducă copiii la noi la centru şi apoi să-şi continue activitatea la job, în apropiere. Am început cu o investiţie, în zona de amenajare, un­de­va la circa 50.000 de euro, apoi am supli­men­tat pe parcurs, iar până acum cred că am investit în jur de 150.000 de euro în Integrio Kids“, a povestit Ştefan Vâju, unul dintre fondatorii centrului educaţional.

    Înainte de a porni centrul, conceptul după care funcţionează Integrio Kids a fost tes­­tat şi în alte instituţii, iar experienţa Mariei Ani­şoara Vâju, de peste zece ani în zona edu­ca­­ţională, a contribuit la dezvoltarea acestuia. Integrio Kids găzduieşte în prezent 52 de copii, împărţiţi în trei grupe: grupa baby, grupa mică şi grupa mijlocie.

    Ştefan Vâju susţine că cea mai in­te­resantă grupă este grupa baby, care a por­nit dintr-o nevoie pe care el şi soţia sa au observat-o la tinerele mămici, aceea de a se întoarce la job înainte de terminarea con­cediului de maternitate.  „În ceea ce pri­veşte grupele baby, vorbim de un vo­lum mare de micuţi între un an şi nouă luni şi doi ani şi jumătate. Am luat decizia să facem două astfel de grupe, care nu sunt nici creşă, nici grădiniţă, ci sunt o com­binaţie între cele două, un concept care îi pregăteşte pe micuţi pentru grădiniţă“.

    Cel mai mic copil înscris la Integrio Kids are 1 an şi 7 luni.

    Businessul centrat pe educaţia pre­şco­larilor, care a pornit în 2019 cu doar 3-4 co­pii, a fost puternic afectat de pandemie, în­trucât, la doar un an de la des­chidere, acesta a stat închis o perioa­dă destul de lungă, povesteşte antre­pre­norul, iar lucrurile au fost dificile din punct de vedere financiar. Ştefan Vâju spune că a contat foarte mult, încă de la începutul afacerii, faptul că a avut alături un partener, pe familia Pavel. Mai mult, în sprijinul Integrio Kids a venit şi Banca Transilvania, care deşi a văzut că „afacerea era pe minus“, a avut încrederea şi curajul să fie alături de fondatorii Integrio Kids.

    Centrul educaţional are două programe, cel prelungit, între orele 8 şi 17, şi cel scurt, între 8 şi 13. Costul pe lună pentru o familie cu un copil este între 1.550 de lei şi 1.820 de lei, în funcţie de programul ales, plus costul cu mâncarea, de 20 de lei pe zi.

    Echipa este formată din opt angajaţi, iar o grupă de 15 copii este supravegheată de câte o educatoare şi un îngrijitor.

    Familia Vâju vrea să stabilizeze centrul educaţional în zona grădiniţei cu grupele baby, să se extindă cu încă o locaţie şi, în viitor, să meargă şi către ciclul primar.

    „Vrem să deschidem încă o grupă baby şi ne propunem ca în 2-3 ani să avem şi ciclu primar. Sperăm ca într-un an de zile să creştem numărul de copii şi vrem o nouă locaţie“.

    Ştefan Vâju este de părere că un copil îşi începe drumul educaţional încă din perioada preşcolară, iar ambiţia sa şi a soţiei lui este ca orice micuţ care pleacă din Integrio Kids să performeze în viitor, indiferent de şcoala la care va merge sau mediul social din care face parte.

  • Ideile de afaceri vin în moduri diferite şi câteodată sunt şi mai ciudate. Cum a început un român o afacere profitabilă de la o simplă reclamă văzuta în Ucraina la televizor

    Pe Daniel Dogaru l-a inspirat în crearea unei afaceri o reclamă văzută în Ucraina. A identificat o oportunitate şi a profitat de ea. Aşa au ajuns pe piaţă supele instant Street Soup, un brand născut şi produs în Ucraina, dar cu lipici la publicul românesc.

    Este prima mea afacere şi primul meu loc de muncă. Am avut o idee iniţial să îmi fac o firmă cu materiale de construcţii, dar am realizat că nu am suficienţi bani, deoarece domeniul construcţiilor necesită investiţii mari şi aşa am ajuns aici. Iaşiul a fost primul oraş din România în care au apărut produsele de la Street Soup, dar între timp m-am extins în mai multe oraşe din ţară”, povesteşte Daniel Dogaru.

    Povestea a început să funcţioneze ca afacere în noiembrie 2020, iar la începutul anului 2021 s-a dezvoltat cu un magazin online, ceea ce a impulsionat vânzările. „M-am gândit că e pandemie şi că produsele acestea sunt perfecte pentru o astfel de perioadă, pentru că sunt naturale, bogate în proteine, vegane, fără gluten, fără ingrediente modificate genetic. Se potrivesc tuturor şi se prepară uşor.”

    Daniel Dogaru gestionează singur businessul, deşi membrii familiei îl susţin când are nevoie. Este absolvent al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iar când a trebuit să pună Street Soup pe picioare nu s-a limitat doar la rolul de manager, ci le-a făcut pe toate: prelua comenzi, aproviziona magazinele, transporta produsele către clienţi. În timp, odată cu dezvoltarea, a reuşit să angajeze o persoană pentru preluarea comenzilor.

    „Investiţia iniţială a fost în jur de 35.000 de euro. Am pornit de la zero, în noiembrie am închiriat un depozit, am început să fac
    site-ul, am făcut comandă la fabrică şi abia la începutul anului 2021 am avut primele încasări.” Fabrica Street Soup se află în Ucraina, iar produsele se vând pe piaţa românească pe platforma proprie a businessului, dar şi prin intermediul eMAG. Fizic, supele se găsesc în băcănii din Iaşi, Timişoara, Bacău, Suceava, Tulcea şi Bucureşti. În plus, în curând, îşi vor găsi locul şi pe rafturile reţelelor de magazine Cora şi Auchan, promite Daniel Dogaru. În portofoliul Street Soup, se găsesc 23 de produse, dintre care opt tipuri de supă-cremă instant, opt tipuri de supă-cremă în pungă mare, patru feluri de terci la pahar şi trei feluri de piure din leguminoase uscate. Toate produsele sunt făcute pe bază de legume şi fructe naturale.


    În portofoliul Street Soup, se găsesc 23 de produse, dintre care opt tipuri de supă-cremă instant, opt tipuri de supă-cremă în pungă mare, patru feluri de terci la pahar şi trei feluri de piure din leguminoase uscate. Preţurile variază între 5 lei şi 17 lei.


    „În categoria de terci la pahar se întâlnesc ingrediente precum cuşcuş, hrişcă, ovăz şi fructe. Preţurile variază între 5 lei şi 17 lei.” Mulţi dintre clienţii Street Soup, potrivit statisticilor făcute până acum, sunt sportivi, notari, avocaţi, oameni din IT sau din saloane. În general, oameni care merg la serviciu ca înainte de pandemie, iar prânzul şi gustarea nu le iau întotdeauna în tihna de acasă. Aşa că un preparat instant le salvează masa. Daniel Dogaru spune că anul 2021 a început bine, una dintre marile reuşite fiind încheierea unui contract cu un distribuitor din Marea Britanie. Parteneriatele cu reţele mari prezente în România sunt şi ele în derulare. Ar mai fi nevoie doar de finanţare. „Am planuri mari de dezvoltare a afacerii, însă lipsa banilor mă face să le amân, până când voi acumula suficiente resurse ca să le pot realiza. Sunt optimist şi duc lucrurile începute până la capăt.” Faptul că a început businessul în plină pandemie a contat şi el în viteza cu care s-au desfăşurat lucrurile, dar, cu toate acestea, până acum Street Soup şi-a făcut loc în mesele de prânz şi gustările multor amatori. Iar Daniel Dogaru mai are multe idei în planul de business.

     



    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Mamanoua – kit dedicat mamelor (Bucureşti)

    Fondatoare: Alina Matei şi Roxana Coman

    Investiţii: câteva mii de euro

    Prezenţă: naţională


    Sezon Coffee – business în domeniul cafelei (Galaţi)

    Fondator: George Pohrib

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 260.000 de lei (54.000 de euro)

    Prezenţă: naţională


    Nomiarts – recondiţionare de obiecte vechi (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Noemi Racz

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 10.000 de lei (2.000 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca


    Kids Chef Academy – academie culinară pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Nisrin Stoica şi Ramona Dincă

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti


    Tiny Transylvania – business în turism (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Tunde Csata şi Andrei Pop

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Prezenţă: pădurea Făget de lângăCluj-Napoca


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce a reuşit să construiască o româncă după ce a fost obligată sa renunţe la afacerea la care visa ea iniţial

    Irina Constantin voia iniţial să imprime tricouri cu ilustraţiile realizate chiar de ea. O schimbare neprevăzută în procesul de acordare a finanţării prin programul Start-Up Nation în 2018 a făcut-o să abandoneze visul. Nu ştia, pe atunci, că asta avea s-o conducă la o altă idee de business, Lele made this. Sau creativitate în miniatură.

    La sfârşitul anului 2019, am decis să fac un curs de ceramică, iar în urma acestui curs m-am îndrăgostit iremediabil de acest domeniu – al bijuteriilor, dar în special de lucratul cu porţelan”, povesteşte Irina Constantin. În business i s-a alăturat soţul ei, angajat într-o multinaţională cu activitate în IT, dar mai ales persoana pragmatică de care afacerea are nevoie să funcţioneze.

    El este responsabil de site, de promovare şi de contabilitate, cât timp Irina îşi exploatează primele iubiri – desenul şi pictura. Ea este absolventă a Liceului de arte plastice Nicolae Tonitza şi a lucrat mai mulţi ani ca freelancer pentru platforme digitale. „Am fost norocoşi, pentru că nu stăm în Bucureşti şi aveam deja o terasă pe care am transformat-o în atelier, aşa că mare parte din suma iniţială de 8.000 de euro am putut s-o investim în echipamente, cel mai important dintre ele fiind cuptorul electric, cuptor care poate ajunge la 1.280 de grade Celsius”, explică Irina Constantin.

    Astfel, bijuteriile şi obiectele de uz casnic sub brandul Lele Made This („oale şi ulcele”, cum sunt ele denumite pe site-ul afacerii) iau naştere în atelierul amplasat într-un sat din judeţul Dâmboviţa, la aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, locul în care cei doi antreprenori au ales să se retragă, departe de aglomeraţia oraşului. Există totodată o categorie specială, dedicată produselor născute în urma colaborării cu diferiţi artizani români. Vânzările se fac în mare parte online, dar şi prin reţeaua de librării Cărtureşti. Irina şi soţul ei au încheiat colaborări şi cu Galeria de artă Senso şi restaurantul Paninaro din Capitală. Totuşi, cea mai mare parte a vânzărilor este generată de magazinul online. În 2020, veniturile au fost de aproximativ 7.000 de euro, iar preţurile produselor variază între 70 şi 4.500 de lei.


    Irina Constantin, fondatoare Lele made this:„Clienţii sunt oamenii care apreciază bijuteria de artist, lucrurile handmade unicat. De cele mai multe ori, clienţii revin după ce fac prima comandă online şi asta mă bucură enorm, îmi arată că suntem pe drumul cel bun.”


    „Clienţii sunt oamenii care apreciază bijuteria de artist, lucrurile handmade unicat. De cele mai multe ori, clienţii revin după ce fac prima comandă online şi asta mă bucură enorm, îmi arată că suntem pe drumul cel bun.” La momentul înfiinţării businessului Lele Made This, Irina Constantin şi soţul ei se aşteptau ca cele mai multe vânzări să le facă în urma participării la târgurile de profil din Bucureşti. A venit însă martie 2020, lună însoţită de debutul pandemiei şi de lockdown, astfel că cei doi au fost nevoiţi să refacă strategia de vânzări într-un timp foarte scurt. Acela a fost momentul lansării magazinului online, deşi niciunul dintre ei nu avea experienţă în lumea virtuală. Cum ultimul an le-a arătat că neprevăzutul este la orice pas, Irina şi soţul au renunţat la planuri. Şi totuşi… „Din păcate, nu ne putem face planuri prea mari din cauza situaţiei incerte create de pandemie, dar visez să avem un mic magazin unde să putem vinde produsele şi să ne întâlnim clienţii”, mărturiseşte Irina Constantin.

    Cea mai mare parte a vânzărilor este generată de magazinul online. În 2020, veniturile au fost de aproximativ 7.000 de euro, iar preţurile variază între 70 şi 4.500 de lei.



     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Broderie Craiova – personalizare de echipamente de lucru (Craiova)

    Fondator: Gabriel Gachi

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 15.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Restartix – platformă cu programe de fizioterapie (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandru Ilie şi Daniel Alexandrescu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: online


    Mobila Tudora – producţie de mobilă (jud. Prahova)

    Fondator: Dragoş Ionescu

    Investiţii: 50.000 de lei (circa 10.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 1,2 mil. lei (250.000 de euro)

    Prezenţă: Prahova şi Bucureşti


    Casa Străbunicului – unitate de cazare (jud. Suceava)

    Fondator: Tudor Andronic

    Investiţii: 400.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 150.000 de lei (circa 31.000 de euro)

    Prezenţă: jud. Suceava


    Crăiţa Merelor – business cu mere şi suc de mere (Voineşti, jud. Dâmboviţa)

    Fondatori: familia Oprea

    Investiţii în 2020: 90.000 de lei (circa 19.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 140.000 de lei (29.000 de euro)

    Prezenţă: online, zona Bucureşti-Ilfov


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.