Tag: romani

  • Sustinut de unii, hulit de altii – peste 85% dintre romanii nu au incredere in noul cod al muncii

    Peste 65% dintre angajatii romani considera ca schimbarea vine
    doar in sprijinul angajatorilor si se asteapta la abuzuri din
    partea companiilor, potrivit unui sondaj recent realizat de
    bestJobs. Mai mult decat atat, 19% nu sustin necesitatea
    modificarilor codului muncii, aprobate de Executiv, afirmand ca “nu
    era necesar sa se aduca modificari”.

    Doar circa 15% dintre respondenti sunt mai optimisti si sunt de
    parere ca noile reglementari vor crea un echilibru pe piata muncii.
    Acestia au incredere ca noile prevederi vor facilita crearea de
    locuri de munca si vor flexibiliza procesul de angajare.

    Surprinzator, si reprezentantii companiilor sunt de aceeasi
    parere cu candidatii BestJobs. Peste 70% dintre acestia au declarat
    ca nu vad avantajele reexaminarii codului muncii. Numai un sfert
    dintre angajtori sustin demersul.

    Sondajul BestJobs.ro a fost efectuat la nivel national, in
    perioada 17-28 martie 2011, pe un esantion de 2.439 de utilizatori.
    Dintre acestia, peste 40% au varsta cuprinsa intre 25-35 de ani si
    aproximativ 70% sunt persoane cu studii postuniversitare.

  • Tarom, acuzata ca a practicat tarif dublu pentru transportul romanilor din Japonia

    Social-democratul a afirmat ca pretul perceput de compania Tarom
    pentru biletele de transport Tokyo-Bucuresti, in cazul zborului
    destinat romanilor care au dorit sa paraseasca Japonia, ar fi fost
    de 1.707 euro. Spre comparatie, a adaugat el, un bilet dus-intors
    catre si dinspre Tokyo ar costa intre 831 euro, la British Airways,
    si 989 euro, la Air France. Titea a solicitat conducerii Tarom sa
    explice diferenta de pret a biletului, in conditiile in care costul
    unui transport aerian dus-intors Bucuresti-Tokyo ar fi fost de
    2.000 euro. Social-democratul a acuzat si politica Guvernului Boc
    in ceea ce priveste transportul romanilor din Japonia, sustinand ca
    Executivul si-a batut joc de acestia, tratandu-i cu dispret atunci
    cand le-a solicitat achitarea a jumatate din costul cursei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar 5% dintre romani au in plan sa cumpere o masina in urmatoarele sase luni

    In medie, intentia de cumparare a unui automobil pentru
    urmatoarele sase luni a fost de 5% la nivelul populatiei in 2010.
    Prin comparatie, in anul precedent 6% dintre romani declarau ca au
    in plan sa cumpere o masina, in timp ce in 2008 aproape 10% bugetau
    o astfel de cheltuiala.

    Anul trecut, cele mai importante criterii de alegere
    a unui automobil au fost consumul redus de combustibili, important
    pentru 63% dintre cei care aveau in plan sa faca o achizitie, marca
    si pretul (44%), caracteristicile si performanta motorului (40%) si
    confortul (36%), conform datelor Gfk. Din a doua jumatate a lui
    2009, s-a remarcat o crestere a importantei consumului de
    combustibil care a devansat pretul in ordinea prioritatilor
    consumatorilor. Iar 60% dintre pitentialii cumparatori s-au
    orientat anul trecut mai degraba catre masini second
    hand.

    Peste trei sferturi dintre cei care au declarat in
    2010 ca au in plan sa cumpere o masina intentionau sa o plateasca
    cu bani lichizi din resurse proprii, pondere mai mare decat in
    perioada 2008-2009.

    In Romania, 38% dintre locuitori detin o masina
    personala, din care 19% au asigurare CASCO. Pentru alegera
    asiguratorului, 74% dintre posesorii de masini au cumparat o
    asigurare RCA in functie de pret, in timp ce asigurarile CASCO au
    fost alese din ratiuni de pret de 45% dintre
    utilizatori.

    Dintre posesorii de masini noi, 38% au in prezent
    CASCO, 22% au avut dar nu au mai prelungit polita, iar 40% nu au
    avut si nici nu au in prezent o astfel de asigurare, situatie in
    care se regasesc 85% dintre posesorii de masini cumparate la mana a
    doua.

  • Romanii prefera masinile ieftine si rezistente. Tu ce marca preferi?

    Pentru achizitionarea autoturismului dorit majoritatea
    respondentilor (82.6%) ar fi dispusi sa cheltuiasca pana in 15.000
    euro. 25.3% dintre respondenti sunt dispusi sa aloce sub 5.000
    euro, 38.4% intre 5.001 si 10.000 euro, iar 18.9% intre 10.001 si
    15.000 euro.
    Printre marcile cele mai dorite de cei care vor sa isi cumpere o
    masina sunt Dacia (23.3%), Volkswagen (16.6%), Opel (11.5%),
    Renault (7.9%), Ford (6.7%) si Skoda (5.3%).

    Cei mai multi indivizi opteaza pentru achizitionarea unui
    automobil cu motor Diesel (57.9%), in timp ce 26,9% opteaza pentru
    cele pe benzina.
    Atunci cand vine vorba de achizitionarea unui autoturism
    second-hand, cele mai importante criterii de alegere sunt consumul
    mediu (68.7%), costurile de intretinere (61.5%), dotarile (47.8%),
    anul de fabricatie (47.5%) si kilometrajul (45.3%).

    In ceea ce priveste metoda de achizitie, 26.9% dintre
    respondenti ar dori sa cumpere o masina noua, cu plata integrala,
    iar un procent identic ar dori sa cumpere o maşina second-hand,
    prin sistem leasing, rate sau alt program de achizitie de la un
    dealer autorizat al marcii.
    In plus, 58% dintre participanţii la sondaj declara ca in viitorul
    apropiat doresc sa achizitioneze un automobil, singuri sau impreuna
    cu familia.

  • 71% dintre romanii de la oras folosesc internetul zilnic. Cele mai utilizate servicii: cautare – Google, e-mail – Yahoo

    Studiul privind utilizarea Internetului in Romania si
    comportamentul internautic al romanilor a fost realizata in
    perioada 23-24 februarie, pe un esantion de 1.146 de persoane din
    mediul urban. Un sfert dintre respondenti se declara “foarte
    interesati” de internet, iar 37% “interesati”, in timp ce 18% nu se
    arata atrasi de aceste servicii. O treime dintre utilizatorii
    romani navigheaza zilnic intre o ora si trei ore, iar aproape 30%
    intre 30 de minute si o ora. Cele mai raspandite metode de
    conectare, de acasa, sunt prin telefon fix si cablu, cu ponderi de
    46%, respectiv 45%. Conexiunea prin banda larga nu este folosita
    decat de 6% dintre repondenti. In schimb, conexiunea la internet
    cea mai raspandita la serviciu si in scoli este cea prin cablu,
    fiind folosita de 26% dintre respondenti. Conexiunea prin telefon
    fix are o pondere de 13%%, iar cea broadband de 4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sa inceapa jocurile

    Jocurile de noroc i-au determinat anul trecut pe cetateni sa
    scoata in total din buzunar 3,15 miliarde de euro, dupa cum
    estimeaza Efthimios Papageorgiou, directorul pentru operatiuni
    internationale al furnizorului de sisteme pentru loterie si jocuri
    de noroc Intralot. “Si nu sunt luate in calcul cheltuielile din
    cazinouri”, precizeaza el. Cea mai mare parte din suma merge spre
    aparatele de jocuri de noroc, asa-numitele terminale de
    videoloterie sau, in varianta populara, “pacanele”, care inghit
    anual 2,5 miliarde de euro, in timp ce alte 500 de milioane de euro
    sunt jucate pe internet. “Piata a ramas cat de cat constanta anul
    trecut, pentru ca, desi jucatorii deja existenti au pariat sume mai
    mici, au venit altii noi, dornici de castig, care au compensat”,
    mai spune managerul Intralot, cu mentiunea ca, in zona pariurilor,
    media zilnica este de un euro per jucator. Piata neagra a
    pariurilor si jocurilor de noroc este insa egala cu cea legala,
    ceea ce inseamna ca statul roman pierde destul de mult din
    impozitele care ar trebui platite pentru acesti bani. Un mecanism
    mai bun de reglementare ar putea insa rezolva aceasta problema,
    crescand totodata si veniturile companiilor din domeniu.

    “Modelul altor tari cu o piata neagra mai mica ar putea fi
    aplicat si aici”, spune Papageorgiou, dand drept exemplu Grecia, o
    piata de 11 miliarde de euro dintre care 6 miliarde de euro vin pe
    cale legala, sau Italia, unde pariurile sportive cumuleaza anual
    4,2 miliarde de euro, la care se adauga si restul jocurilor de
    noroc cu 10 miliarde de euro, iar piata neagra este doar o treime.
    De la intrarea in Romania in 1992 si pana acum, Intralot a investit
    in total pentru solutii software, infrastructura si service in jur
    de 150 de milioane de euro, dintre care o treime doar din 2008
    incoace, suma care nu a fost recuperata pana acum, dar pe care
    spera sa o amortizeze in urmatorii doi ani. Depinde in mare masura
    de veniturile Loteriei Romane, cu care Intralot are un contract
    pentru furnizarea de hardware si software. Ultimii doi ani n-au
    fost insa foarte favorabili din cauza crizei. Romanii au cheltuit
    mai putin inclusiv pentru bilete loto si pariuri sportive,
    veniturile Loteriei Romane s-au diminuat – in primele noua luni din
    2010 afacerile au fost de 198,6 milioane de euro, cu 21% mai mici
    fata de perioada similara din anul precedent, iar scaderea s-a
    simtit si in afacerile Intralot.

    Se explica, asadar, de ce Intralot ia in calcul si alte surse de
    venituri. Despre contractul Loteriei Romane cu furnizorul de
    sisteme pentru loterie si jocuri de noroc s-a vorbit destul de mult
    in ultimii ani. Pus sub lupa de nenumarate ori, contractul, care
    interzice furnizarea de solutii hardware si software pentru alti
    jucatori de pe piata locala, dar si intrarea directa a operatorului
    grec in Romania, urmeaza sa expire peste doi ani. De la sine
    inteles, prelungirea lui este de interes pentru Intralot pentru ca
    ar asigura astfel operatiunile pe o piata care inseamna spre 10%
    din cifra de afaceri a intreg grupului, de 903,6 milioane de euro
    in 2009. Daca se va intampla sau nu ramane deocamdata o
    loterie.

    “Este prematur de spus ce va fi in 2013. Exploram toate
    posibilitatile”, spune Efthimios Papageorgiou. Un scenariu mai
    plauzibil ar fi stabilirea operatiunilor aici, fie prin achizitia
    unui competitor din zona pariurilor, fie prin intrare directa.
    “Lucrurile se schimba destul de rapid. Vom vedea care vor fi
    conditiile de piata si reglementarile din domeniu in 2013, criterii
    pe baza carora vom lua o decizie”, continua managerul Intralot,
    fara a da alte detalii. In incercarea de a-si rotunji incasarile in
    Romania, dar si de a sustine revenirea pe crestere a Loteriei,
    compania a investit si intr-o retea de agentii loto in sistem de
    franciza. Anul trecut a inaugurat 30 in spatii de cateva zeci de
    metri patrati, mizand pe castiguri de 7% din vanzarile de bilete
    loto 6/49, joker, noroc, loto 5/40 si pronosport si 15 sau 20%
    pentru lozuri, in functie de modul de aprovizionare si decontare.
    “Inca nu avem un plan concret de extindere a retelei. Momentan
    testam piata”, spune Papageorgiou. Performantele n-au fost insa
    tocmai bune pana acum, motiv pentru care Netman, compania detinuta
    de Intralot care opereaza agentiile, a si inchis deja cateva dintre
    ele. Dar, daca se schimba norocul, expansiunea viitoare ar trebui
    sa se intample in acelasi ritm ca si pana acum.

    N-ar fi complet exclus ca operatiunile Intralot pe piata locala
    sa aiba legatura la un moment dat si cu cazinourile. Compania
    tocmai a lansat in Italia un nou model de afaceri, un cazinou
    electronic, unde nu vezi picior de crupier si nici alti angajati.
    “Modelul ar avea insa destul de mult de furca odata pornita
    competitia cu miile de sali de jocuri din Romania. Si daca luam in
    calcul cele 6.200 de aparate de jocuri de noroc din agentii, chiar
    si cu Loteria Romana.

  • Moldovenii sunt alcoolicii globului. Romanii sunt pe locul 8

    In topul tarilor cu cel mai mare consum de alcool se gasesc si
    Republica Ceha, Ungaria, Ucraina, Slovenia, Andorra si Belarus.

    4% din populatia globului moare din pricina alcoolului, mai
    exact 6,2% din barbati si 1,1% din femei. In plus, 9% dintre cei
    care mor au varstele cuprinse intre 15 si 29 de ani.

    Tarile in care se consuma cel mai mult alcool

    1. Moldova- 18,22 litri pe an
    2. Republica Ceha- 16, 45 litri pe an
    3. Ungaria- 16,27 litri pe an
    4. Rusia-15,76 litri pe an
    5. Ucraina- 15,6 litri pe an
    6. Estonia- 15,57 litri pe an
    7. Andorra- 15,48 litri pe an
    8. Romania- 15,30 litri pe an
    9. Slovenia- 15,19 litri pe an
    10. Belarus- 15,13 litri pe an

  • Ambasadorul Italiei la Bucuresti: In ultimele patru luni a crescut numarul de romani din Italia cu 200.000 de persoane

    In fata intarzierii relansarii economiei romanesti si a
    persistentei somajului mai ales in estul tarii, un nou val de
    romani a plecat in Italia, multi dintre ei intorcandu-se dupa ce au
    terminat rezervele de bani acumulate tot din plecari in
    strainatate.
    “Criza economica din ultimii doi ani nu i-a determinat pe multi
    romani sa paraseasca Italia si sa se intoarca in tara, ci din
    contra. Numarul de romani din peninsula a crescut, de la 953.000 in
    2009 la circa 1,167 milioane spre finalul lui 2010, iar astazi sunt
    aproape de 1,2 milioane. Am putea spune chiar ca in ultimele patru
    luni numarul romanilor din Italia a crescut cu circa 200.000 de
    persoane, destul de mult”, afirma Mario Cospito.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape jumatate dintre romani au veceul in curte! Cum comentati?

    BUSINESS Magazin va provoaca sa comentati in ce masura
    corespunde situatia tarii noastre cu evolutia statelor UE si a
    nivelului de trai dintr-o tara membra a Uniunii in anul 2011.

    Ponderea populatiei care
    traieste in conditiile de mai jos (%)

    Fara toaleta conectata la
    apa

    Fara baie sau dus

    MEDIA EU27

    3.5

    3.1

    Belgia

    0.6

    0.9

    Bulgaria

    26.2

    15.6

    Cehia

    0.7

    0.5

    Danemarca

    0.0

    0.7

    Germania

    1.2

    0.3

    Estonia

    12.2

    12.8

    Irlanda

    0.3

    0.6

    Grecia

    1.8

    1.1

    Spania

    0.0

    0.0

    Franta

    0.8

    0.6

    Italia

    0.2

    0.4

    Cipru

    0.7

    0.7

    Letonia

    16.6

    18.2

    Lituania

    17.2

    15.9

    Luxemburg

    0.8

    0.2

    Uungaria

    7.1

    4.2

    Malta

    0.0

    0.2

    Olanda

    0.0

    0.0

    Austria

    1.3

    0.7

    Polonia

    4.8

    5.6

    Portugalia

    2.4

    2.7

    Romania

    42.5

    41.2

    Slovenia

    0.6

    0.6

    Slovacia

    1.1

    0.3

    Finlanda

    0.8

    1.0

    Suedia

    0.0

    0.5

    Marea Britanie

    0.5

    0.2

    Islanda

    0.3

    0.1

    Norvegia

    0.1

    0.1

    Elvetia

    0.1

    0.1

    GRAFIC – CAT DE
    CERTATI SUNTEM CU APA SI SAPUNUL?


  • Patru romani si-au cumparat proprietati pe insule exotice

    Din 2008, anul declansarii crizei, patru romani au achizitionat
    proprietati imobiliare pe o insula, potrivit reprezentantilor
    Coldwell Banker Affiliates of Romania. Identitatea lor nu a fost
    divulgata. Motivul: politica stricta de confidentialitate. Singurul
    roman despre care se stie ca detine o vila in insula caraibiana
    Saint Martin este Dinu Patriciu. El este totodata si cel mai bogat
    roman, cu o avere estimata in 2010 de Forbes Romania la 2,3
    miliarde de euro.

    “Sunt putine persoane din Romania interesate de cumpararea unei
    proprietati intr-o insula exotica. Este o nisa foarte, foarte mica.
    Nu exista o inclinatie inspre retragerea pe o insula sau petrecerea
    vacantelor intr-un loc de acest fel. Curiozitatea este factorul de
    decizie pentru cei care achizitioneaza o proprietate pe o insula”,
    a explicat pentru gandul Valentin Ilie, CEO Coldwell Banker
    Affiliates of Romania. In fapt, achizitia unei insule nu difera
    foarte mult de cumpararea oricarei parcele de teren peste hotare.
    Trebuie tinut cont de legislatia specifica fiecarui stat (daca
    permite accesul la proprietate al cetatenilor straini) si de
    statutul juridic al terenului (sunt frecvente cazurile in care
    autoritatile locale nu permit constructia de imobile pe acest tip
    de proprietati).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info