BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Cea mai MARE recompensă a SUA într-un caz cibernetic: FBI oferă 3 milioane de dolari pentru capturarea hackerului rus Evgheni Bogacev

    Potrivit Mail Online, poliţia federală americană îl caută pe Bogacev care este acuzat în Statele Unite de un comiterea unor atacuri informatice prin intermediul reţelei GameOver Zeus, prin care ar fi furat peste 100 de milioane de dolari din conturi bancare online.

    Rusul a fost acuzat de către autrităţile federale din Pittsburgh (Pennsylvania) de conspiraţie, atac informatic, fraudă online, fraudă bancară şi spălare de bani în legătură cu presupul rol de administrator al GameOver Zeus. El este acuzat de plănuirea unor fraude bancare şi în Omaha (Nebraska) în legtură cu presupusa sa implicare într-o variantă anterioară a malwareului Zeus, cunoscută sub numele de “‘Jabber Zeus”.

    Bogacev este “cunoscut ca amator de plimbări cu ambarcaţiuni şi ar putea călători la bordul navei sale în Marea Neagră”, afirmă FBI în posterul cu inscripţia “căutat”.

    Potrivit CBS, FBI a prezentat botnetul din 2014 drept “un tip extrem de sofisticat de malware conceput special să fure informaţii bancare şi de alt fel din computerele pe care le infectează”.

    Biroul Federal american de Investigaţii precizează că virusul este răspândit mai ales prin e-mailuri nesolicitate sau mesaje de tip phishing.

    Potrivit unor oficiali din cadrul Biroului, Bogacev s-ar afla în continuare în Rusia.

    Şeful Diviziei FBI pentru inffracţiuni cibernetice grave Joseph Demarest a declarat că agenţia este la curent cu existenţa a aproximativ 60 de grupuri care ameninţă securitatea cibernetică americană. El a refuzat să spună ce ţări se află în spatele acestor grupuri.

    Agenţia rusă pentru securitate internă FSB şi-a exprimat recent interesul să coopereze cu autorităţile americane în investigarea infracţiunilor cibernetice, potrivit lui Demarest, însă el nu a legat această ofertă de cooperare de cazul lui Bogacev.

    În schimb, China nu şi-a exprimat vreun interes faţă de o cooperare în acest domeniu cu Statele Unite, a mai spus reprezentantul FBI. Statele Unite au inculpat în noiembrie cinci ofiţeri din armata chineză, pe care i-au acuzat de comiterea unor atacuri cibernetice asupra sistemului energetic nuclear american şi industriilor metalurgică şi eoliană.

    Demarest a mai declarat că FBI a aflat, la o lună după ce Sony Pictures a raportat primele atacuri cibernetice la scară largă, că în spatele acestora se afla Coreea de Nord. El a anunţat că anchetatorii nu au găsit dovezi care să susţină acuzaţii potrivit cărora hackerii de la Sony Pictures ar fi fost ajutaţi de persoane dinăuntru. FBI a repertoriat “peste 100 (de atacuri cibernetice) majore” în 2014, a precizat oficialul, adăugând că au fost găsite dovezi ale unor colaborări din interiorul ţintelor în “mai puţin de o mână” dintre aceste cazuri.

  • Rusia a impus embargo importurilor de brânză procesată din Polonia după “săptămâna brânzei”

    O varietate de brânză procesată provenind de la Ostrowia nu respectă “reglementările tehnice”, afirmă Rospotrebnadzor într-un comunicat postat luni pe site.

    Rusia a impus în august restricţii unei game largi de produse alimentare importate din Occident – inclusiv numeroase feluri de brânză, ca de exemplu parmezanul italienesc -, ca răspuns la sancţionarea Moscovei din cauza politicii faţă de criza din Ucraina. Însă brânza procesată era scutită de aceste sancţiuni, potrivit postului de radio Ecoul Moscovei.

    Embargoul impus brânzei poloneze a intrat în vigoare vineri, precizează Rospotrebnadzor.

    Agenţia rusă a postat comunicatul după “săptămâna brânzei”, o sărbătoare ortodoxă în timpul căreia se consumă clătite şi produse lactate, înainte de postul Paştelui, precizează ziarul.

    Polonia este unul dintre cei mai duri critici ai politicii Rusiei faţă de Ucraina. Între produsele supuse embargoului de către Moscova, în criza ucraineană, se află şi merele poloneze, care deţineau 40% din piaţa rusească de profil.

     

  • ANALIZĂ: Sistemul politic disfuncţional din Republica Moldova ar putea fi un cadou pentru Moscova

    La peste două luni de la alegerile legislative din Republica Moldova, în urma cărora partidele proeuropene au obţinut o victorie strânsă, ţara are un nou Guvern minoritar care, deşi pare angajat în respectarea politicilor proeuropene depinde de susţinerea Partidului Comuniştilor şi poate cădea oricând, ceea ce ar duce la alegeri parlamentare anticipate şi la o erodare a entuziasmului populaţiei pentru democraţie. Iar acest lucru ar reprezenta o veste bună pentru Moscova, care a încercat în mod activ să abată Chişinăul de la agenda sa de integrare europeană pentru a-l atrage către Uniunea Economică Eurasiatică.

    “Ceea ce am văzut în ultimii ani este un proces similar cu ce s-a întâmplat în Rusia în timpul (preşedintelui Boris Elţîn”, a declarat Vladimir Socor de la Fundaţia Jamestown. “Faptul că acest sistem a fost prezentat publicului ca democraţie a discreditat însuşi conceptul de democraţie în ochii multor alegători ruşi”, a afirmat el.

    Jurnalista Natalia Morari a adoptat o viziune similară într-un material postat recent pe blogul ei. “Ţara noastră se dezintegrează”, a scris ea la 17 februarie. “Din ce în ce mai multe persoane realizează acest lucru şi se fac puţine tentative de a împiedica acest lucru”, a adăugat ea.

    La 18 februarie, Chiril Gaburici, un om de afaceri în vârstă de 38 de ani fără experienţă politică, a fost învestit la conducerea unui Guvern minoritar. Deputaţii Partidului Liberal-Democrat şi cei ai Partidului Democrat au avut nevoe de sprijinul colegilor lor comunişti pentru a obţine învestirea Guvernului în Parlament.

    Eşecul partidelor liberale din Republica Moldova – care au controlat guvernarea din 2009 – de a forma un front unit în sprijinul agendei lor europene continuă să reprezinte o deschidere pentru partidele proruse.

    Analistul Socor consideră că, în actuala situaţie, R.Moldova se confruntă cu “două pericole mari”. Primul, “o revenire şi mai dramatică a Partidului Socialist în alegerile locale, care ar putea avea loc în iulie, deşi există o propunere ca ele să fie amânate până în septembrie”, a declarat el. “Mă tem, de asemenea, de o revenire la alegerile locale a (partidului Patria, condus de omul de afaceri) Renato Usatîi. Această parte este un proiect străin, un proiect rusesc împotriva intereselor naţionale şi a securităţii R.Moldova”, adaugă el.

    “Cel de-al doilea mare pericol: alegerile parlamentare anticipate”, adaugă Socor.

    Analistul politic de la Berlin Anneli Ute Gabanyi susţine că după două luni de negocieri acerbe pentru formarea unui nou Guvern, “imaginea politicienilor din R.Moldova este destul de deplorabilă”.

    Chiar dacă Guvernul minoritar este capabil să supravieţuiască în acest an şi să treacă prin alegerile locale, Parlamentul va trebui să aleagă un nou preşedinte în 2016, ceea ce necesită 61 de voturi din totalul de 101, iar Legislativul profund divizat al ţării reprezintă o problemă perenă. Eşecul alegerii preşedintelui ar conduce la alegeri parlamentare anticipate.

    Socor susţine că problemele R.Moldova nu sunt numai electoratul divizat, ci şi “un sistem instituţional eşuat”. Ţara a organizat patru alegeri parlamentare – inclusiv două anticipate – din aprilie 2009. “Sistemul în sine nu funcţionează”, afirmă el. “Iar încercarea de a descrie acest sistem ca fiind democratic şi proeuropean discreditează termenii de «democratic» şi «european» în ochii multor moldoveni”, explică el.

  • Cin’ se ia cu mine bine

    Propunerea Bruxellesului a fost lansată exact cu ocazia vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin la Budapesta, când cele două ţări au încheiat mai multe acorduri în domeniul energetic, între care şi prelungirea vechiului contract de livrare cu gaze naturale pe care Ungaria îl are cu Gazprom, un acord care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile de gaze pe care le consumă şi un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear, având în vedere existenţa proiectului ruso-ungar de extindere a centralei nucleare de la Paks, care implică tehnologie şi finanţare rusească.

    Vizita lui Putin la Budapesta este a doua făcută de liderul rus într-o ţară membră a UE după declanşarea conflictului din Ucraina, după cea efectuată la Viena pe când proiectul South Stream încă mai era oficial la ordinea zilei; deşi South Stream a fost abandonat între timp, o astfel de vizită are rolul de a arăta atât că Rusia are încă aliaţi importanţi în inima UE (ţinând cont că Ungaria este incomparabil mai puternică economic decât Bulgaria, Grecia sau Serbia, statele la care de obicei se face referire atunci când se enumeră potenţialii amici europeni ai Rusiei), cât şi diferenţa de tratament aplicată de Bruxelles ţărilor membre care îşi păstrează relaţiile economice, în special în domeniul energetic, cu Moscova (cu alte cuvinte, dublul standard care determină CE să facă presiuni numai asupra unor state foste comuniste ca Ungaria şi Bulgaria, nu şi asupra Austriei).

    Nu trebuie uitat nici că Putin a ales Budapesta spre a face acolo declaraţia cea mai im-portantă din punct de vedere diplomatic de după încheierea armistiţiului Minsk 2, anume spre a acuza SUA, pe baza unor informaţii de la serviciile secrete ruse, că deja furnizează Ucrainei armament de atac, sabotând astfel un acord de încetare a focului pe care ar trebui să-l susţină.

    Ungaria, la rândul său, vrea ca de pe urma relaţiei cu Rusia să câştige partea leului ori măcar întâietatea în viitoare afaceri potenţial foarte lucrative, cum ar fi implicarea în proiectul rutei ruso-turceşti de transport al gazelor menite să înlocuiască South Stream. Luna trecută, ministrul de eterne Peter Szijjarto a anunţat că ţara sa vrea să negocieze cu Grecia, Macedonia şi Serbia crearea infrastructurii pentru aprovizionarea cu gaze ruseşti prin intermediul Turciei. Szijjarto a adăugat că de îndată ce Turcia şi Rusia vor lua o decizie referitoare la înfiinţarea rutei de transport de gaze ruso-turce vor începe negocierile între Ungaria şi Turcia pentru livrarea cel puţin a unei părţi din aceste gaze în Europa Centrală.

  • Moody’s a retrogradat calificativul Rusiei în categoria “junk”

    Moody’s a retrogradat calificativul Rusiei la Ba1 de la Baa3, cu o treaptă sub categoria recomandată investiţiilor. Perspectivele asociate noului calificativ sunt negative, ceea ce înseamnă că ratingul Rusiei ar putea fi coborât din nou în perioada următoare, transmite MarketWatch.

    Agenţia de evaluare financiară notează, într-un comunicat privind decizia de retrogradare a calificativului Rusiei, că puterea financiară a statului se va diminua vizibil ca urmare a presiunilor fiscale şi a scăderii continue a rezervelor valutare, pe fondul ieşirilor de capital şi a accesului limitat la pieţele de capital străine.

    De asemenea, creşte riscul ca Rusia să submineze, direct sau indirect, plata datoriilor externe, ca reacţie la răspunsul ţărilor din Vest la conflictul armat din Ucraina, potrivit Moody’s.

    Aceasta este a doua acţiune a Moody’s în privinţa calificativului acordat Rusiei în mai puţin de două luni. La mijlocul lunii ianuarie, agenţia a scăzut ratingul Rusiei la doar un nivel deasupra categoriei “junk”.

    Şi Standard&Poor’s a retrogradat calificativul Rusiei în categoria speculativă luna trecută, pentru prima oară în ultimii peste 10 ani, citând diminuarea flexibilităţii politicii monetare a ţării şi înrăutăţirea perspectivelor de creştere economică.

    Rusia, cel mai mare exportator de petrol din lume, se află pe punctul de intra în recesiune economică, după ce preţul petrolului a scăzut la cel mai jos nivel din 2009 până în prezent.

    În plus, economia rusă a fost afectată de sancţiunile impuse Moscovei de către Statele Unite şi Uniunea Europeană, din cauza conflictului din Ucraina, măsuri care au limitat accesul companiilor din Rusia la finanţare pe pieţele financiare internaţionale şi au scăzut interesul investitorilor pentru piaţa rusă.

  • AVERTISMENT al unui oficial NATO: Rusia ar putea ataca un stat estic membru al Alianţei, cu riscul unui conflict nuclear

    Într-un discurs rostit la Institutul Royal United Services din Londra, sir Adrian Bradshaw, adjunctul comandantului forţelor NATO din Europa, a pledat pentru adaptarea Alianţei în sensul contracarării tacticilor militare de tip “hibrid” – o combinaţie de tehnici de război convenţionale, de gherilă urbană şi cibernetice – folosite în prezent în estul Ucrainei, dar a avertizat şi asupra riscului unei invazii militare.

    “Rusia ar putea crede că forţele convenţionale de amploare pe care a demonstrat că le poate genera în scurt timp – aşa cum am observat cu anexarea Crimeei – pot fi utilizate în viitor nu doar pentru intimidare şi presiuni, dar şi pentru ocuparea unor teritorii NATO”, a atras atenţia Adrian Bradshaw, potrivit Financial Times.

    Adjunctul comandantului forţelor NATO în Europa a continuat: “După o astfel de situaţie, riscul escaladării conflictului ar putea fi folosit pentru a se împiedica restabilirea integrităţii teritoriale. Această tehnică de amplificare a dominaţiei este una clasic sovietică”.

    La începutul anului 2013, Rusia a organizat exerciţiul militar Zapad (Vest), care a simulat mobilizarea rapidă a 25.000 de militari în Belarus şi în encalva Kaliningrad pentru un conflict cu un stat NATO. Un exerciţiu similar organizat la sfârşitul anului 2013 a implicat 160.000 de militari ruşi. Spre exemplu, armata rusă ar putea invada rapid regiunea majoritar rusă estonă Narva, înainte ca NATO să aibă timp să riposteze.

    “O astfel de situaţie ar genera un conflict strategic. Oricât de improbabilă ni s-ar părea acum o astfel de ipoteză, este vorba de o ameninţare existenţială evidentă la adresa NATO”, a explicat Adrian Bradshaw, sugerând că s-ar putea ajunge la o confruntare cu arme nucleare.

    Alianţa Nord-Atlantică a anunţat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea 5.000 de militari şi o capacitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

    Ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a atras atenţia joi că există riscul ca Rusia să încerce să destabilizeze ţările baltice. “Sunt îngrijorat în legătură cu acţiunile (preşedintelui rus) Vladimir Putin. Sunt preocupat de presiunile asupra ţărilor baltice, de modul în care testează capacităţile NATO”, a spus Fallon. Oficialul britanic a subliniat că Alianţa Nord Atlantică trebuie să fie pregătită pentru o agresiune din partea Rusiei “indiferent ce formă va lua aceasta”. La rândul său, ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius, a avertizat că Rusia reprezintă o ameninţare pentru Republica Moldova şi pentru statele baltice.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat vineri că nicio altă ţară nu trebuie să îşi facă iluzii că poate atinge un nivel de superioritate militară comparativ cu Rusia, avertizând că Moscova va avea “reacţii adecvate” la orice “presiuni”. “Nimeni nu trebuie să aibă iluzia că poate obţine superioritate militară comparativ cu Rusia. Nimeni nu poate exercita presiuni asupra Rusiei. Vom avea mereu reacţii adecvate la astfel de aventuri”, a spus Putin.

     

  • PROTEST cu zeci de mii de oameni la Moscova, la un an de la înlăturarea lui Viktor Ianukovici: “Nu vom uita, nu vom ierta”

    Marşul va fi organizat sub sloganul “Nu vom uita, nu vom ierta”.

    Unul dintre organizatorii mitingului de protest, Dmitri Sablin, membru al Consiliului Federaţiei Ruse (Camera superioară a Parlamentului rus), a declarat că 100 de asociaţii au anunţat participarea.

    Peste 100 de oameni au fost ucişi, iar alte sute au fost răniţi în cursul protestelor violente care au avut loc la Kiev în perioada 18-21 februarie 2014, care au culminat cu înlăturarea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici.

     

  • Marea Britanie nu ar putea face faţă unui război cu Rusia, susţine un fost oficial de rang înalt din armată – FOTO, VIDEO

    Potrivit sursei citate, Sir Michael Graydon, fost şef al Royal Air Force (RAF), susţine că Marea Britanie nu ar putea reacţiona în faţa unor atacuri ale Rusiei, “deoarece forţele de apărare au fost decimate”.

    Declaraţia intervine în contextul în care autorităţile locale au dezvăluit, joi, că avioane de vânătoare britanice au fost trimise miercuri să intercepteze două avioane militare ruse în largul coastelor peninsulei Cornwall (Anglia), Bombardierele ruseşti de tip Tupolev-95 au fost interceptate şi escorate în afara zonei în care au fost semnalate, fără să fi pătruns în spaţiul aerian britanic.

    Premierul britanic David Cameron a minimalizat incidentul, declarând: “Ruşii încearcă doar să demonstreze ceva şi nu cred că merită vreun răspuns. Cred că acest incident demonstrează de fapt că dispunem de avioanele, piloţii şi sistemele necesare pentru a apăra Marea Britanie”.

    Însă, fostul oficial din forţele aeriene britanice îl dezminte pe premier, dezvăluind că numărul escadroanelor de vânătoare a fost redus drastic în ultimii ani, el ajungând de la 26 la sfârşitul Războiului Rece la 7 în prezent.

    “Am mari îndoieli că Anglia ar putea face faţă unui război cu Rusia. Suntem la jumătatea capacităţilor care existau în trecut”, a precizat Graydon.

    Ministrul britanic al Apărării Michael Fallon declara miercuri că preşedintele rus Vladimir Putin reprezintă o “ameninţare reală şi prezentă” la adresa celor trei ţări baltice. El a îndemnat Alianţa Nord-Atlantică să fie pregătită pentru o agresiune din Rusia.

    Potrivit Ministerului britanic al Transporturilor, nu s-a înregistrat nicio perturbare a transportului aerian civil ca urmare a prezenţei bombardierelor ruseşti miercuri.

    “Avioane de vânătoare tip Typhoon au fost mobilizate (miercuri), după ce avioane ruseşti au fost identificate zburând în apropierea spaţiului aerian al Marii Britanii”, a anunţat Ministerul Apărării într-un comunicat.

    Avioanele ruseşti “au fost escortate de Forţele Aeriene Regale (RAF) până în afara zonei de interes britanice”, afirmă ministerul, precizând că “avioanele militare ruseşti nu au pătruns în spaţiul aerian suveran” britanic.

    Un incident similar a avut loc în ianuarie, când Ministerul britanic de Externe a anunţat că două bombardiere ruseşti de tip Tu-95, cunoscute şi sub numele de “Bear H”, au provocat “perturbarea aviaţiei civile” înainte să fie interceptate de avioane RAF în apropierea spaţiului aerian al ţării.

    De asemenea, în ultimele 12 luni au avut loc 17 astfel de incidente, în care ruşii au încercat să-şi demontreze forţa militară în apropiere de Marea Britanie.

    Prezenţa avioanelor militare ruseşti în apropierea zonei de coastă britanice denotă dorinţa Moscovei de a-şi arăta puterea, iar asemenea incidente sunt motivate politic, autorităţile ruseşti ştiind că sunt puternic mediatizate, a comentat BBC.

  • Ungaria a decis amânarea semnării unui contract pe termen lung privind importul de gaz rusesc

    “Cred că am luat decizia corectă de a nu semna un acord pe termen lung. Nimeni nu poate şti tarifele de pe piaţa internaţională. Pieţele sunt foarte agitate în prezent, situaţia se schimbă permanent. Trebuie să aşteptăm un an sau doi până la stabilizarea situaţiei, pentru a vedea în ce termeni putem negocia acorduri pe termen lung. În momentul de faţă ne rezolvăm problemele prin redistribuirea gazelor. Ungaria are astfel rezerve de gaz pentru patru-cinci ani”, a explicat Orban.

    O sursă apropiată companiei Gazprom a declarat că negocierile cu Ungaria sunt în faza iniţială şi că vor fi luate în considerare solicitările ambelor părţi.

    Ungaria intenţionează să semneze un contract pe cinci ani cu Gazprom. În prezent, Ungaria plăteşte un tarif de 260 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc.

  • Oficial ucrainean: Rusia a trimis patru convoaie cu echipament militar în Donbas

    “Patru convoaie cu furnituri, provenind din Rusia, au fost văzute în ultimele 24 de ore” în Donbas, a scris într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook Dmitro Timciuk, directorului unui grup ucrainean care monitorizează mişcările militare în conflictul armat din estul ţării.

    În cele patru convoaie se află, între altele, “55 de unităţi de transport, 28 de vehicule militare – inclusiv tancuri, vehicule blindate de luptă şi piese autopropulsate de artilerie”, precizează Timciuk.

    El acuză Rusia că şi-a intensifica acţiunile de susţinere cu resurse şi material militare – atât cu oameni, cât şi cu armament şi echipament militar – a insurgenţilor proruşi, în pofida armistiţiului intrat în vigoare între beligeranţi duminică.