Tag: rusia

  • Liderul opoziţiei ruse Boris Nemţov a fost împuşcat mortal la Moscova. IMAGINI de la locul asasinatului. REACŢIA lui Vladimir Putin

    Moatea lui Nemţov, în vârstă de 55 de ani, fost vicepremier, a generat furie în rândul opoziţiei, care a criticat Kremlinul pentru crearea unei atmosfere de intoleranţă faţă de orice disident şi a numit decesul acestuia un asasinat.

    Putin a oferit imediat condoleanţe şi a calificat crima drept o provocare.

    Nemţov lucra la un raport ce urmărea să prezinte dovezi despre care el credea că arată implicarea directă a Rusiei în rebeliunea separatistă care a devastat Ucraina din aprilie 2014. Ucraina şi Occidentul acuză Rusia că susţine rebelii cu trupe şi arme sofisticate, însă Moscova neagă orice acuzaţie.

    Putin i-a ordonat celui mai înalt gradat din forţele de securitate să supravegheze personal uciderea lui Nemţov.

    “Putin a subliniat că această crimă brutală are toate ingredientele unui asasinat la comandă şi este extrem de provocatoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Dmitri Peskov, citat de agenţiile ruse.

    Preşedintele american Barack Obama a cerut Guvernului rus să desfăşoare o investigaţie “promptă, imparţială şi trasparentă” pentru a aduce autorii crimei în faţa justiţiei. Obama l-a calificat pe Nemţov drept un “avocat neobosit” pentru drepturile cetăţenilor ruşi.

    Secretarul de Stat american John Kerry a declarat că Nemţov şi-a dedicat viaţa unei Rusii mai democratice “şi unor relaţii puternice între Rusia şi vecinii şi partenerii săi, inclusiv Statele Unite”.

    Nemţov a criticat ineficienţa Guvernului, corupţia tot mai accentuată şi politica Kremlinului faţă de Ucraina, care a adus relaţiile dintre Rusia şi Occident la cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece.

    Într-un interviu acordat cotidianului Sobesednik, Nemţov declarase la începutul lunii că mamei sale în vârstă de 86 de ani îi este teamă că Putin îl va ucide din cauza activităţilor sale din opoziţie. Întrebat dacă are el însuşi astfel de temeri, a răspuns: “Dacă îmi era teamă, nu aş fi condus un partid de opoziţie”.

    Vorbind la radio cu doar câteva ore înainte de deces, el l-a criticat dur pe Putin pentru a plonjat Rusia în criză prin “politica sa nebună, agresivă şi mortală de război împotriva Ucrainei”.

    “Ţara are nevoie de o reformă politică”, a declarat Nemţov pentru postul de radio Ecoul Moscovei. “Atunci când puterea se concentrează în mâinile unei singure persoane iar această persoane conduce pentru totdeauna, acest lucru va conduce la o catastrofă absolută”, a afirmat el.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko l-a numit pe Nemţov un prieten personal şi un “pod” de legătură între cele două ţări. El a afirmat pe pagina sa de Facebook că speră că ucigaşii vor fi pedepsiţi.

    Avocatul lui Nemţov, Vadim Prohorov, a declarat că politicianul a primit ameninţări pe reţelele de socializare şi a spus poliţiei despre ele, dar autorităţile nu au luat nicio măsură pentru a-l proteja.

    Ministrul rus de Interne, care supraveghează forţa de poliţie din Rusia, a declarat că Nemţov a fost ucis cu patru focuri de armă trase în spate dintr-o maşină care trecea, în timp ce mergea pe un pod în apropierea Kremlinului, la scurt timp după miezul nopţii.

    Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Interne Elena Alekseieva le-a spus reporterilor că Nemţov se plimba cu o femeie pe care o cunoştea, cetăţean ucrainean, în momentul în care un vehicul s-a apropiat şi atacatori neidentificaţi l-au împuşcat mortal. Femeia nu a fost rănită.

    Mihail Kasianov, fost premier rus aflat tot în opoziţie, s-a declarat şocat.

    “În secolul 21, un lider al opoziţiei să fie împuşcat demonstrativ în faţa zidurilor Kremlinului!”, le-a spus Kasianov reporterilor, în timp ce cadavrul lui Nemţov, pus într-un sac de plastic, era ridicat de la locul crimei pe o vreme ploioasă şi rece, pe fondul sunetului clopotelor din vecinătate. “Ţara se rostogoleşte către prăpastie”, a adăugat el.

    Mitingul de duminică a fost împins la periferiile oraşului de către autorităţi, dar Kasianov a declarat că organizatorii au decis să organizeze demonstraţia în centrul capitalei pentru a-l comemora pe Nemţov. Refuzul oficialilor de a-l autoriza va cauza cu siguranţă furie şi ar putea conduce la revolte.

    Garry Kasparov, fost campion la şah care a lucrat cu Nemţov la organizarea protestului împotriva lui Putin şi care locuieşte acum în Statele Unite, a declarat că asasinatul arată că Putin şi cei care îl susţin mint atunci când spun că sprijinul popular este puternic.

    “Dacă ai 86 la sută sprijin, de ce ai ucide pe cineva ca Boris?”, a declarat el. “El ar putea ajunge la două milioane de persoane online în cel mai bun caz. O demonstraţie strânge câteva sute de persoane cel mult. Aşa că dacă eşti încrezător, de ce să faci asta?”, a întrebat el.

    Activistul de opoziţie Ilia Iaşin, care a vorbit ultima dată cu Nemţov cu două zile înainte ca acesta să fie ucis, a declarat că nu are nicio îndoială că uciderea lui Nemţov a fost motivată politic.

    “Boris Nemţov era un lider de opoziţie complet care a criticat cei mai importanţi oficiali ai statului, inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin. Aşa cum am văzut, astfel de critici în Rusia sunt periculoase pentru viaţa cuiva”, a declarat Iaşin.

    Analistul politic Stanislav Belkovski a declarat pentru postul de radio Ecoul Moscovei că el nu crede că moartea lui Nemţov ar servi în vreun fel intereselor lui Putin.

    “Dar atmosfera de ură faţă de cei care gândesc altfel ce s-a format în ultimul an, de la anexarea Crimeei, ar putea juca un rol”, a declarat Belkovski, referindu-se la intensificarea discursului naţionalist susţinut oficial în Rusia de la anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea.

    Irina Hakamada, o proeminentă figură a opoziţiei, cofondatoarea partidului liberal împreună cu Nemţov, a criticat climatul de intimidare şi a avertizat că această crimă ar putea prevesti o destabilizare periculoasă.

    “Este o provocare care în mod clar nu este în interesul lui Putin, este menită să zguduie situaţia”, a declarat ea citată de agenţia RIA Novosti.

    Michael McFaul, ambasadorul american în Rusia în perioada 2012-2014 şi profesor la Universitatea Stanford, a calificat crima drept “unul dintre cele mai şocante lucruri de care îmi amitesc că s-au întâmplat în Rusia de mult, mult timp”.

    Comisarul rus pentru drepturile omului, Elena Panfilova, a declarat că “nu doar Nemţov a fost împuşcat în spate, ci toată Rusia”.

    Vladimir Rîjkov, multă vreme un aliat politic al lui Nemţov, l-a acuzat pe Putin pentru alimentarea “atmosferei de ură faţă de cei cu viziuni diferite, a atmosferei de violenţă şi agresiune care există acum în ţară”.

    După ce cadavrul lui Nemţov a fost luat, numeroase persoane au depus flori la locul unde a fost împuşcat acesta.

    “Acest lucru s-a întâmplat din cauza activismului său, care a fost foarte important”, a declarat Evgenia Berkovici, aflată la faţa locului. “Este politic în orice caz. Chiar dacă actul a fost comis de un agent de salubrizare oarecare care a luat-o razna şi avea o armă, este pentru că avea în minte că aceasta este moda acum”.

    Nemţov a fost vicepremier în anii ’90 şi era văzut ca un posibil succesor al lui Boris Elţîn, primul preşedinte rus ales. După preluarea puterii de către Putin în 2000, Nemţov a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai conducerii sale. El a ajutat la organizarea unor proteste de stradă şi a expus oficiali corupţi.

    El a fost unul dintre organizatorii protestului programat pentru duminică şi intitulat Marşul Primăverii, care are loc pe fondul unor probleme economice în Rusia generate de scăderea preţului la petrol şi de sancţiunile occidentale.

    Nemţov a declarat în timpul unui interviu la radio chiar înainte de a fi ucis că este greu să trăieşti într-o intimidare şi o presiune constante.

    “Nu vreau să ascund faptul că opoziţia se află sub o presiune puternică”, a declarat el. “Sunt răspândite minciuni despre oameni şi trebuie să fii foarte puternic pentru a face faţă. Ştiu acest lucru din propria mea experienţă”, a explicat el.

  • REACŢIA Moscovei la acuzaţiile că se foloseşte de conflicte îngheţate

    “Este absolut evident că declaraţiile lui Breedlove sunt în concordanţă cu campania antirusă, al cărei sunic cop este să ofere o oarecare justificare politicii agresive a NATO faţă de Rusia, paşilor pe care Alianţa (Nord-Atlantică) îi întreprinde în extinderea potenţialului său militar”, a declarat Aleksandr Lukaşevici, un purtător de cuvânt al diplomaţiei ruse.

    “Asemenea declaraţii sunt atât de absurde şi de departe de realitate încât nu necesită alte comentarii”, a apreciat el.

    “Ceea ce este confuz şi tulburător este faptul că, în ultimul timp, oficiali NATO fac tot mai des evaluări politice şi declaraţii programatice”, a continuat purtătorul de cuvânt.

    “Asemenea lucruri ne fac se ne întrebăm cine este de fapt în spatele actualului vector de dezvoltare a politicii NATO”, a mai spus el.

    Generalul american Philip Breedlove şi-a exprimat miercuri, într-o audiere în Congres, îngrijorarea faţă de faptul că agresiunea rusă din Ucraina se poate extinde în foste republici sovietice precum Republica Moldova, în contextul în care în regiunea separatistă moldoveană Transnistria sunt prezente forţe ruseşti.

    Comandantul trupelor americane NATO în Europa a declarat tot miercuri, la Pentagon, că nu există o linie roşie pe care Rusia să o încalce şi care să determine Alianţa Nord-Atlantică să ajute militar Ucraina. El a declarat miercuri, în Comisia pentru Servicii Armate din cadrul Camerei Reprezentanţilor, că a prezentat opţiuni militare pe care administraţia le poate lua în considerare în Ucraina. Generalul a precizat că aceste opţiuni variază de la armament sofisticat, care necesită o formare largă, şi până la armament uşor.

    Prezenţa militară a Statelor Unite şi NATO în Europa – criticată în urmă cu un an ca depăşită şi ţinând de Războiul Rece – a revenit în centrul atenţiei după ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea, în martie, şi pe fondul acuzaţiilor că Moscova îi susţine în prezent cu armament şi oameni pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei împotriva forţelor proguvernamentale, ceea ce ruşii neagă.

     

  • Rusia va cheltui peste 50 miliarde de dolari din Fondul de Rezervă, pe fondul creşterii deficitului bugetar

    Tatiana Nesterenko, secretar de stat în Ministerul rus de Finanţe, a declarat vineri că guvernul va cere Parlamentului să permită cheltuirea în acest an a până la 3.200 de de miliarde de ruble (52,36 miliarde dolari) din Fondul de Rezervă, sumă care include 500 de miliarde de ruble prevăzute deja în buget, transmite Reuters.

    Majorarea arată că Rusia ar putea cheltui într-un singur an peste jumătate din Fondul de Rezervă, în prezent în valoare de 85 de miliarde de dolari, din cauza situaţiei precare a finanţelor guvernamentale.

    Guvernul de la Moscova revizuieşte în prezent bugetul pe 2015, care a fost conceput în baza unui preţ al petrolului de 100 de dolari pe baril, cu mult peste nivelul actual de aproximativ 60 de dolari pe baril. Membri ai guvernului au declarat anterior că bugetul va fi revizuit luând în considerare un preţ mediu al petrolului de 50 de dolari pe baril.

    Veniturile bugetare sunt cu mult sub aşteptările iniţiale şi din cauza contracţiei economice provocată de sancţiunile occidentale impuse din cauza conflictului din Ucraina.

    Nesterenko a spus că, în cel mai rău caz, Fondul de Rezervă ar putea scădea până la 1.000 de miliarde de ruble (16,1 miliarde dolari) până la sfârşitul acestui an, ceea ce ar împlica cheltuirea a peste 80% din fonduri.

    Ministerul estimează pentru 2015 un deficit bugetar de 3,7% din PIB, o creştere mare de la prognoza anterioară de 0,6%.

    Majorarea deficitului reflectă o scădere semnificativă a veniturilor comparativ cu estimările iniţiale. Pentru acest an sunt aşteptate venituri de 12.500 miliarde de ruble (201,6 miliarde dolari), faţă de suma inclusă în buget, de 15.100 miliarde de ruble.

    Cheltuielile sunt estimate la 15.200 miliarde ruble (245,2 miliarde dolari), uşor sub nivelul de 15.500 miliarde ruble prevăzut în buget.

  • Ucraina a plătit Rusiei pentru livrarea de gaze până luni, când negociază un nou acord la Bruxelles

    Compania ucraineană de stat Naftogaz a anunţat vineri că a plătit 15 milioane de dolari în avans Rusiei pentru alimentarea cu gaze naturale, relatează AP.

    Dacă Naftogaz a plătit pentru încă 24 de ore, înseamnă că resursele vor fi suficiente până luni inclusiv. Pot să plătească şi pentru marţi, depinde de ei acum. Noi acţionăm conform înţelegerii pe care o avem, nu încălcăm acordul. Dacă vor gaz, trebuie să plătească“, a declarat Alexander Novak, ministrul rus al Energiei, potrivit ITAR-TASS.

    În prezent, Gazprom livrează 40 de milioane de metri cubi de gaze pe zi către Ucraina, care costă aproximativ 12 milioane de dolari. Novak estimează că Ucraina va avea nevoie de 2 miliarde de metri cubi de gaze naturale până la finalul lunii martie.

    În aceste condiţii, creşte presiunea pusă pe Ucraina pentru încheierea unei noi înţelegeri cu Rusia în cadrul negocierilor care au loc luni la Bruxelles. Întâlnirea de săptămâna viitoare are loc la invitaţia Uniunii Europene, în condiţiile în care reprezentanţii statelor europene sunt îngrijoraţi de problemele pe care întreruperea alimentării cu gaze a Ucrainei le-ar putea cauza livrării de gaze ruseşti către Europa de Vest.

    La negocierile de luni vor participa miniştri pentru Energie din Rusia şi Ucraina, precum şi Marcos Sefcovici, vicepreşedinte al Comisiei Europene pe probleme de energie.

    Gazprom a avertizat marţi că va opri livrarea de gaze naturale către Ucraina peste două zile, dacă guvernul de la Kiev nu va efectua o nouă plată, în avans, astfel că va fi pusă în pericol furnizarea de gaze către ţările din Europa.

    Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze al Europei, aproape jumătate din cantitate fiind livrată prin conducte aflate pe teritoriul Ucrainei.

    Compania ucraineană de stat din domeniul energiei Naftogaz a acuzat luni Rusia că nu a livrat volumul de gaze naturale pentru care guvernul de la Kiev a plătit în avans. Potrivit Naftogaz, Gazprom ar fi livrat doar 47 de milioane de metri cubi de gaze din cantitatea de 114 milioane de metri cubi cerută.

    Săptămâna trecută, guvernul de la Kiev a întrerupt alimentarea cu gaze naturale a regiunilor din estul Ucrainei controlate de rebelii proruşi. În urma acestei decizii, Moscova a început să livreze direct gaze în zonele din estul Ucrainei, un purtător de cuvânt al Gazprom susţinând că furnizarea de gaze se face ep baza unui contract încheiat cu Naftogaz.

    Anul trecut, Rusia a oprit livrarea de gaze către Ucraina pentru şase luni, din cauza unei dispute privind preţul gazului şi a datoriei neplătite de guvernul de la Kiev către Gazprom.

    Rusia a reluat furnizarea de gaze naturale la începutul lunii decembrie a anului trecut, după ce Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înţelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze ruseşti până martie. Preţul a fost fixat la 385 de dolari pe mia de metri cubi.

  • Kremlinul se opune planurilor de a schimba numele unui oraş rusesc în “Putin”

    Propunerea de a schimba numele oraşului Krasnokamsk, din regiunea Perm, nu este o modalitate eficientă de a aduce o schimbare, a declarat joi pentru site-ul regional V Kurse Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.

    El a adăugat că schimbarea numelui localităţii Krasnokamsk în Putin ar genera aşteptări false în rândul locuitorilor, precizând că ar trebui luate măsuri pentru a asigura prosperitatea oraşului indiferent de numele său.

    O petiţie lansată pe site-ul roi.ru susţine că schimbarea numelui ar forţa autorităţile locale să se ocupe de problemele oraşului, precum lipsa apei curente. Campania are sloganul “Daţi-i lui Putin apă curată”.

    Primarul oraşului Krasnokamsk, Iuri Ceciotkin, a declarat că nu vede nici un motiv pentru schimbarea numelui oraşului. “Părerea mea faţă de preşedinte este bună, dar părerea mea faţă de numele istoric al oraşului este şi mai bună”, a afirmat primarul. Numele Putin ar putea fi “mai potrivit pentru un oraş nou”, a adăugat el.

    Locuitorii oraşului ar putea fi de acord cu primarul, întrucât petiţia a primit doar 17 voturi până vineri dimineaţă, deşi are nevoie de 3.541 de voturi până pe 11 aprilie pentru a fi analizată de autorităţile municipale.

  • Gafă la CNN: Vladimir Putin, prezentat drept adevăratul terorist SI cunoscut ca “John Jihadistul” – VIDEO

    Incidentul a avut loc în timpul unui jurnal de ştiri de joi seară, după ce identitatea teroristului grupării Stat Islamic a fost dezvăluită şi toate canalele principale de televiziune încercau să transmită ştirea cât mai repede, scrie The Epoch Times.

    Totuşi, o aparentă problemă tehnică a canalului american a dus la afişarea fotografiei lui Vladimir Putin în locul celei cu extremistul grupării teroriste.

  • Rusia ridică parţial embargoul impus importurilor de mere din Republica Moldova

    Măsura a fost anunţată de către autorităţile ruse cu titlu de “experiment”, în urma unor consultări bilaterale între Serviciul rus pentru Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară şi Agenţia Naţională moldoveană pentru Siguranţa Alimentelor.

    Potrivit Unimedia, de anularea parţială a embargoului beneficiază zece firme din Republica Moldova.

    Cele zece companii sunt ”Prima-Nicatim”, ”SCUTARU VICTOR”, SRL ”UNGUREANCA”, ”Plaiul Birladean”, ”GRIMAFRUCT”, SRL ”Bona-Fruct”, SRL ”Bucuria-Saturn”, ”Agrodenidan”, ”Agrostar”, ”UNIT-OLIMP” SRL, precizează site-ul.

    Rusia ameninţă însă că, în cazul în care normele sanitare şi criteriile Rosselhoznadzor vor fi încălcate, importurile vor fi întrerupte.

    Două instituţii-cheie din Rusia însărcinate cu controlul fluxului alimentelor, Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor, au interzis începând din vara lui 2014 importuri din Ucraina, Republica Moldova, UE şi SUA, în contextul sancţiunilor impuse de occidentali Rusiei, acuzată de implicare în conflictul din Ucraina.

    Moscova este adesea acuzată că utilizează “arma comercială”, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi. Ea a utilizat această armă împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, ca reacţie la semnarea de către cele două foste republici sovietice a unui tratat de liber schimb cu UE.

    Începând din 18 iulie, Rusia a interzis importurile de fructe din Republica Moldova, afirmând că a descoperit prezenţa unei “insecte periculoase şi dăunătoare”.

    Din 28 iulie, Rusia a decis să limiteze importurile de produse lactate, de fructe şi legume în conservă provenind din Ucraina, în contextul în care la începutul lui iulie Moscova a interzis şi importurile de cartofi din această ţară, evocând o infestare cu dăunători. Autorităţile ruse au reproşat produselor lactate ucrainene faptul că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii.

    De asemenea, de la 1 august Rusia a decis să interzică importurile de fructe şi legume din Polonia.

    Reprezentanţii autorităţilor europene au calificat aceste măsuri drept “represalii politice”.

    Potrivit Serviciului federal vamal rus, în 2013 importurile de legume din statele europene s-au ridicat la 935 de milioane de dolari, iar cele de fructe la 1,52 de miliarde de dolari.

  • Rusia ridică parţial embargoul impus importurilor de mere din Republica Moldova

    Măsura a fost anunţată de către autorităţile ruse cu titlu de “experiment”, în urma unor consultări bilaterale între Serviciul rus pentru Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară şi Agenţia Naţională moldoveană pentru Siguranţa Alimentelor.

    Potrivit Unimedia, de anularea parţială a embargoului beneficiază zece firme din Republica Moldova.

    Cele zece companii sunt ”Prima-Nicatim”, ”SCUTARU VICTOR”, SRL ”UNGUREANCA”, ”Plaiul Birladean”, ”GRIMAFRUCT”, SRL ”Bona-Fruct”, SRL ”Bucuria-Saturn”, ”Agrodenidan”, ”Agrostar”, ”UNIT-OLIMP” SRL, precizează site-ul.

    Rusia ameninţă însă că, în cazul în care normele sanitare şi criteriile Rosselhoznadzor vor fi încălcate, importurile vor fi întrerupte.

    Două instituţii-cheie din Rusia însărcinate cu controlul fluxului alimentelor, Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor, au interzis începând din vara lui 2014 importuri din Ucraina, Republica Moldova, UE şi SUA, în contextul sancţiunilor impuse de occidentali Rusiei, acuzată de implicare în conflictul din Ucraina.

    Moscova este adesea acuzată că utilizează “arma comercială”, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi. Ea a utilizat această armă împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, ca reacţie la semnarea de către cele două foste republici sovietice a unui tratat de liber schimb cu UE.

    Începând din 18 iulie, Rusia a interzis importurile de fructe din Republica Moldova, afirmând că a descoperit prezenţa unei “insecte periculoase şi dăunătoare”.

    Din 28 iulie, Rusia a decis să limiteze importurile de produse lactate, de fructe şi legume în conservă provenind din Ucraina, în contextul în care la începutul lui iulie Moscova a interzis şi importurile de cartofi din această ţară, evocând o infestare cu dăunători. Autorităţile ruse au reproşat produselor lactate ucrainene faptul că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii.

    De asemenea, de la 1 august Rusia a decis să interzică importurile de fructe şi legume din Polonia.

    Reprezentanţii autorităţilor europene au calificat aceste măsuri drept “represalii politice”.

    Potrivit Serviciului federal vamal rus, în 2013 importurile de legume din statele europene s-au ridicat la 935 de milioane de dolari, iar cele de fructe la 1,52 de miliarde de dolari.

  • Kremlinul avea în vedere divizarea Ucrainei înainte de fuga lui Viktor Ianukovici

    Cotidianul de opoziţie Novaia Gazeta susţine că documentul a fost prezentat unor oficiali de rang înalt cu trei săptămâni înainte ca liderul prorus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, să fugă din Kiev la 21 februarie.

    Potrivit cotidianului, documentul conchidea că preşedintele Ianukovici pierde controlul ţării şi este în pericol iminent de a fi înlăturat de la putere. Ca urmare, acestea propunea crearea condiţiilor necesare pentru organizarea unor referendumuri în Crimeea şi Donbas, regiuni vorbitoare de limbă rusă, pentru autodeterminare şi posibilă unire cu Rusia.

    Kremlinul a negat aceste afirmaţii, pe care le consideră “absurde”.

    Rusia a anexat Crimeea la 21 martie şi în luna următoare au apărut mişcările separatiste proruse în estul Ucrainei.

  • Putin: Suspendarea alimentării cu gaze naturale a estului Ucrainei “miroase a genocid”

    Şeful statului rus a făcut această declaraţie extrem de dură în contextul în care compania naţională ucraineană Naftogaz a anunţat anterior că o conductă de transport a gazelor naturale a fost avariată în timpul confruntărilor armate dintre forţele separatiste şi trupele proguvernamentale. Conducta a fost reparată între timp. Însă Moscova a început să livreze gaze naturale în mod direct regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk, aflate sub controlul rebelilor.

    “Este deja foamete acolo, OSCE a spus că este o catastrofă umanitară, iar acum ei taie alimentarea cu gaze. Cum se cheamă asta? Miroase deja a genocid”, a declarat Putin, potrivit unor imagini difuzate de televiziuni.

    Kievul şi Moscova se află într-un conflict cu privire la preţul alimentării cu gaze naturale de un an. Acest lucru a adâncit prăpastia în relaţiile diplomatice dintre cei doi vecini, pe fondul confruntărilor armate din estul ţării.

    Comisarul european însărcinat cu Energia Marcos Sefcovic a propus negocieri “foarte curând”, în vederea soluţionării disputei.

    “Noi încercăm, desigur, să ne asigurăm că vom păstra pachetul de iarnă intact şi încercăm să convenim asupra unei întâlniri trilaterale între ministerele Energiei din Ucraina şi Rusia şi Comisia (Europeană) foarte, foarte curând”, a declarat Sefcovic.

    Disputa ar putea să afecteze alimentarea cu gaze naturale a Europei, care îşi procură o treime din necesar din Rusia, dintre care aproximativ 40% prin Ucraina.