BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Cinci repere care îţi vor spune dacă poţi sau nu să începi o afacere

    1. Stabilirea obiectivelor şi definirea planului prin care se vor atinge obiectivele. Fără o idee foarte clară asupra unde vei fi în trei sau şase luni, este greu să defineşti strategia corectă de dezvoltare a companiei.

    2. Analizarea termenilor legali şi a condiţiilor pe care trebuie să la îndeplinească firma pentru a nu încălca regulamentele. Este important ca înainte de a porni efectiv afacerea să te consulţi cu un specialist în legătură cu aspectele legale ale activităţii.

    3. Analiza implicaţiilor financiare. Deschiderea unei afaceri implică o serie de investiţii şi trebuie să te asiguri că eşti pregătit să te găseşti în situaţii dificile din punctul de vedere al banilor.

    4. Alegerea unor persoane care să te susţină în dezvoltarea afacerii. Este greu să dezvolţi o afacere de succes singur, astfel că este extrem de important să ai un grup de oameni care te vor ajuta, fie financiar sau cu relaţii, în momentul în care porneşti la drum.

    5. Trebuie să ştii că ai ceea ce trebuie pentru a fi antreprenor. Idei vin multora dintre noi, însă de la o idee până la o afacere de succes este un drum lung. Trebuie să fii sigur că eşti pregătit să faci sacrificiile care se vor ivi de-a lungul timpului.

  • Zece sfaturi pentru tinerii antreprenori

    1. Un antreprenor trebuie să faca ceea ce îi place.

    2. Un tânăr om de afaceri trebuie să poată utiliza inteligent toate resursele pe care le are la dispoziţie.

    3. Un tânăr antreprenor trebuie să ştie ceea ce face, şi să facă ceea ce ştie.

    4. La început, o afacere trebuie să arate ca un start-up. Trebuie să uitaţi de maşini scumpe, aparatură de ultima generaţie şi alte cheltuieli inutile.

    5. Puţine persoane vor finanţa o afacere nouă. În loc să cautaţi finanţări, încercaţi să gasiţi ideea de afacere care să producă bani.

    6. Un antreprenor trebuie să ştie ceea ce vrea. Trebuie să fiţi gata să faceţi anumite sacrificii pentru afacerea începută.

    7. Un antreprenor trebuie să ştie să îşi organizeze timpul.

    8. Un tânăr antreprenor trebuie să îşi găsească un mentor.

    9. Un antreprenor trebuie să poată explica şi altora detaliile afacerii pe care o porneşte.

    10. Un tânăr antreprenor trebuie să ştie când să renunţe. Uneori, afacerile nu merg bine chiar dacă v-aţi gândit la toate detaliile. Să ştii când să renunţi e un lucru esenţial.
     

  • Peste 1400 de proiecte înscrise în cursa pentru ajutoare de minimis

    Ajutorul de minimis, acordat din bugetul Ministerului Economiei, poate reprezenta un maxim de 90% din valoarea totală a costurilor eligibile ce au fost aprobate, fără a depăşi însă 100.000 euro. Sumele acordate sunt nerambursabile.
    Fondurile vor fi alocate de la bugetul Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism.


    Astfel, IMM-urile trebuie să menţină locurile de muncă existente la data înregistrării cererii de finanţare şi să creeze până la finalizarea investiţiei, dar şi să menţină ulterior pentru o perioadă de trei ani locurile de muncă pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni. Autorităţile estimează că vor beneficia de aceste ajutoare 1.111 de IMM-uri, potrivit Mediafax.

     

  • Va fi 2014 anul în care vom depăşi criza economică?

    CEL MAI OPTIMIST VORBITOR A FOST ION STURZA, PREŞEDINTELE FONDULUI DE INVESTIŢII FREIBURG INVESTMENTS, CARE SUSŢINE CĂ 2014 VA FI ANUL ÎN CARE VOM DEPĂŞI CRIZA ECONOMICĂ. Argumentul a fost că nicio criză economică nu poate ţine mai mult de cinci ani; după, se transformă într-o criză a elitelor. Argument discutabil, dar, pe de altă parte, cum rezultatul este extrem de dezirabil, îi putem admite justeţea. Destul de ermetic, Ion Sturza a adăugat câteva acţiuni ale guvernului, este vorba de două privatizări şi două proiecte investiţionale majore, prognoze destul de „safe”; ideal ar fi ca guvernul să finalizeze cât mai multe proiecte investiţionale sau privatizări, fără eşecuri. Trebuie să conştientizăm, spune Ion Sturza, că fără poveşti de succes vom rămâne la mila ploilor şi a agriculturii pentru a marca o creştere economică. „Poporul„, a adăugat Sturza, „va câştiga alegerile”, din cauza măsurilor populiste care vor fi luate de politicieni, iar bonusul vine din partea oamenilor de afaceri, care vor renunţa la insolvenţă ca strategie de business.

    GUVERNUL NU MIZEAZĂ, SPUNE DRAGOŞ PÎSLARU DE LA GEA, PENTRU AVANSUL DE 2,2% AL PIB DIN 2014, pe agricultură, ci, cumva neaşteptat, pe o creştere a construcţiilor de peste şase procente, împreună cu creşteri mai modeste în industrie şi în zona serviciilor. Cifrele oficiale mai arată şi o creştere destul de importantă a consumului, de la 0,3% la 1,7%. Dincolo de cifrele oficiale şi de prognozele guvernamentale – printre altele, creşteri importante ale fondurilor europene atrase, 60.000 de noi locuri de muncă, creşterea salariului mediu net de la 1.594 la 1.676 lei sau cursul de schimb mediu de 4,45 lei/euro – Dragoş Pîslaru crede că 2014 ar putea fi anul în care vor începe să se coaguleze, la nivel de oraş, clustere economice, comunităţi de afaceri locale. Descentralizarea ar putea aduce primele falimente ale autorităţilor locale, în condiţiile în care 60% dintre acestea nu-şi pot acoperi în prezent cheltuielile, iar din cele 60% circa 20% sunt „faliment curat„. Ştirea anului viitor, în opinia lui Pîslaru, este faptul că România ar putea obţine „autosuficienţa energetică„ din zăcămintele de gaze din Marea Neagră şi din exploatarea gazelor de şist.

    Magda Săndulescu, customer  value proposition director la Raiffeisen Bank, crede că 2014 va aduce o creştere a internetului mobil şi a accesărilor, iar în zona bancară se va constata o creştere a numărului de tranzacţii.

    ELENA BADEA, HEAD OF MARKET ENABLEMENT LA COMPANIA DE CONSULTANŢĂ EY, CREDE CĂ LINKEDIN VA DEVENI PRINCIPALUL CANAL DE COMUNICARE ŞI DE CREŞTERE ÎN ZONA B2B. Un recent studiu al companiei la care au răspuns peste 170 de şefi de companii arată că 41% folosesc LinkedIn în prezent în acest fel, iar anul viitor ponderea lor va urca la 55%. 78% dintre companii spun că a comunica prin social media este o acţiune importantă (97% comunică la nivel global); Elena Badea crede că anul viitor vom depăşi pragul de 85%. Companiile vor descoperi comunicarea vizuală, prin intermediul Vine, Pinterest, Tumblr sau Slideshare. „Conţinutul video va ajunge, alături de social media, pe agenda de comunicare a companiilor, începând de anul viitor. La fel şi «augmented reality»”, spune Elena Badea.
    Ivan Patzaichin, antreprenor social, are o viziune uşor pesimistă asupra evoluţiei rezultatelor sportive şi crede că pe termen scurt rezultatele excepţionale vor fi finanţate de sportivi şi se vor baza doar pe ambiţia acestora, nu şi pe sprijinul statului. Fostul sportiv crede, în schimb, că ecoturismul românesc poate progresa, „se simte o pornire interesantă pe partea acesta”.

    “SUNT CONVINS CĂ BUGETUL PE 2014 VA AJUNGE LA CURTEA CONSTITUŢIONALĂ ŞI VOM AVEA PRIMUL CAZ ÎN CARE INSTANŢA CONSTITUŢIONALĂ SE VA UITA PE FONDUL BUGETULUI ŞI VA SANCŢIONA AŞA-NUMITA SINCERITATE BUGETARĂ; vedem ce cifre sunt puse în buget şi cât de uşor sunt puse cifrele în buget”, spune avocatul Mădălin Niculeasa, de la Niculeasa Litigators, Tax, Regulatory. Avocatul crede că breasla sa va avea un an bun, în sensul că în 2014 vom asista la o scădere a calităţii legii; nu judecătorii sau avocaţii sunt proşti, ci legile sunt proaste, spune Niculeasa, pentru că nu avem specialişti care să facă legi. Iar legi proaste înseamnă vremuri faste pentru avocaţi. În egală măsură va fi şi anul clienţilor: criza a învăţat clienţii să ceară de la avocaţi valoare adăugată, iar avocatul a devenit un instrument de business. 

    Constantin Măgdălina, Knowledge Management, Market Enablement la EY, crede că anul viitor vom urca cinci locuri, de pe locul 48 pe 43, în clasamentul global al ţărilor cu cel mai ridicat coeficient al inovaţiei, bazându-se pe suplimentările de fonduri pentru domeniu, pe realizarea de clustere şi comunităţi de afaceri locale sau pe rezultatele bune ale inventatorilor români la concursuri. Aplicaţia anului 2014 va fi Vine, serviciul de video-sharing al Twitter, crede Măgdălina, bazându-se pe creşterea acesteia din 2013, de 403%.

    Trecând de limitele lui 2014, Mihai Pop de la EY România susţine că România nu va finaliza reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă în următorul deceniu, în baza consumului de energie electrică în scădere, iar investiţiile vor merge în alte zone. O prognoză mai optimistă a lui Mihai Pop este că România va deveni un pol logistic pentru zonă, iar portul Constanţa va fi poarta de trafic a bunurilor în estul Europei. Vor apărea mai multe centre logistice şi am putea asista la o serie de tranzacţii în domeniu.

    Antropologul Vintilă Mihăilescu mizează pe cultură, care „va deveni o resursă alternativă şi regenerabilă”, iar cunoaşterea culturii locale va deveni un atu competitiv pentru corporaţii.

  • Vodafone îşi transformă angajaţii în antreprenori. Magazinele operatorului vor putea fi deschise şi în sistem de franciză

    “Programul se adresează persoanelor cu iniţiativă, antreprenorilor atraşi de domeniul telecomunicaţiilor mobile. Vodafone are în acest moment 610 magazine exclusive, dintre care 200 sunt magazine proprii şi restul aparţin dealerilor. Operatorul are deja şapte magazine ce operează în sistemul de franciză, iar alte 6 vor fi deschise până la sfârşitul acestui an”, a declarat marţi, într-o conferinţă, directorul de vânzări indirecte al operatorului, Alexandru Băloi.

    El a adăugat că datele operatorului arată că un magazin de 30-35 metri pătraţi în sistem de franciză are un nivel de performanţă şi eficienţă mai bun decât un magazin similar al Vodafone România sau al unui dealer al companiei.

    “Pe segmentul magazinelor mari, cu 15-20 de angajaţi şi suprafeţe generoase, de peste 100 metri pătraţi, cifrele sunt mai bune pentru operator, iar Vodafone România va continua să opereze acest gen de magazine”, a spus Băloi.

    Reprezentantul Vodafone România a spus că operatorul va oferi francizaţilor acces la know-how, sisteme, aplicaţii şi programe de pregătire pentru personalul de vânzări. De asemenea, operatorul va acoperi costurile privind amenajarea magazinului care va fi preluat în sistem de franciză.

    “Aceste cheltuieli reprezintă aproximativ două treimi din valoarea investiţiei, iar diferenţa revine francizatului, care va acoperi stocul de produse şi salariile angajaţilor pentru o perioadă de timp, la care se adaugă o taxă de intrare în sistem. Practic, Vodafone România vine cu o afacere la cheie pentru viitorul francizat. De altfel, o parte din magazinele în franciză au fost preluate de foşti salariaţi ai Vodafone România, care au decis să devină antreprenori. Ne aşteptăm ca şi alţi actuali salariaţi ai operatorului, şefi de magazine, să intre în acest sistem. De asemenea, căutăm persoane şi din afara companiei”, a spus Băloi.

    Vodafone România, condusă de Inaki Berroeta, este parte a grupului britanic Vodafone şi al doilea operator local de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de clienţi.

  • Compania care a născut 200 de antreprenori în România: Căutăm buni gospodari cu potenţial minim de risc

    “UN BUN GOSPODAR CU UN MINIM POTENŢIAL DE RISC”, descrie succint Ioan Mezei, directorul general al Stihl România, profilul antreprenorilor care formează acum reţeaua de francizaţi ai companiei. Mai pe larg, distribuitorii Stihl au vârste cuprinse între 25 şi 30 de ani, iar activitatea lor este specializată, ca în cazul showroom-urilor auto. Investiţia de plecare este de circa 10.000 de euro, bani care reprezintă capitalul circulant, iar „cea mai dificilă perioadă a unui distribuitor este, de regulă, în primii ani„, spune Mezei. El completează că în acest interval Stihl susţine colaboratorii prin sisteme de prezentare, dotarea magazinului, semne pentru identificarea distribuitorului. Spaţiile comerciale au suprafeţe medii de 40-50 mp, dar sunt şi cazuri în care magazinele au doar 20 mp sau, dimpotrivă, spre 70 mp.

    STIHL ARE ÎN ROMÂNIA 220 DE DISTRIBUITORI, care operează în total în jur de 300 de magazine, iar în fiecare din ultimii ani au intrat în reţea 15-20 de noi parteneri. „O parte se pierd pe parcurs. 2-5% dintre ei ies din sistem în fiecare an„, povesteşte Mezei. Rezultatele unei afaceri de acest tip se obţin pe termen mediu şi lung, iar directorul Stihl enumeră în rândul cauzelor potenţiale care duc la eşecul unei astfel de afaceri insuficienţa capitalului propriu, diferenţa dintre aşteptări şi realitate, competiţia şi evoluţia pieţei.
    Distribuitorii care au deja o vechime de 10-15 ani în reţea au ajuns să administreze mai multe astfel de spaţii, chiar şi şapte.

    Despre încasările partenerilor, Ioan Mezei spune doar că există diferenţe între spaţiile mai noi şi cele care şi-au format deja o clientelă, dar că sunt parteneri care pot ajunge la vânzări de câteva milioane de lei pe an. „Un începător e un mic antreprenor care fie are abilităţi şi cunoştinţe de natură tehnică, fie are experienţă comercială cu produse similare, respectiv cu specific tehnic.”
    Un astfel de antreprenor trebuie să fie foarte atent, la debutul afacerii, să menţină o structură de costuri mici. „Antreprenorul va fi şi angajat; astfel poate economisi costurile cu un salariat şi poate intra în zona de profitabilitate într-o perioadă rezonabilă de timp.„ Perioadă care se poate plasa între unu şi doi ani, explică Mezei pe baza experienţei partenerilor Stihl.

    Cei 10.000 de euro care reprezintă capitalul de pornire pentru un francizat Stihl constituie un prag minim, precizează Ioan Mezei. „Un distribuitor care îşi asumă costuri prea mari nu le poate susţine fără volume semnificative.„ Un distribuitor începător poate vinde în primul an în jur de 100 de produse, „dar nu trebuie neglijat nici faptul că o parte din încasări vin din service-ul de garanţie şi postgaranţie„. Compania este singurul producător de motoferăstraie care produce şi lanţuri compatibile cu alte mărci, iar în oferta magazinelor din reţea se află şi consumabile pentru motounelte, ca lubrifianţi sau fire. Astfel încât în cazul unor parteneri service-ul poate reprezenta 25% din activitate.

    Profitabilitatea unui francizat Stihl se plasează în jurul a 10-12%, dar variază de la situaţie la situaţie, punctează Mezei, care se află la conducerea companiei din 1999. „În marile oraşe profitabilitatea poate fi mai mică, pentru că sunt mai mari costurile cu chiriile şi salariile.„ Pe de altă parte, la fel de bine există şi parteneri care sunt proprietarii spaţiilor şi nu mai au deloc grija chiriei.
    Cele 300 de puncte de vânzare a produselor Stihl, care, spre deosebire de competitori, nu se regăsesc în reţele de bricolaj ca Dedeman, Bricostore, Baumax, Hornbach sau Praktiker, nu reprezintă, conform lui Ioan Mezei, punctul de saturaţie al pieţei. „Pe termen mediu şi lung mai e loc de creştere. Principala limitare nu e nivelul de consum, ci veniturile populaţiei, şi în cazul produselor noastre, la fel ca şi în alte segmente de piaţă.„ Piaţa motouneltelor poate creşte într-un singur an şi cu 20%, pe baza creditelor de consum.

  • Fraţii Micula trebuie să primească de la stat despăgubiri de peste 100 mil. dolari. Surpriza pregătită de ministerul de Finanţe.

    Suma pe care o vor primi cei doi antreprenori va fi însă de 376, 43 milioane de lei plus dobânzi.

    Ministerul de Finanţe a anunţat că a luat act de decizia curţii de la Washington şi va emite un comunicat oficial în câteva ore. Surse din interiorul instituţiei afirmă însă că autorităţile vor să scadă penalităţile pe care trebuie să le plătească din valoarea datoriilor pe care grupul controlat de fraţii Micula le are la statul român.

    Prima reacţie: Ce spune Ioan Micula

    Ce spune Ioan Micula despre planul Finanţelor de a pălti despăgubirile dictate la Washington

    Procesul a fost deschis în anul 2005 la Centrul International de Reglementare a Disputelor Relative la Investitii (ICSID) de pe langa Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice, şi viza decizia autoritatilor române privind eliminarea unor facilităţi fiscale acordate grupului European Drinks pentru investiţiile în zonele defavorizate

    Acesta este primul proces pe care statul român îl pierde la ICSID.

    În ultimii ani ai arbitrajului, Viorel Micula a fost reprezentat de Shearman & Sterling (Londra şi Paris) şi firma locală de avocatură Dragne & Asociaţii, ceilalţi reclamanţi fiind reprezentaţi de King & Spalding (Londra, Washington şi Houston).

    România a fost reprezentată de firma internaţională Freshfields Bruckhaus Deringer (birourile din New York, Frankfurt şi Paris) şi firma locală de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).Casa de avocatură NNDKP nu comentat informaţia din raţiuni de confidenţialitate iar reprezentanţi ai ministerului de Finanţe nu au furnizat până la publicarea acestei ştiri niciun punct de vedere.

    Motivaţia deciziei de la Washington a fost publicată într-un document de 370 de pagini.

    Postare by Ziarul Financiar.

    Fraţii Ioan şi Viorel Micula, principalii acţionari ai grupului alimentar European Drinks, care au şi cetăţenie suedeză, susţineau la data deschiderii procesului, în 2005,  că  statul român nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în Acordul bilateral dintre Suedia şi Romania. “Solicităm sa se menţină angajamentele luate şi  să nu fim trataţi discriminatoriu faţă de alţi investitori. Ca cetăţeni suesezi, investiţiile făcute de noi pot fi considerate investitii suedeze în România”, declara la vremea respectivă Ioan Micula.

    Dosarul în care proprietarii grupului European Drinks, fraţii Ioan şi Viorel Micula, acuzau guvernul că ar fi încălcat Tratatul bilateral româno-suedez prin care investiţiile reciproce erau protejate de anumite taxe a fost admis în 2008 de ICSID.

    Grupul de firme European Food&Drinks din judeţul Bihor, cel mai mare jucător din industria alimentară românească în perioada 2007-2008, a înregistrat afaceri de 386 milioane de euro în 2011, nivel mai redus în euro chiar şi faţă de 2002, în condiţiile în care acţionarii, fraţii Micula, spun că au investit un miliard de euro în dezvoltarea fabricilor din Bihor.

    În 2002, cele mai mari trei firme (Euro­pean Food, European Drinks şi Transilvania General Import-Export) din grupul controlat de fraţii Ioan şi Viorel Micula au rulat 432 mil. euro şi aveau îm­preună 7.500 de angajaţi potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. În 2011, ultimul an pentru care există date dis­po­nibile, aceleaşi companii au raportat afaceri de 386 mil. euro, iar numărul de angajaţi a scăzut cu aproape 1.900 de oameni faţă de 2002.

    Puteţi citi mai mult despre afacerile fraţilor Micula în România aici.

  • Cele mai utile sfaturi de business antreprenori care au devenit milionari (GALERIE FOTO)

    Succesul este garantat atunci când ştii să cauţi sfaturi de la cei care sunt seniori în domeniu şi atunci când eşti suficient de inteligent ca să le asculţi şi apoi să le aplici.

  • Managerii care plătesc 250 de euro pe an ca să-şi găsească jumătatea

    Unul dintre primii clienţi a fost un domn de 54 de ani, străin, care a venit în România punând degetul pe hartă, în momentul când a simţit că se apropie de pensie. A venit pentru câteva luni să vadă cum este şi, fiind un om extrem de pozitiv care vedea doar perspective, a rămas aici„, descrie Oana Totora, managing partner şi fondator al agenţiei de matchmaking Umbrella for Two, unul dintre cazurile „soluţionate„ din portofoliul firmei.

    Antreprenorul străin a apelat la serviciile Umbrella for Two pentru a găsi o româncă la fel de „pozitivă, optimistă şi plină de viaţă„ cu care să împărtăşească experienţele trăite în noua ţară, iar reprezentanţii agenţiei au îndeplinit cu succes misiunea pe care ei o numesc „heart hunting„.

    După cum îi sugerează şi numele, heart huntingul este destinat clienţilor care vin din lumea de afaceri şi care vor să cunoască oameni din acelaşi mediu, un corespondent al head huntingului în viaţa personală a oamenilor de business. Singura agenţie de acest tip de pe piaţa autohtonă este, potrivit fondatoarei, Umbrella for Two. Lansată în 2009, agenţia a ajuns la o bază de date de 600 de persoane, 200-300 de clienţi activi şi o cifră de afaceri estimată la 80.000 de euro în 2013.

    Afacerea a crescut cu circa 20% în ultimii doi ani prin cele două două tipuri de servicii pe care le oferă: de matchmaking şi de coaching relaţional, cel de-al doilea fiind inclus ulterior ca urmare a  faptului că, „înainte de a oferi soluţia, este bine să pregăteşti terenul„.

    Concret, pentru o sumă de 250 de euro pe an, clienţii au o întâlnire cu reprezentanţii agenţiei, îşi realizează un profil pe site-ul acesteia, un interviu video şi încep procesul de matchmaking, odată cu apariţia unui partener compatibil. Clienţii contactează agenţia, iar apoi sunt invitaţi la o discuţie unde povestesc despre detaliile vieţilor lor, de la aspecte profesionale şi până la aspiraţii personale. Reprezentanţii agenţiei caută apoi în baza de date persoanele compatibile cu clientul şi, după prezentarea unei liste scurte, este aleasă o persoană.

    Dacă amândoi sunt de acord, merg la o primă întâlnire. „După prima întâlnire îşi dau seama destul de clar dacă vor sau nu să meargă mai departe. Dar dacă au trecut de cea de-a treia întâlnire, premisele pentru a consolida o relaţie sunt bune„, spune Totora.

    Firma oferă însă şi pachete premium, care presupun căutarea persoanei potrivite în afara bazei de date şi un număr minim de întâlniri garantate. „Să stăm şi să aşteptăm în birou nu este o alternativă, mai ales atunci când ai nevoie de anumite profiluri.„ Serviciile de matchmaking pot costa şi câteva mii de euro, în cazul special în care persoana cu care clientul doreşte să se întâlnească este clar indicată de el: „Îi spunem ce facem şi că vrem să îl cunoaştem, putem să îi spunem că este cineva interesat de el sau că vrem să îl înscriem în baza noastră de date„. Iar reacţiile sunt pe măsura solicitării: „Ce glumă bună,  suntem la radio?„.

    Când află că nu este o glumă, vânaţii pot fie să încheie un contract punctual sub anonimat pentru cei care au contractat agenţia, fie să intre ei înşişi în procesele active de recrutare. Cei care apelează la „vânătoarea specifică„ sunt de obicei cei care se cunosc în mediul profesional, deşi există şi excepţii: „Un domn ne-a rugat să căutăm o persoană pe care o cunoscuse în urmă cu zece ani. Din păcate doamna era într-o relaţie, iar el şi-a luat gândul şi a mers mai departe„.
     

  • Vodafone a introdus sistemul de franciză pentru magazine

    “Programul se adresează persoanelor cu iniţiativă, antreprenorilor atraşi de domeniul telecomunicaţiilor mobile. Vodafone are în acest moment 610 magazine exclusive, dintre care 200 sunt magazine proprii şi restul aparţin dealerilor. Operatorul are deja şapte magazine ce operează în sistemul de franciză, iar alte şase vor fi deschise până la sfârşitul acestui an”, spune directorul de vânzări indirecte al operatorului, Alexandru Băloi.

    El a adăugat că datele operatorului arată că un magazin de 30-35 metri pătraţi în sistem de franciză are un nivel de performanţă şi eficienţă mai bun decât un magazin similar al Vodafone România sau al unui dealer al companiei. “Pe segmentul magazinelor mari, cu 15-20 de angajaţi şi suprafeţe generoase, de peste 100 metri pătraţi, cifrele sunt mai bune pentru operator, iar Vodafone România va continua să opereze acest gen de magazine”, afirmă Băloi.

    Reprezentantul Vodafone România a declarat că operatorul va oferi francizaţilor acces la know-how, sisteme, aplicaţii şi programe de pregătire pentru personalul de vânzări. De asemenea, operatorul va acoperi costurile privind amenajarea magazinului care va fi preluat în sistem de franciză. “Aceste cheltuieli reprezintă aproximativ două treimi din valoarea investiţiei, iar diferenţa revine francizatului, care va acoperi stocul de produse şi salariile angajaţilor pentru o perioadă de timp, la care se adaugă o taxă de intrare în sistem. Practic, Vodafone România vine cu o afacere la cheie pentru viitorul francizat. De altfel, o parte din magazinele în franciză au fost preluate de foşti salariaţi ai Vodafone România, care au decis să devină antreprenori. Ne aşteptăm ca şi alţi actuali salariaţi ai operatorului, şefi de magazine, să intre în acest sistem. De asemenea, căutăm persoane şi din afara companiei”, a spus Băloi.