BusinessMagazin

Tag: sua

  • Număr-record de arme confiscate din bagaje de mână pe aeroporturile americane în 2014

    Un număr-record de 2.212 arme – reprezentând o creştere de 22% în decurs de un an – a fost interceptat, iar 83% dintre ele erau încărcate, precizează TSA.

    Agenţia a controlat anul trecut 653,5 milioane de pasageri şi 1,7 miliarde bagaje de mână.

    Dallas şi Houston în Texas (sud), Atlanta în Georgia (sud-est), Phoenix în Arizona şi Denver în Colorado (sud-vest) sunt aeroporturile în care au fost efectuate cele mai importante confiscări.

    O puşcă de asalt încărcată a fost interceptată la Dallas, iar un pistol încărcat, de nouă milimetri, pe care-l purta la şold un bărbat în vârstă de 94 de ani, a fost confiscat pe Aeroportul La Guardia de la New York.

    Inspectorii TSA au interceptat de asemenea o grenadă de mână la Los Angeles – a cărei descoperire a întârziat cinci zboruri – şi şase bucăţi de explozivi la Tampa, în Florida (sud-est).

    Ei au mai găsit un cuţit cu o lamă de 20 de centimetri lungime într-o enchilada, la Santa Rosa, în California (vest), şi lame de bărbierit într-o felicitare la Newport News, în Virginia (est).

    Potrivit legii federale, încercarea de a introduce o armă încărcată sau nu la bordul unui avion poate antrena o anchetă penală şi o amendă în valoare de 10.000 de dolari.

    Armele pot fi transportate în cală, dacă sunt descărcate, ambalate şi închise într-un container încuiat cu cheie.

  • Statele Unite şi Cuba au iniţiat negocieri istorice privind restabilirea relaţiilor diplomatice

    Delegaţia americană, condusă de subsecretarul de Stat Roberta Jacobson, şi cea cubaneză, condusă de Josefina Vidal, au obiectivul de a relua relaţiile diplomatice, întrerupte în anul 1961.

    Secretarul de Stat american, John Kerry, a declarat marţi că există posibilitatea anulării unei serii de restricţii impuse începând cu anul 1977, menţionând interdicţii de călătorie vizând oficiali şi limitarea personalului diplomatic acreditat.

    Delegaţia cubaneză a evocat dificultăţi financiare întâmpinate de secţia consulară cubaneză din Washington ca efect al embargoului american imstituit din anul 1962. În intervalul februarie – mai 2014, secţia consulară a fost nevoită să întrerupă emiterea de paşapoarte din cauza lipsei de acces la conturi bancare.

    Majoritatea cetăţenilor americani au salutat decizia din decembrie 2014 privind reluarea relaţiilor diplomatice cu regimul de la Havana, deşi numeroşi republicani au criticat această abordare.

  • SUA resping cererea Ungariei de a-i suspenda imunitatea diplomatică lui Andre Goodfriend

    Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţii diplomatice economice, a afirmat că Guvernul ungar a primit miercuri răspunsul SUA la cererea sa de a-i suspenda imunitatea diplomatică lui Andre Goodfriend. Prin urmare, Guvernul consideră acest caz închis, a adăugat el.

    Procurorul ungar, prin intermediul Ministerului de Externe, a transmis această cerere secretarului de Stat american, în legătură cu un proces intentat de directoarea Fiscului, Ildiko Vida, care voia să-l dea în judecată pe Goodfriend pentru calomnie, deoarece numele ei apare pe o listă cu oficiali ungari care au interdicţie de intrare în SUA fiind suspectaţi de corupţie.

    Procurorul a subliniat că o eventuală suspendare a imunităţii i-ar fi dat lui Goodfriend ocazia de a-şi susţine declaraţiile publice în faţa sistemului de justiţie independent al Ungariei. El a adăugat că, în condiţiile în care imunitatea nu îi va fi ridicată, diplomatul nu poate oferi dovezi privind motivele interdicţiei de călătorie în SUA. Guvernul a luat toate măsurile legale pe care le putea lua pentru soluţionarea acestui caz.

    Magyar a mai declarat miercuri că vor fi depuse eforturi pentru a asigura că sosirea noului ambasador american la Budapesta, Colleen Bradley Bell, deschide calea dialogului politic şi revenirii relaţiilor politice la acelaşi nivel cu cele economice şi de apărare.

    Ildiko Vida l-a dat în judecată anul trecut pe Andre Goodfriend pentru calomnie şi, de asemenea, a depus o plângere la Biroul de Investigaţii al procuraturii pentru “defăimare publică provocând pagube grave”. Goodfriend este acuzat că a defăimat-o pe Vida în calitate de director al Fiscului (NAV).

    Potrivit avocatului lui Vida, cele două plângeri au fost depuse în urma unor declaraţii ale însărcinatului cu afaceri al Statelor Unite într-un interviu pentru săptămânalul Heti Valasz.

    Goodfriend a declarat în acest interviu că Ambasada Statelor Unite de la Budapesta deţine informaţii despre activităţi frauduloase la Fiscul ungar care, din câte ştie el, nu au fost investigate. Întrebat dacă are probe în acest sens, diplomatul a declarat că Washingtonul a furnizat deja Guvernului Orban probe. El a subliniat totodată că nu se referă la cele “două foi de hârtie” care au fost trimise Ministerului ungar de Externe, pe care nu le consideră probe.

    Diplomatul american a precizat pentru publicaţie că impunerea de către Statele Unite a unor sancţiuni unor oficiali de rang înalt relevă faptul că Washingtonul crede că “unii oficiali guvernamentali sunt implicaţi în (fapte de) corupţie”, fără să menţioneze nume. El a subliniat că interdicţia nu reprezintă o reacţie faţă de oficiali care “fac prea puţin” împotriva fraudei, deoarece acest lucru nu înseamnă corupţie.

    Premierul conservator şi populist ungar Viktor Orban a declarat atunci în Parlament că o va destitui pe şefa Fiscului Ildiko Vida, dacă aceasta nu îl va da în judecată pentru defăimare pe Andre Goodfriend.

    Orban a precizat că se aşteaptă ca Vida să-l dea în judecată pe Goodfriend, după ce Statele Unite i-au înscris numele pe o listă de sancţiuni, alături de alţi oficiali ungari de rang înalt, suspectaţi de corupţie.

    De asemenea, Orban l-a îndemnat pe diplomatul american “să nu se ascundă în spatele imunităţii diplomatice”. În opinia sa, diplomatul ar trebui “să stea drept, să fie bărbat şi să-şi asume responsabilitatea a ceea ce a afirmat”.

  • Joseph Biden sugerează că ar putea candida pentru funcţia de preşedinte al SUA

    “Ca să fiu direct cu voi, cred că aş face o treabă bună în scrutinul prezidenţial din 2016”, a declarat Biden la o emisiune a postului NBC.

    “Însă acum mă concentrez pe relansarea economică. Am suficient timp pentru a lua o decizie până la vară şi voi anunţa decizia în acest interval”, a spus Biden.

    “Există o şansă de a fi contracandidatul lui Hillary Clinton” în scrutinul din Partidul Democrat pentru desemnarea candidatului la Preşedinţia SUA, a adăugat Biden.

  • REACŢIA Rusiei după discursul lui Obama privind Starea Naţiunii: ”SUA vor să domine lumea”

    “Statele Unite vor să domine lumea”, a declarat ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, în cadrul unei conferinţe de presă. “În centrul filosofiei americane, nu există decât un lucru: «Noi suntem numărul unu»”, a subliniat Lavrov.

    Preşedintele american, Barack Obama, a afirmat marţi, în discursul său despre Starea Naţiunii susţinut în faţa Congresului SUA, că “marile puteri nu pot intimida (ţările) mici”, referindu-se în mod evident la “agresiunea” rusă în Ucraina.

    “Am demonstrat puterea diplomaţiei şi forţei Statelor Unite”, a declarat Obama. “Noi apărăm principiul potrivit căruia marile puteri nu pot intimida (ţările) mici, opunându-ne agresiunii ruseşti, susţinând democraţia în Ucraina şi reasigurându-ne aliaţii din NATO”, a adăugat el.

    “Anul trecut, în timp ce efectuam lucrul dificil de a impune sancţiuni împreună cu aliaţii noştri, unii au sugerat că agresiunea (preşedintelui rus Vladimir) Putin constituie o demonstraţie extraordinară de strategie şi forţă”, a continuat Obama. “Astăzi, Statele Unite sunt puternice şi unite cu aliaţii săi, în timp ce Rusia este izolată, iar economia sa este distrusă”, a precizat el.

    Puterile occidentale au acuzat în repetate rânduri Rusia de implicare în criza din Ucraina, însă Moscova a respins această acuzaţie.

     

  • Premieră pentru Casa Albă: Discursul despre Starea Naţiunii, pus la dispoziţia publicului în avans

    “Există un ritual în seara discursului privind Starea Naţiunii la Washington”, a explicat Casa Albă într-un preambul la discursul prezidenţial. “În acest an vom face o schimbare”.

    Anterior, o copie sub embargo a discursului era remisă presei cu puţin timp înainte de susţinerea lui, pentru a le permite jurnaliştilor să îl citească şi să înceapă pregătirea ştirilor dar fără a putea difuza ceva înaintea unei anumite ore.

    Dar “jurnaliştii începeau imediat să îl trimită peste tot, oamenilor de la Capitol hill pentru a avea reacţii, după care aceste persoane îl trimiteau prietenilor şi până la urmă toată lumea de la Washington îl putea citi, dar publicul rămânea în necunoştinţă de cauză”, a continuat Casa Albă.

    În acest an, pentru “prima dată”, textul a fost pus la dispoziţie pe platforma de publicare Medium şi pe site-ul de Internet al Casei Albe în întregime, pentru “cetăţenii din toată ţara”, în acelaşi timp cu trimiterea lui către presă.

    Americanii au putut urmări discursul în direct, au putut vedea grafice cu privire la punctele importante, au putut să trimită mesaje pe Twitter cu frazele lor favorite şi să lase comentarii.

    “Prin punerea textului la dispoziţia publicului înainte, Casa Albă îşi continuă eforturile pentru a atinge o audienţă extinsă şi pentru a le oferi oamenilor tot felul de modalităţi pentru a aborda discursul”, a subliniat preşedinţia americană.

  • “American Sniper”, regizat de Clint Eastwood, pe primul loc în box office-ul nord-american. Ce filme urmează în top – VIDEO

    Filmul “Lunetistul american/ American Sniper” este inspirat din povestea adevărată a lunetistului Chris Kyle, devenit o adevărată legendă a armatei americane, pentru modul în care a luptat în Irak, protejându-şi colegii de arme. Filmul prezintă atât faptele de război ale soldatului considerat cel mai eficient lunetist din istoria militară a Statelor Unite, cât şi lupta acestuia cu traumele cauzate de război şi încercarea de a fi un soţ şi un tată model. Rolul principal este jucat de Bradley Cooper, potrivit boxofficemojo.com.

    Comedia “Nuntaşi de închiriat/ The Wedding Ringer”, regizată de Jeremy Garelick, a debutat pe locul al doilea în box office-ul nord-american, cu încasări de 21 de milioane de dolari de vineri până duminică. Pelicula îi are în distribuţie pe Kevin Hart, Ken Howard, Kaley Cuoco şi Josh Gad şi prezintă povestea lui Doug, care urmează să se însoare, dar nu are niciun prieten pe care să îl desemneze cavaler de onoare. Viitorul mire decide să apeleze la serviciile unei firme, iar ce urmează pare să fie mai mult decât şi-a dorit.

    Comedia de familie “Paddington” a debutat pe locul al treilea în box office-ul nord american, cu încasări de 19,28 milioane de dolari. Filmul este regizat de Paul King, îi are în distribuţie pe Nicole Kidman, Julie Walters, Sally Hawkins, Hugh Bonneville şi Ben Whishaw şi spune povestea ursuleţului Paddington, venit din jungla peruviană să îşi caute o casă în Londra, unde ajunge să cunoască familia Brown care îl îngrijeşte şi îi oferă o un cămin.

    Filmul “Taken 3: Teroare în L.A.”, cu Liam Neeson şi Maggie Grace, s-a clasat pe locul al patrulea în topul încasărilor, cu 14,05 milioane de dolari în al doilea weekend de difuzare. “Taken 3: Teroare în L.A”, al treilea film al seriei care îl are ca protagonist pe Liam Neeson, îl prezintă pe fostul agent Bryan Mills încercând să-şi dovedească nevinovăţia după ce este acuzat de comiterea unei crime la care nici măcar nu a fost martor. Mills este urmărit, iar în lupta sa cu cei ce îi vor răul se foloseşte de toate aptitudinile şi cunoştinţele pe care le are pentru a găsi adevăratul vinovat şi a-şi reabilita numele.

    Locul al cincilea în topul încasărilor din weekend a revenit peliculei “Selma”, cu 8,3 milioane de dolari. Filmul, aflat la al patrulea weekend de difuzare, este regizat de Ava DuVernay şi este o cronică a campaniei lui Martin Luther King privind dreptul la vot, prin intermediul unei marş istoric desfăşurat de la Selma la Montgomery, în statul american Alabama, în 1965.

    Filmul “The Imitation Game: Jocul codurilor/ The Imitation Game”, care prezintă destinul incredibil al matematicianului britanic Alan Turing, savantul care a reuşit să descifreze codurile naziste, dar care a fost persecutat de guvernul din propria ţară pentru faptul că era homosexual, s-a clasat pe locul al şaselea în box office-ul nord-american, cu încasări de 7,19 milioane de dolari de vineri până duminică.

    Pe locul al şaptelea s-a clasat musicalul “În inima pădurii/ Into the Woods”, care a obţinut încasări de 6,54 de milioane de dolari, în al patrulea weekend de difuzare. Regizat de Rob Marshall, acest film, care reprezintă o adaptare a celebrului musical omonim pus în scenă pe Broadway de Stephen Sondheim, aduce pe marele ecran o notă întunecată poveştilor şi basmelor copilăriei, cu ajutorul actorilor Meryl Streep, Johnny Depp şi Emily Blunt.

    Lungmetrajul “Hobbitul: Bătălia celor cinci oştiri/ The Hobbit: The Battle of the Five Armies”, al treilea şi ultimul film din seria “Hobbitul/ The Hobbit”, s-a clasat pe locul al optulea în box office-ul nord-american, cu încasări de 4,86 de milioane de dolari. Filmul regizat de Peter Jackson, cu Martin Freeman, Ian McKellen şi Benedict Cumberbatch, încheie povestea lui Bilbo, Thorin şi a gnomilor. Eroii, care l-au trezit pe Smaug din culcuşul său din Erebor se vor lupta acum cu acesta, în speranţa că vor distruge răul pentru totdeauna. Gandalf descoperă însă ceva şi mai înfricoşător în Dol Guldur. Filmele din trilogia “Hobbitul” spun o poveste care se petrece în Pământul de Mijloc, cu 60 de ani înainte de acţiunea din “Stăpânul Inelelor”.

    Pe locul al nouălea s-a situat filmul “De neînvins/ Unbroken”, cel de-al doilea lungmetraj regizat de actriţa Angelina Jolie. Inspirat din povestea reală a maratonistului american Louis Zamperini, care a devenit prizonier într-un lagăr japonez în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, acest film a generat încasări de 4,26 de milioane de dolari în cinematografele nord-americane, la sfârşitul săptămânii trecute.

    Filmul “Hacker/ Blackhat”, regizat de Michael Mann, cu Chris Hemsworth şi Viola Davis în rolurile principale, a debutat pe locul al zecelea în box office-ul nord-american, cu încasări de 4 milioane de dolari. Când lumea este pusă în pericol de apariţia unui infractor cibernetic, serviciile secrete americane sunt nevoite să apeleze la un celebru hacker, condamnat la 15 ani de închisoare, pentru a-l prinde pe atacatorul informatic.

  • NSA a pătruns în reţelele informatice nord-coreene înainte de atacul asupra Sony

    Potrivit oficialilor, un program clasificat al agenţiei s-a transformat într-un efort ambiţios de amplase de programe malware care pot urmări activitatea internă a multor computere şi reţele folosite de hackerii nord-coreeni, o forţă pe care armata sud-coreeană a estimat-o recent la aproximativ 6.000 de persoane. Majoritatea sunt comandaţi de principalul serviciu de informaţii al ţării, numit Biroul General de Recunoaştere, şi Biroul 121, unitatea sa secretă de hackeri, cu avanposturi în China.

    Dovezile strânse s-au dovedit critice în a-l convinge pe preşedintele Barack Obama să acuze Guvernul lui Kim Jong-un că a ordonat atacul împotriva Sony, potrivit unor oficiali şi experţi, care au vorbit sub acoperirea anonimatului despre operaţiunea secretă a NSA.

    Decizia lui Obama de a acuza Coreea de Nord că a ordonat cel mai destructiv atac împotriva unei ţinte americane şi de a promite răzbunarea, care a început sub forma unor noi sancţiuni economice, a fost foarte neobişnuită, întrucât Statele Unite nu au mai acuzat vreodată explicit un guvern că a orchestrat un atac împotriva unor ţinte americane.

    Timp de un deceniu, Statele Unite au implantat “balize” care pot cartografia o reţea informatică, alături de programe de supraveghere şi ocazional programe malware în sistemele informatice ale adversarilor străini. Administraţia cheltuieşte miliarde de dolari pe tehnologie, care a fost crucială pentru atacurile american şi israelian asupra programului nuclear iranian, şi documentele dezvăluite de Edward Snowden demonstrează că acestea au fost mobilizate şi împotriva Chinei.

    Pătrunderea extinsă a americanilor în sistemul nord-coreean ridică semne de întrebare în legătură cu capacitatea Statelor Unite de a alerta Sony în momentul în care atacurile prindeau contur, în toamnă, deşi Phenianul avertizase încă din iunie că difuzarea filmului The Interview va fi “un act de război”. Atacurile nu au părut însă neobişnuite. În ultimele săptămâni, anchetatorii au conchis că hackerii au petrecut mai mult de două luni, de la jumătatea lui septembrie şi până la jumătatea lui noiembrie, cartografiind sistemul informatic al Sony, identificând fişierele critice şi plănuind cum să distrugă computerele şi serverele. “Au fost incredibil de atenţi şi răbdători”, a declarat o persoană apropiată de anchetă. Dar chiar şi având o perspectivă asupra activităţilor nord-coreene, agenţiile de informaţii americane “nu puteau cu adevărat să înţeleagă severitatea” distrugerii în momentul în care au început atacurile, la 24 noiembrie.

  • Obama propune noi taxe pentru americanii bogaţi, care ar urma să aducă la buget 320 mld. dolari

    Potrivit propunerilor preşedintelui Obama, profiturile din investiţii ale celor mai bogaţi 1% dintre americani vor fi limitate în urma noilor taxe, iar transferul de active către moştenitori va fi mai dificil.

    Nivelul minim de taxare al veniturilor din capital şi dividende ar urma să crească la 28% faţă de 23,8% în prezent, în condiţiile în care, la începutul mandatului din 2009, taxa se situa la 15%.

    Obama, care îşi va promova planul în discursul despre starea naţiunii de marţi, vrea să folosească o parte din banii rezultaţi în urma majorării taxelor pentru extinderea facilităţilor pentru îngrijirea copiilor şi pentru educaţia superioară.

    “Ceea ce vedem aici este o uşurare a regimului fiscal pentru clasa de mijloc, pentru a putea ataca problema stagnării salariilor clasei de mijloc“, a declarat Harry Stein, director pentru politica fiscală în cadrul Center for American Progress, grup aliniat Partidului Democrat.

    Proiectul lui Obama întâmpină opoziţie din partea Congresului controlat de republicani şi a lobby-iştilor de la Washington, care au reuşit în trecut să blocheze unele proiecte ale preşedintelui american, care vizau impozitarea băncilor.

  • Britanicii şi americanii organizează joi o reuniune la Londra pe tema grupării Statul Islamic

    Miniştri de Externe din aproximativ 20 de ţări, inclusiv parteneri arabi ai coaliţiei, sunt aşteptaţi la această zi de disicuţii pentru a face bilanţul progreselor înregistrate în lupta împotriva SI, care a cucerit regiuni vaste în Irak şi în Siria anul trecut.

    Un oficial britanic de rang înalt a confirmat că reuniunea va avea loc la Lancaster House, în centrul Londrei, la două săptămâni de la atentatele de la Paris, în care trei jihadişti care s-au revendicat de la Al-Qaida şi Statul Islamic au ucis 17 persoane.

    “Va fi o ocazie importantă să facem bilanţul şi să evaluăm progresul înregistrat până acum în eforturile comune de a veni de hac ideologiei otrăvite a SI”, a declarat Hammond pentru cotidianul britanic The Daily Telegraph.

    “Partenerii-cheie din coaliţie, inclusiv partenerii noştri arabi, se vor reuni la Londra pentru a decide ceea ce mai avem de făcut pentru a face SI să eşueze”, a spus el.

    “Este vital să ne gândim la tot ceea ce putem face în privinţa problematicii combatanţilor străini, pentru a opri finanţarea SI, a îmbunătăţi asistenţa umanitară şi a ne continua campania militară coordonată”, a adăugat el.

    Anunţarea acestei reuniuni intervine după o întâlnire între preşedintele american Barack Obama şi premierul britanic David Cameron vineri, la Washington.

    Discuţiile vor viza în principal cinci subiecte, şi anume combatanţii străini, campania militară împotriva unor ţinte SI, sursele de finanţare ale grupării, comunicaţiile ei strategice şi asistenţa umanitară, a precizat oficialul britanic de rang înalt.