BusinessMagazin

Tag: activitati

  • Povestea femeii care s-a îmbogăţit cu o resursă din Carpaţi de care românii nu au habar

    Helena Rubinstein s-a născut în Cracovia, Polonia, pe 25 decembrie 1870. În timp ce tatăl ei, un negustor fără prea mare succes, a fost strict cu copiii săi, mama lor a avut o abordare unică în creşterea celor opt fiice: le repeta continuu că vor căpăta influenţă şi vor răzbate în lume prin puterea frumuseţii şi a iubirii. De asemenea, mama sa îşi prepara singură cremele şi produsele de înfrumuseţare, lucru care a avut o mare influenţă în viitorul celei care avea să devină antreprenoare.

    Fiind cel mai mare copil, Helena Rubinstein şi-a ajutat tatăl cu partea financiară a afacerii, iar inteligenţa sa l-a determinat să o trimită să studieze ştiinţele medicale. Însă ei îi plăcea munca de laborator, nu cea din spital, iar tatăl său i-a permis să-şi încheie studiile doar dacă era de acord să se căsătorească. Şi, totuşi, alegerea sa nu a fost văduvul de 35 de ani pe care tatăl său i l-a  ales, ci un coleg mult mai tânăr, de la Universitatea din Cracovia.

    Pentru că tatăl său nu a fost de acord cu alegerea soţului său, Helena Rubinstein a decis să se mute din Polonia, ţara sa natală, şi s-a dus să trăiască în Australia, la unchiul său. În bagaje nu a uitat să pună o duzină de cutii de creme de-ale mamei sale, realizate din combinaţii de ierburi, migdale şi extract de brad din Carpaţi. Iar australiencele au fost foarte impresionate, pe de-o parte datorită cremelor, dar mai ales datorită talentului de vânzătoare al Helenei, care a ştiut să-şi facă reclamă bună. Le-a epuizat atât de repede, încât mama sa a trebuit să-i trimită altele în câteva luni.

    Mica negustoare a avut un succes neaşteaptat şi în scurt timp şi-a pus bazele propriului magazin în Melbourne. Acolo l-a întâlnit pe jurnalistul Edward William Titus, iar cei doi s-au căsătorit în iulie 1908, la Londra. Muncind circa 18 ore pe zi la început, Rubinstein a reuşit să-şi facă afacerea profitabilă. Câţiva ani mai târziu, în 1905, a mers în Europa pentru a studia progresele în tratamentele dermatologice, iar când s-a întors şi-a chemat surorile pentru a o ajuta cu afacerea. În 1908, a mers la Londra cu aproape 100.000 de lire sterline pentru a investi în afacerea ei, iar în mai puţin de un an şi-a deschis salonul de înfrumuseţare Salon de Beaute Valeze. A cumpărat apoi şi un salon în Paris, unde a pus-o pe sora sa, Pauline, să îl conducă.

    Singura perioadă care a încetinit-o vreodată pe Rubinstein din dezvoltarea afacerii a fost atunci când era însărcinată cu cei doi fii ai săi, în 1909 şi respectiv 1912. Ulterior, a deschis un salon în New York, în 1916, după care au urmat cele din San Francisco, Boston, Philadelphia, Chicago şi Toronto, timp în care creşteau considerabil şi vânzările produselor sale din magazine. Anii 1920 o găseau pe Rubinstein în Hollywood, unde ţinea lecţii vedetelor despre cum să aplice în mod corespunzător machiajul.

    Femeia de afaceri a fost, de-a lungul carierei sale, atât rivala lui Elizabeth Arden, un alt mare nume în domeniu, cât şi a lui Charles Revson, fondatorul Revlon. În 1928, Rubinstein şi-a vândut afacerea către Lehman Brothers, dar a cumpărat-o înapoi mult mai ieftin, ca urmare a prăbuşirii pieţei bursiere. Rubinstein şi Titus au divorţat în 1937, iar în vara următoare s-a căsătorit cu prinţul rus Artchil Gourielli-Tchkonia, cu 20 de ani mai tânăr.

    O mare susţinătoare a unui stil de viaţă sănătos, a îngrijirii şi înfrumuseţării, Rubinstein a murit la New York, în 1 aprilie 1965, la vârsta de 94 de ani. Un an mai târziu, i-a fost publicată autobiografia, ”My Life for Beauty“.

  • România, un jaf generalizat: În România, aproape toată lumea fură bugetul de stat. Şi cei cu gulere albe şi cei cu gulere negre. Şi romani şi străini

    Nu excelam nici in colectare impozitelor de la populatie, dar nici de la agenti economici. In primii 10 ani dupa revolutie, pe sloganul, “Nu ne vindem tara” am privatizat economia romaneasca doar patronilor romani, veritabili oligarhi ai tranzitiei romanesti. A fost o praduiala generalizata, caracterizata de arierate de ordinul miliardelor de dolari, falimente de rasunet si vreo 4 milioane de locuri de munca desfiintate.
     
    Dupa 2001, am inceput sa vindem Romania pe 2 lei mutinationalelor. Ca doar nu am intrat in UE de frumosi si destepti ce suntem. Pretul a fost platit prin cedarea resurselor tarii, a energiei, hidrocarburilor, industriilor metalurgice si prelucratoare, industriei bancare si de asigurari, prin vanzarea terenurilor agricole si padurilor.
     
    Evident, ca nici multinationalele nu au facut coada la casieria statului. Ele nu au avut maini de dat, decat de luat. In ultimii 10 ani, peste 80% din ajutoarele de stat s-au dus catre firmele straine in loc sa capitalizam firmele romanesti. In perioada 2008- 2014, soldul rezultatului net raportat de multinationale, calculat ca diferenta intre profitul total si pierderea totala, a fost de doar 2,5 miliarde lei. In 6 ani, multinationalele care detin 50% din cifra de afaceri a Romaniei, si pozitii de cvasi monopol in sectoarele cheie ale economiei romanesti au platit cumulat cat o singura companie, Hidroelectrica, intr-un an. Companiile romanesti, aflate intr-o concurenta neloiala cu firmele straine, discriminate de statul roman si avand pozitii periferice in economie, au raportat un sold al rezultatului financiar net de 55 miliarde lei, adica de 22 ori mai mult decat firmele straine. In 2015, la o crestere economica de 3,7%, firmele straine au raportat un sold al profitului net de 9 miliarde lei fata de 27 miliarde lei, soldul profitului net raportat de multinationale.
     

  • Sfaturi pentru tinerii manageri de la Radu Timiş, proprietarul şi fondatorul afacerii Cris-Tim

    Acum, grupul pe care l-a constuit are activităţi în domeniul mezelurilor, al lactatelor şi al vinurilor.

  • ELBI Electric & Lighting a bifat o cifră de afaceri de 38 mil. euro în primele 9 luni ale anului

    Intrată de curând în raportul Bursei de Valori Londoneze drept una dintre cele zece companii româneşti care pot inspira Europa, ELBI Electric & Lighting îşi propune să încheie anul cu o creştere de minimum 10% a cifrei de afaceri prin dezvoltarea continuă a portofoliului de produse (peste 16.000) şi accesibilitatea livrărilor din stoc.

    „Ştim că diversitatea portofoliului şi preţurile bune oferite clienţilor nu mai constituie singurele atuuri pentru a-ţi păstra locul de referinţă ca opţiune de achiziţie. Trăim vremuri dinamice, în care contează dacă poţi livra acum, din stoc, între 3 şi 10.000 de produse de acelaşi fel. De aceea, în mai puţin de un an, aproape ne-am dublat hub-urile logistice proprii, de la 26.000 de mp, la 45.500 mp, din care 22.000 mp suprafaţă acoperită. Investiţia în centrele de depozitare a fost de 1.8 milioane de euro. Mai mult, avem în permanenţă pe stoc produse de peste 16 milioane de euro”, declară Dan Ovedenie, directorul de achiziţii al companiei.

    ELBI Electric & Lighting deserveşte peste 10.000 de clienţi B2B la nivel naţional, atât din distribuţia tradiţională (magazine specializate şi magazine universale), cât şi din retailul modern (FMCG si DIY). O altă categorie de clienţi o constituie firmele de construcţii, de instalaţii, municipalităţi şi instituţii, arhitecţi şi electricieni.

    Top 20 clienţi ELBI Electric & Lighting au generat peste 7 milioane de euro din cifra de afaceri analizată la sfârşitul primului semestru. Printre aceştia, Hornbach, Rewe, Leroy Merlin, Dedeman, METRO, Auchan, Kaufland, Carrefour, Energobit, IMSAT, Electrogrup, Elsaco, Elco, Tiab, Valoris, Catena şi Electrocenter. Pe acest trend, ELBI apreciază că retailul modern începe să caştige teren şi în vânzarea produselor electrice. „Din analiza primelor 6 luni, peste 10% din vânzările noastre au venit din hipermarketurile DIY si FMCG. Distribuitorii naţionali au generat 65% din venituri, iar 25% au provenit din proiectele speciale de instalaţii electrice, infrastructură reţele electrice, proiecte de iluminat, cu eficienţă energetică crescută şi management energetic”, susţine Vasile Tiorean, directorul comercial al companiei.

    În topul vânzărilor ELBI Electric & Lighting se înscriu în acest an sursele de iluminat (LED şi convenţionale), corpurile tehnice de iluminat, cablurile şi sistemele de protecţie. Dintre acestea, peste 40% din vânzări au fost generate de brandurile proprii, Total Green, Novelite, Solentis, Erste Lighting, Ittus – brand specializat în soluţii de securitate şi Inlet – cel mai nou brand din portofoliul ELBI.

    „Este mai mult decât un trend construcţia brandurilor locale. Credem că este o datorie, atunci când cunoşti piaţa şi consumatorul român, să oferi produse adaptate, soluţii tehnice inovatoare la preţuri accesibile în cadrul brandurilor dedicate pieţei. Într-un fel, misiunea noastră este uşor inversul dezbaterilor actuale pe tema calitate versus brand, pieţe vest-europene versus sud şi est. În domeniul nostru, provocarea pe segmentul premium este preţ versus caracteristici tehnice (durata de viaţă, calitatea luminii, eficienţa energetică), iar pe segmentul economy luptăm cu produsele care, deşi afişează caracteristicile produsului, în realitate acestea nu corespund cu eticheta”, mai afirmă Vasile Tiorean.

    Una dintre sursele de creştere a business-ului ELBI Electric & Lighting este divizia de proiecte speciale, ELBI Projects Division, înfiinţată în 2015. Ingineri şi experţi în proiectarea şi implementarea soluţiilor de iluminat inteligente reuşesc să creeze sisteme adaptate pentru parcurile industriale, zonele rezidenţiale, supermarketuri, spitale, instituţii de învăţământ, iluminat public cu un consum de energie scăzut cu până la 50% – 70% faţă de iluminatul convenţional, costuri mai mici de mentenanţă şi management de sisteme, cu tehnologii smart. „Vorbim de soluţii profesionale în care durata corpurilor de iluminat poate fi de 100.000 de ore, echivalentul a 25-27 de ani, în care oferim garanţia sistemelor de iluminat de minimum cinci ani, şi chiar finanţare de tip ESCO pentru implementarea proiectelor. Divizia noastră este una dintre puţinele din România care aduc plus valoare nu doar prin produsele folosite, ci încă de la evaluarea şi conceperea sistemelor de iluminat, croite special pentru beneficiarul lucrării”, declară Vasile Tiorean.

    Fondată în 1996, compania românească ELBI Electric & Lighting este cel mai mare distribuitor naţional de produse electrice. Portofoliul companiei conţine peste 16.000 de produse din categoriile: surse de iluminat, corpuri de iluminat tehnice, corpuri de iluminat decorative, cabluri, conductori şi trasee electrice, automatizări, sisteme de protecţie şi avertizare. Cele mai importante branduri din portofoliu sunt Novelite, Total Green, Erste Lighting, Solentis, , Ittus – brand specializat în soluţii de securitate şi Inlet – cel mai nou brand din portofoliul ELBI Electric & Lighting.

    Cu o structură logistică proprie la nivel naţional (9 centre în Bucureşti, Ilfov, Iaşi, Baia Mare, Constanţa, Braşov, Timişoara, Cluj şi Bistriţa cu o suprafaţă de 45.500 de mp, dintre care 22.000 mp suprafaţă acoperită) şi peste 200 de angajaţi, ELBI Electric & Lighting deserveşte peste 10.000 de clienţi B2B, din distribuţia tradiţională şi retailul modern, alături de companii de instalaţii, de construcţii, municipalităţi, firme de arhitectură şi mici electricieni.

    La finalul lui 2016, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 84 de milioane de euro, din care 52.1 milioane au provenit din activitatea aferentă comercializării produselor electrice şi proiectelor integrate de iluminat.

     

  • România, cea mai atractivă piaţă pentru outsourcing din Europa Centrală şi de Est, după Polonia

    Potrivit datelor analizate de CBRE, în România sunt prezente peste 250 de companii cu activitate în centre de servicii tip SSC (Shared Services Centers), BPO (Business Process Outsourcing), ITO (Information Technology Outsourcing) etc, care au angajat, până în acest moment, mai mult de 80.000 de specialişti, fiind unul dintre sectoarele cu cea mai mare creştere a numărului de salariaţi la nivel local. Numai în cursul anului 2016, numărul de angajaţi din sector a înregistrat o evoluţie de peste 10%.

    Conform informaţiilor analizate, România ocupă poziţia a doua în topul centrelor de outsourcing, după Polonia, cu peste 250 de companii care derulează activităţi de profil. Raportul CBRE mai arată că peste 450.000 de angajaţi din Europa Centrală şi de Est lucrează în acest sector, ceea ce înseamnă că aproximativ 20% din total se află în România.

    Cele opt ţări analizate în raportul Business Services Destinations În Central Europe al CBRE, care include Polonia, România, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia sau Estonia dispun de aproximativ 2,5 milioane de studenţi şi nu mai puţin de 600.000 de absolvenţi pregătiţi să între în câmpul muncii. Polonia dispune de o resursă de 1,4 milioane de studenţi, cu România aflată pe locul secund în regiune, cu aproximativ 500.000 de studenţi, urmate de Ungaria, cu aproximativ 300.000. (fig. 3)

    Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care ţară noastră se află pe primul loc la nivel european şi pe locul şase la nivel global în ceea ce priveşte numărul de specialişti IT raportat la totalul populaţiei. (raport A.T. Kearney’s Global Services Location Index 2016).

    Jumatate din numărul total de angajaţi în outsourcing din România lucrează în Bucureşti, potrivit datelor CBRE, printre cele mai mari companii prezente în capitală numărându-se Genpact, CGS, Webhelp, HP, Oracle, Ericsson sau Stefanini.

    “Atractivitatea Bucureştiului este dată în primul rând de numărul ridicat de studenţi din universităţile şi facultăţile din oraş. La nivelul Capitalei există 34 de universităţi, cu numeroase programe şi specializări, în care sunt înscrişi peste 170.000 de studenţi, unde peste 42.000 sunt absolvenţi pregătiţi să între în câmpul muncii. În ultimii ani, România s-a remarcat la nivel european şi a devenit o destinaţie pentru companiile specializate în outsourcing, fiind locul în care, doar la nivelul Bucureştiului, lucrează aproximativ 40.000 de specialişti”, a declarat Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services, investor leasing în divizia de office a CBRE România.

    Evolutia numărului companiilor cu activitate în outsourcing a condus şi la o creştere a numărului proiectelor de birouri din Bucureşti. Până la sfârşitul acestui an, stocul total de proiecte de birouri va depăşi 2,76 milioane de metri pătraţi, cu un pipeline pentru anul viitor ce va ajunge la peste 400.000 mp.

    Bucurestiul devine astfel al doilea oraş din regiune în ceea ce priveşte disponibilitatea spaţiilor de lucru viitoare, după Varşovia. Stocul actual neocupat şi cel al proiectelor aflate în construcţie este la jumătate din cel din Polonia.

    Un număr de peste 20.000 de angajaţi lucrează în outsourcing în Cluj-Napoca, al doilea oraş că mărime din România, pentru companii precum EBS, Betfair, iQuest, 3Pillar Global sau Emerson, mai arată raportul Business Services Destinations în Central Europe.

    In Cluj-Napoca se regăsesc 10 universităţi, cu diferite profituri şi specializări, care atrag anual peste 80.000 de studenţi şi generează anual peste 14.000 de absolvenţi. Investiţiile în proiectele de birouri vor ridică stocul total din Cluj-Napoca la 240.000 mp, pentru anul viitor fiind în construcţie proiecte ce însumează circa 35.000 mp. În Iaşi, companii precum Amazon, Oracle, Capgemini, Unicredit Business Integrated Solution, Ness, Endava sau SCC Services România au angajat aproximativ 13.000 de angajaţi în activităţi de BPO, SSC sau ITO.

  • România, una dintre cele mai atractive pieţe pentru outsourcing din Europa Centrală şi de Est

    Potrivit datelor analizate de CBRE, in Romania sunt prezente peste 250 de companii cu activitate in centre de servicii tip SSC (Shared Services Centers), BPO (Business Process Outsourcing), ITO (Information Technology Outsourcing) etc, care au angajat, pana in acest moment, mai mult de 80.000 de specialisti, fiind unul dintre sectoarele cu cea mai mare crestere a numarului de salariati la nivel local. Numai in cursul anului 2016, numarul de angajati din sector a inregistrat o evolutie de peste 10%.

    Cele opt tari analizate in raportul Business Services Destinations In Central Europe al CBRE, care include Polonia, Romania, Republica Ceha, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia sau Estonia dispun de aproximativ 2,5 milioane de studenti si nu mai putin de 600.000 de absolventi pregatiti sa intre in campul muncii. Polonia dispune de o resursa de 1,4 milioane de studenti, cu Romania aflata pe locul secund in regiune, cu aproximativ 500.000 de studenti, urmate de Ungaria, cu aproximativ 300.000.

    Jumatate din numarul total de angajati in outsourcing din Romania lucreaza in Bucuresti, potrivit datelor CBRE, printre cele mai mari companii prezente in capitala numarandu-se Genpact, CGS, Webhelp, HP, Oracle, Ericsson sau Stefanini.

    “Atractivitatea Bucurestiului este data in primul rand de numarul ridicat de studenti din universitatile si facultatile din oras. La nivelul Capitalei exista 34 de universitati, cu numeroase programe si specializari, in care sunt inscrisi peste 170.000 de studenti, unde peste 42.000 sunt absolventi pregatiti sa intre in campul muncii. In ultimii ani, Romania s-a remarcat la nivel european si a devenit o destinatie pentru companiile specializate in outsourcing, fiind locul in care, doar la nivelul Bucurestiului, lucreaza aproximativ 40.000 de specialisti”, a declarat Mihai Paduroiu, Head of Advisory & Transaction Services | Investor Leasing | Office in cadrul CBRE Romania.

    Evolutia numarului companiilor cu activitate in outsourcing a condus si la o crestere a numarului proiectelor de birouri din Bucuresti. Pana la sfarsitul acestui an, stocul total de proiecte de birouri va depasi 2,76 milioane de metri patrati, cu un pipeline pentru anul viitor ce va ajunge la peste 400.000 mp.

    Bucurestiul devine astfel al doilea oras din regiune in ceea ce priveste disponibilitatea spatiilor de lucru viitoare, dupa Varsovia. Stocul actual neocupat si cel al proiectelor aflate in constructie este la jumatate din cel din Polonia.

  • Salariul net a crescut cu 12 lei în septembrie faţă de august, ajungând la 2.376 de lei

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6.022 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.399 de lei).

    În septembrie 2017 comparativ cu septembrie 2016, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13,5%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 111,5%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antrenamentul care ajută cel mai mult la eliberarea stresului

    Cercetătorii de la New England College of Osteopathic Medicine au observat că nivelul de stres a scăzut cu 26% în cazul celor care au participat la activităţi fizice în grup, un procentaj mai ridicat decât cei care s-au antrenat singuri, scrie The Independent.

    Studiul a durat 12 săptămâni, timp în care cei 69 de participanţi au avut de ales dacă să se antreneze în grup sau singuri, plus grupul de control care nu a luat parte la activităţi fizice regulate.

    Citeşte mai multe pe www.descoperă.ro

  • Dan Voiculescu cere să beneficieze de legea recursului compensatoriu

    Omul de afaceri a fost eliberat în luna iulie, după ce a ispăşit trei ani din condamnarea de 10 ani, dispusă în dosarul „ICA”.

    „Până la data de 24 aprilie 2017 petentul a executat un total de 1.408 zile din care: 387 zile executate pe baza muncii prestate şi/sau a instruirii şcolare şi formării profesionale din cele 3.653 zile (10 ani) pe care le avea de executat. Creditele primite ca urmare a programelor educaţionale – petentul condamnat a participat la opt programe respectiv activităţi sportive (pentru care nu se acordă credite) şi la 48 programe activităţi educaţionale pentru care a primit credite pentru a demonstra îndreptarea comportamentului”, explicau judecătorii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajatul, în postura de negociator

    ”Din ce în ce mai mulţi angajatori nu-şi vor mai permite să spună că angajaţii lor au opţiunea să plece dacă nu sunt mulţumiţi de locul de muncă; polul puterii de negociere se va schimba total: dacă înainte angajatorul era pe poziţie de negociere, acum angajatul este cel care va negoica, el va da trendul şi nu angajatorul“, descrie Dana Tudor, managing partner al companiei de consultanţă în resurse umane Creative & Bright, o tendinţă observată pe piaţa locală a muncii.

    Dana Tudor lucrează din 2011 în domeniul resurselor umane, iar din 2012 este antreprenor.

    Compania pe care a înfiinţat-o a bifat venituri de 200.000 euro anul trecut: dintre acestea, 60% au fost generate de activităţile de training şi consultanţă, de evenimente – aproximativ 15%, iar serviciile de well-being (programe dedicate îmbunătăţirii stării fizice şi psihice a angajaţilor) au generat în jur de 15% din venituri.