BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Cel mai nou mall din România. Cum are de gând să lupte cu Băneasa Shopping City

    Nu mai puţin de două săptămâni înainte de deschiderea mallului Promenada, muncitorii dau zor deopotrivă să termine lucrările sau să amenajeze spaţiile interioare ale mallului. Zeci de oameni robotesc în diferite părţi ale centrului comercial, fie că plantează copaci pe terasa de 7.000 mp de la ultimul etaj, fie că lucrează la instalaţiile de iluminat, la montarea rafturilor sau la aplicarea gresiei în spaţiul destinat restaurantelor.

    Zgomotul este pe măsură, în aproape orice parte a centrului comercial, şi nici praful din aer nu lipseşte. Peste 95% din suprafaţa de 35.000 mp a mallului este deja închiriată, iar cei care şi-au luat în primire spaţiile vor să se asigure că au şanse să atragă clienţii ce vor da năvală, măcar de curiozitate, în noul mall. În primul an de funcţionare, dezvoltatorul Raiffeisen Evolution se aşteaptă ca veniturile din chirii să ajungă la 11 milioane de euro, valoare care indică un drum lung până la amortizarea investiţiei de 130 de milioane de euro.

    Mallul va intra în competiţie cu alte centre comerciale din Bucureşti, mai apropiate sau mai îndepărtate. „Pe viaţă şi pe moarte„ nu este câtuşi de puţin o metaforă, Bucureştiul având două malluri care s-au confruntat cu insolvenţa, fiind afectate de vecini mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi. Exemplul City Mall, intrat în faliment după ce s-a deschis în vecinătatea sa Sun Plaza, este grăitor.

    Clădirea este diferită de celelalte malluri din Bucureşti, cu elemente vag navale şi suprafeţe rotunjite. Două intrări, gândite în funcţie de volumul de trafic estimat, vor primi vizitatorii pe cele două artere ce străjuiesc noul mall, calea Floreasca şi bulevardul Barbu Văcărescu. 
    Păşind în interior, prima surpriză este lipsa unui hipermarket, ancoră care în cele mai noi centre comerciale şi-a făcut, fără excepţie, loc. Mallul este structurat pe şase niveluri, dintre care -3 şi -2 sunt destinate parcărilor, cu 1.300 de locuri. Toate celelalte niveluri găzduiesc spaţii comerciale, iar culorile predominante sunt albul, griul şi argintiul. Pe fiecare etaj există însă o zonă colorată intens; pentru fiecare etaj a fost aleasă o altă culoare, care se regăseşte şi în sigla mallului. În mai multe zone ale construcţiei sunt plasate luminatoare care îngăduie luminii naturale să pătrundă chiar până la nivelurile inferioare.

    Pe aleile mallului este forfotă mare şi înaintea deschiderii; doar câteva dintre spaţiile închiriate au, cu mai puţin de două săptămâni înaintea deschiderii, spaţiile amenajate şi mobilierul aranjat; aproape că pot fi număraţi pe degete retailerii în spaţiile cărora muncitorii nu lucrează la instalaţii, vitrine, podele sau tavane. 127 de contracte de chirie erau gata semnate, cei mai mari chiriaşi, în funcţie de suprafeţele antamate, fiind Peek&Cloppenburg, cu peste 4.800 mp, acesta fiind cel mai mare magazin al reţelei din România, Inditex cu 4.700 mp în şapte magazine şi H&M cu aproape 2.300 mp. Două magazine au zonele de vânzare împărţite pe două niveluri, pe trei etaje diferite fiind aranjate spaţiile Peek & Cloppenburg.

    Promenada nu are nici cinematograf; ultimul nivel al mallului a fost îm-păr-ţit în două zone: una acoperită, care va găzdui o sală de fitness, o zonă de entertainment şi spaţiile destinate restaurantelor, precum şi terasa, care va rămâne descoperită tot timpul anului, iar în sezonul rece va dispune de un patinoar. Pe perioada verii pe terasă îşi vor aşeza mesele şi scaunele cafenelele, iar operatorii centrului comercial plănuiesc să găzduiască şi evenimente, pentru care au rezervat o zonă dedicată, cu scenă, panou de proiecţii şi culise. Pe suprafaţa de 7.000 mp ai terasei se regăsesc şi un loc de joacă pentru copii, dar şi spaţii verzi şi o fântână arteziană. La momentul turului de presă, gazonul era gata aranjat, iar zeci de copaci ornamentali erau fie plantaţi, fie îşi aşteptau rândul.

    Rămâne de văzut cât de mulţi clienţi va reuşi să atragă noul mall, dat fiind că proprietarii speră să atragă chiar şi din cumpărătorii care merg acum la Băneasa Mall; fapt este că miile de corporatişti care lucrează în Pipera se află doar la o staţie de metrou distanţă de Promenada. Şi, dincolo de trafic, în ecuaţia fiecărui centru comercial contează şi câţi dintre vizitatori sunt dispuşi să scoată cardul sau banii din portofel.
     

  • Ponta: Efectele NOULUI COD RUTIER vor fi analizate după o anumită perioadă, pentru eventuale adaptări

    “Nu există legi de neschimbat, că se schimbă realităţile. Evident că vom constata – dar nu într-o zi, două, ci în nişte luni, într-un an, în doi – …se face o analiză, să vedem care este influenţa asupra accidentelor, asupra plăţii amenzilor, în ce măsură s-a redus acest fenomen sau nu şi, în funcţie de asta, Parlamentul, la dezbaterea ordonanţei, sau noi putem să intervenim cu modificări. Nu înseamnă că acum am închis Codul rutier pentru următorii 50 de ani, ci că, în funcţie de situaţia reală, întotdeauna legislaţia se adaptează”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scumpirea energiei şi prognoza meteo pot salva piaţa termoizolaţiilor

    “PRIN TRADIŢIE, LUNILE SEPTEMBRIE ŞI OCTOMBRIE SUNT CELE ÎN CARE CREŞTE NUMĂRUL LUCRĂRILOR DE REABILITARE TERMICĂ A BLOCURILOR”, spune Miron Cruţescu, director executiv al ROMEPS (Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România). Regula celui de-al doisprezecelea ceas, în care oamenii se grăbesc să-şi termine treburile, funcţionează şi în acest domeniu. Mai cu seamă că se anunţă o iarnă friguroasă, iar energia continuă să se scumpească. În plus, anul acesta „a scăzut numărul de blocuri intrate în proiecte de reabilitare şi s-a redus şi puterea de cumpărare a populaţiei pentru renovări şi reabilitări individuale”, adaugă Cruţescu.

    Lucru vizibil în datele asociaţiei, care indică o scădere cu 20% în volum a vânzărilor de polistiren faţă de anul trecut, când piaţa de profil a ajuns la o valoare de 100 de milioane de euro. „În 2012 s-au importat circa 47.000 de tone de materie primă„, afirmă directorul executiv al ROMEPS, care completează că acest volum este mic prin comparaţie cu alte pieţe, ca Polonia (200.000 de tone) sau Germania (peste 400.000 de tone). Datele se referă la cantitatea totală de materie primă importată, pentru că toţi producătorii de pe piaţa locală o folosesc. Între aceştia se numără Arcon, Austrotherm, Isopor, Hirsch Porozell, Swisspor sau AdePlast.

    Cu alte cuvinte, consumul în România este mic şi la acest capitol, ca la aproape oricare altul – de la mâncare şi încălţăminte până la maşini sau vacanţe.

    CU TOATE ACESTEA, ROMÂNIA S-A ANGAJAT CA PÂNĂ ÎN 2020 SĂ REDUCĂ CU 20% CONSUMUL DE ENERGIE, iar pentru asta „trebuie izolate locuinţele„, spune Cruţescu. Dar în prezent doar 1.000 din cele circa 9.000 de blocuri din Bucureşti au fost reabilitate termic, conform estimărilor reprezentantului ROMEPS. În ţară situaţia este chiar mai proastă, pentru că programele de reabilitare amplă s-au desfăşurat cu precădere în Capitală. Prin urmare, ponderea locuinţelor din mediul urban reabilitate termic nu depăşeşte câteva procente la nivelul întregii ţări, în condiţiile în care numărul total de blocuri se plasează în jurul a 80.000 de unităţi, estimează Cruţescu.

    El adaugă că angajamentul autorităţilor pentru reducerea consumului energetic nu este deloc facil, mai cu seamă că din 2018 toate construcţiile administrative, cum sunt unităţile de învăţământ şi spitatele, va trebui să fie pasive, adică să nu consume niciun fel de energie. Pentru asta vor avea nevoie de izolaţii, ferestre cu protecţie solară, folosirea de surse regenerabile de energie – pompe geotermice, panouri fotovoltaice, forţa vântului sau a apei, enumeră Creţulescu. Fireşte, acest scenariu pare mai degrabă desprins din-tr-un film SF, în condiţiile în care în mediul rural sunt în continuare locuinţe care nu au energie electrică sau apă curentă.

  • Natalitatea, numărul căsătoriilor, dar şi cel al divorţurilor, în creştere în luna august

     Astfel, în august, numărul de naşteri înregistrate a fost de 19.373, cu 414 mai mare decât cel din iulie şi cu 1.226 peste cel din august 2012, conform sursei citate.

    Tot în august, a fost scădere numărul deceselor – 18.515, cu 983 mai puţine decât în iulie şi cu 445 mai puţine faţă de august 2012, a mai precizat INS.

    Sursa citată mai precizează că a fost în scădere şi rata deceselor în rândul copiilor de cel mult un an

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile de consum au SCĂZUT cu 0,6% în septembrie, după reducerea TVA la pâine

     Preţurile alimentelor au scăzut cu 1,8%, cele ale mărfurilor nealimentare au rămas relativ stabile, iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,4%.

    În cazul pâinii, preţurile au scăzut faţă de august cu 11,5%, iar pentru categoria “produse de morărit şi panificaţie” reducerea a fost de 8,8%. Ouăle s-au scumpit însă cu 3,3%, iar legumele cu 2%, conform unui comunicat al INS.

    TVA la pâine a scăzut, la 1 septembrie, de la 24% la 9%. Autorităţile au anunţat că o astfel de decizie s-ar putea aplica, anul viitor, şi la carne şi alte alimente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de computere personale la nivel mondial au scăzut cu 8,6%

     Piaţa PC-urilor s-a contractat pentru cel de-al şaselea trimestru consecutiv. Grupul chinez Lenovo s-a menţinut lider mondial după vânzările de computere, urmat de Hewlett-Packard, care a revendicat prima poziţie pe piaţa americană, potrivit datelor Gartner, citate de Bloomberg.

    Producătorii de PC-uri nu au reuşit să propună noutăţi atractive pentru clienţi, aceştia preferând să acceseze internetul utilizând tablete, care au avantajul unui preţ mai mic, potrivit Gartner. “Oferta largă de tablete Android cu preţuri mici a atras consumatorii de pe pieţele emergente”, comentează analiştii Gartner într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul comercial a scăzut în primele opt luni cu peste 40%. Exporturile au urcat cu 7,9%

     Exporturile FOB au totalizat 141,02 miliarde lei (32,02 miliarde euro), iar importurile CIF 157,5 miliarde lei (35,76 miliarde euro).

    Comparativ cu ianuarie-august 2012, exporturile au crescut cu 7,5% la valori exprimate în lei (7,9% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 1,3% în lei (0,8% în euro).

    Deficitul comercial FOB-CIF a fost astfel de 16,48 miliarde lei (3,74 miliarde euro), mai mic cu 11,81 miliarde lei (2,63 miliarde euro) decât cel înregistrat în primele opt luni ale anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OFICIAL: TVA va scădea la 9%, cel mai probabil, şi în sectorul cărnii

     “Probabil că sectorul cărnii va fi următorul care va beneficia de TVA redus, dar este foarte important modul în care efectuăm controlul şi măsurile pe care le luăm pentru reducerea evaziunii în domeniul produselor de panificaţie. Decizia viitoare privind reducerea TVA şi la alte produse alimentare depinde de succesul măsurii în domeniul pâinii, de reducerea evaziunii şi veniturile bugetare”, a spus Irimescu, la Forumul Investitorilor Autohtoni.

    El a arătat că analiza realizată de Ministerul Agriculturii în domeniul cărnii a indicat două probleme, respectiv importurile reale şi nereale şi producţia la negru din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Averea românilor a scăzut în 2013 faţă de 2012

    Dacă ne uităm la acelaşi indicator menţionat în analiza Credit Suisse dar pentru populaţia adultă, averea românilor apare, din nou, în descreştere: de la 17.164 de USD în 2012, la 14.044 de USD în 2013. Ceea ce reprezintă, din nou, o scădere de 18%.

    Aceste cifre ne clasează încă în zona de venit mediu jos (Lower middle income), adică în zona de venit sub 25.000 de USD pe adult. Aceasta în condiţiile în care, dacă ne uităm pe harta “bogăţiei”, ţările vestice intră toate în categoria peste 100.000 de USD pe adult, cu câteva excepţii precum Portugalia şi Polonia, care intră în categoria 25.000-100.000 de USD.

    Dacă ne referim la cât din averea mondială este reprezentată de averea românilor, din nou România este pe tendinţă descrescătoare, ajungând de la 0,13% în 2012 la 0,1% în 2013, o scădere de 0,03 puncte procentuale.

    Nivelul averii este calculat ca totalul activelor financiare şi imobiliare minus totalul datoriilor. Calculat la jumătatea lui 2013, un român adult avea în medie 6.426 de USD active financiare, 10.528 de USD active imobiliare şi o datorie de 2.910 USD. Faţă de 2012, activele imobiliare s-au păstrat relativ constante, însă activele financiare au scăzut dramatic, de la 9.135 de USD în 2012, adică o scădere de aproape 30%. în acelaşi timp, datoriile au crescut şi ele, cu aproape 23%. Aceasta înseamnă că, de la o valoare medie de 60 USD pe adult în anul 2000, datoria medie a crescut, până la mijlocul lui 2013, de aproape 49 de ori, conform estimărilor Credit Suisse.

    Credit Suisse şi-a bazat calculele plecând de la o populaţie de 20,95 milioane de români (cu 80.000 mai puţin decât numărul din raportul pe 2012), din care 16,7 milioane de adulţi.

  • Traficul poştal s-a redus anul trecut cu sub 1%. Cota de piaţă a Poştei Române continuă să scadă

     “Piaţa serviciilor poştale s-a stabilizat în această perioadă, traficul poştal total fiind de 523.286.299 de trimiteri poştale, în scădere cu sub un procent faţă de anul 2011. Atât traficul intern, cât şi cel internaţional s-au menţinut aproape de nivelul din 2011, înregistrând scăderi uşoare de 0,59%, respectiv 3,43%. (…) Deşi Compania Naţională Poşta Română (CNPR) a continuat şi în anul 2012 să prelucreze cea mai mare parte dintre aceste trimiteri (74,28%, de la 79,41% în 2011 – n.r.), traficul total al acesteia a scăzut faţă de anul 2011 cu 7,17 puncte procentuale, în timp ce restul furnizorilor au procesat cu 23,98% mai multe trimiteri faţă de anul anterior”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

    Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la nivelul trimiterilor interne şi internaţionale. Astfel, din numărul total de 493,44 milioane de trimiteri interne, CNPR a procesat cu 6,85% mai puţine decât în anul 2011, respectiv 367,22 milioane de trimiteri, în timp ce numărul de trimiteri interne procesate de furnizorii privaţi a ajuns la 126,22 milioane de trimiteri, crescând cu 23,54% faţă de anul 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro