BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Moscova îi aduce un ultim omagiu fostului vicepremier rus Boris Nemţov – FOTO

    Familia lui Nemţov, inclusiv mama şi copiii defunctului, stăteau în faţa coşciugului, la Centrul care poartă numele laureatului rus al Premiului Nobel pentru pace Andrei Saharov.

    O jerbă din partea preşedintelui rus Vladimir Putin a fost adusă la Centrul Saharov, iar vicepremierul Arkadi Dvorkovici a venit să-i aducă opozantului un ultim omagiu, a declarat Olga Şorina din cadrul partidului RPR-Parnas pentru agenţia rusă de stat.

    Nemţov, copreşedinte al RPR-Parnas şi deputat în Duma din Iaroslavl, a fost asasinat vineri noaptea în timp ce traversa Podul Moskvoreţki, în apropiere de Kremlin.

    Niciun suspect nu a fost arestat până în prezent. Asasinatul a zguduit puternic firava şi marginalizata mişcare de opoziţie din Rusia.

    Numeroşi susţinători ai opoziţiei suspectează Kremlinul că se află în spatele asasinatului, pe care l-ar fi ordonat ca răzbunare faţă de criticile dure pe care Nemţov i le-a adresat preşedintelui rus Vladimir Putin, în timp ce autorităţile sugerează o serie de mobile posibile, inclusiv o provocare al cărei scop este să păteze imaginea liderului rus.

    Politicianul urma să fie înhumat ulterior, marţi, la Cimitirul Troiekurovskoie din Moscova.

    Activistul Aleksei Navalnîi a cerut unui tribunal să-i suspende arestul la domiciliu timp de o zi, pentru a participa la înmormântare, dar solicitarea i-a fost respinsă.

     

  • “Linia directă” între Vladimir Putin şi cetăţenii ruşi ar putea avea loc la 16 aprilie

    Potrivit publicaţiei ruse, organizatorii au început deja pregătirile tehnice pentru desfăşurarea “liniei directe cu Vladimir Putin”, care va fi transmisă de posturile de televiziune Pervîi Kanal, Rossia 1, Rossia 24 şi posturile de radio Maiak, Vesti FM şi Radio Rossia.

    Acest tip de emisiune, în care preşedintele rus Vladimir Putin îşi asumă cu plăcere un rol paternalist şi poate lansa critici cu privire la subiecte sensibile de politică internă sau externă, a devenit o tradiţie în Rusia, după sosirea la putere a fostului agent KGB.

    Emisiunea din acest an va fi a treia de la realegerea lui Vladimir Putin pentru al treilea mandat de preşedinte şi a treisprezecea de când a apărut acest format.

    Interesul pentru “linia directă cu Vladimir Putin” din acest an poate fi unul record, în contextul crizei economice din Rusia, războiului din estul Ucrainei şi asasinării opozantului rus Boris Nemţov.

  • ONU: Bilanţul conflictului armat din Ucraina a depăşit 6.000 de morţi

    Escaladarea conflictului în ultimele săptămâni, mai ales în zonele aeroportului Doneţk şi Debalţeve, s-a soldat cu sute de morţi, atât civili cât şi militari, potrivit noului raport.

    Documentul zugrăveşte o imagine de “devastare nemiloasă a vieţii civililor şi infrastructurii”, a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Zeid Ra’ad Al Hussein.

    El a îndemnat toate părţile să respecte înţelegerile de la Minsk, care prevăd un armistiţiu.

    Luptele i-au afectat extrem de puternic pe civili. “Multe persoane au fost blocate în zone de conflict şi au fost nevoite să caute adăpost în subsoluri, aproape fără apă potabilă, hrană, surse de căldură, electricitate sau medicamente de bază”, afirmă Zeid, citat în comunicat.

    Ideea că civilii au rămas în zone de conflict de bunăvoie este “greşită”, potrivit înaltului oficial. “Numeroase persoane au rămas deoarece se tem pentru vieţile lor în cazul în care încearcă să plece. Mulţi alţii stau să-şi protejeze copiii, alţi membri ai familiei sau proprietăţile. Iar alţii sunt obligaţi să rămână în pofida voinţei lor sau pur şi simplu nu sunt capabili din punct de vedere fizic să o facă”, a spus Zeid.

    O serie de atacuri teroriste comise la Mariupol, Harkov şi Odesa – oraşe care se află în afara zonei de conflict – constituie un precedent negativ, a subliniat Înaltul Comisar. “În cazul în care această tendinţă continuă, ea va deschide un capitol nou şi foarte sângeros în conflict, extinzând zonele în care statul de drept şi protecţia drepturilor omului nu există”, a spus Zeid.

    Bilanţul anunţat anterior de ONU era de 5.809 morţi documentate.

  • Gruşko: Înfiinţarea unor baze de apărare antirachetă în Polonia şi România poate afecta securitatea

    “La momentul respectiv nu am primit un răspuns la propunerile nostre cu privire de o definiţie comună a termenului «forţe combatante semnificative». În aceste condiţii, vom decide independent cât de «semnificativă» va fi mobilizarea NATO în est pentru securitatea noastră naţională. Nu avem nicio îndoială că înfiinţarea unor baze de apărare antirachetă în Polonia şi România poate afecta grav securitatea militară şi nu este menită să contribuie la crearea unei Europe stabile, paşnice şi unite”, a declarat el.

    Gruşko a adăugat că pentru Moscova, Actul fondator privind relaţiile dintre Rusia şi NATO “rămâne unul dintre acordurile de bază care derivă din înţelegerea faptului că securitate poate fi obţinută doar prin cooperare”. Gruşko a declarat, de asemenea, că documentul “conţine principii fundamentale privind relaţiile NATO-Rusia, inclusiv principiul că securitatea în comunitatea euro-atlantică este indivizibilă”.

    “Documentul conţine principii importante că alianţa nu îşi va menţine securitatea prin mobilizări permanente de forţe combatante semnificative. Acesta prevede, de asemenea, că NATO nu intenţionează să mobilizeze arme nucleare în noi state membre. În cele din urmă, documentul afirmă că Rusia şi NATO nu se consideră inamici şi nu intenţionează să îşi submineze reciproc securitatea”, a adăugat Gruşko.

    După anexarea Crimeei de către Rusia, în martie 2014, şi începutul conflictului din estul Ucrainei, NATO şi-a intensificat prezenţa la graniţele Rusiei, inclusiv în Ţările Baltice, subliniază agenţia rusă.

  • Stratfor: Asasinarea lui Boris Nemţov ar putea declanşa proteste în Rusia

    Nemţov este unul dintre membrii grupului recunoscut ca fiind anti-Putin, care îi include pe fostul magnat Mihail Hodorkovski, fostul premier Mihail Kasianov (Uniunea Populară Democrată), Garry Kasparov (coaliţia Cealaltă Rusia) şi Vladimir Rîjkov (Partidul Republican al Rusiei). Ca majoritatea acestor lideri, Nemţov are o reputaţie echivocă în Rusia. Mare parte din populaţie îl asociază pe Nemţov cu planul economic dezastruos al fostului preşedinte Boris Elţîn din anii ’90. În acelaşi timp însă, Nemţov a trecut în tabăra anti-Kremlin a bloggerului anticorupţie Aleksei Navalnîi, care este considerat principalul lider al opoziţiei în Rusia.

    Navalnîi şi susţinătorii săi intenţionează să organizeze mitinguri de amploare la Moscova şi în alte 14 oraşe ruseşti la 1 martie – prima demonstraţie de acest fel de la cele din 2011-2012 împotriva Kremlinului – care vor protesta faţă de acţiunile din Ucraina, înrăutăţirea situaţiei economice a ţării şi faţă de corupţia la nivel guvernamentale. Mitingul va fi condus de Navalnîi dar vor participa aproape toate grupurile de opoziţie, cu scopul de a aduce peste 100.000 de manifestanţi doar la Moscova. Protestul va fi cel mai important test pentru opoziţie, mai ales pe fondul creşterii popularităţii lui Putin.

    Moartea lui Nemţov va face însă evenimentul şi mai important. Împuşcarea lui în plină stradă la Moscova va aduce o serie de teorii ale conspiraţiei în Rusia, deoarece Kremlinul aştepta de multă vreme să îl îndepărteze din calea sa pe Nemţov. Acesta din urmă a declarat presei cu câteva săptămâni în urmă că se teme că Vladimir Putin îl va ucide.

    În orice caz, Kremlinul ştie că moartea lui Nemţov înaintea mitingului planificat pentru duminică ar putea avea repercusiuni şi ar putea genera şi mai multe proteste, comentează Stratfor, adăugând că este de urmărit amploarea protestelor de la 1 martie şi dacă Putin va putea menţine pacea. Aşa cum afirma Lenin, scopul terorismului este să creeze teroare. Moartea lui Nemţov a avut ca scop să creeze teroare. Întrebarea este cine vrea să o creeze, conchide Stratfor.

     

  • Mitingul opoziţiei de la Moscova va fi înlocuit duminică de un marş funerar

    “În legătură cu uciderea (lui Nemţov), marşul din Mariino a fost anulat, un marş funerar va avea loc în centrul Moscovei la 1 martie … În regiuni, mitingurile şi marşurile primăverii vor fi organizate conform programului stabilit anterior”, a declarat Kasianov.

    “Cei care vor să aducă un omagiu memoriei lui Boris vor putea să facă acest lucru mâine pe podul (peste Zamoskvoreţkii)”, a declarat Kasianov.

    Marşul pentru comemorarea lui Nemţov a fost autorizat de primăria Moscovei, a scris pe Twitter opozantul Leonid Volkov, relatează Russia Today. El a declarat că marşul va pleca de la staţia de metrou Kitai-Gorod către podul Bolşoi Moskvoreţki, unde a fost asasinat politicianul.

    Potrivit Ministerului rus de Interne, Nemţov a fost ucis vineri, la ora 23.40 (22.40 ora României), în timp ce se plimba cu o femeie de origine ucraineană pe podul peste râul Zamoskvoreţkii din centrul Moscovei.

    Contactat de RIA Novosti în cursul nopţii, Kasianov a declarat că nu ştie care sunt motivele pentru care a fost ucis Nemţov, dar a subliniat că cei responsabili trebuie să plătească.

    Partidul RPR-PARNAS, din care făcea parte opozantul, a organizat o reuniune de urgenţă sâmbătă noaptea, după asasinarea acestuia. La reuniune a participat şi Ilia Iaşin, membru al partidului şi una dintre primele persoane ajunse la locul crimei.

  • Fostul director al MI6 avertizează asupra pericolului reprezentat de Rusia: “Este egală cu SUA la nivel nuclear”

    Sir John Sawers, care s-a retras recent după cinci ani la conducerea MI6, a declarat că Rusia reprezintă o “ameninţare de la stat la stat”. El a declarat că astfel de ameninţări necesită creşterea cheltuielilor pentru domeniul apărării. “Trebuie să cheltuim mai mult pentru apărarea şi securitatea noastră pentru că ameninţările sunt mai mari”, a conchis el.

    El a precizat, de asemenea, că Marea Britanie trebuie să se pregătească să ia măsuri defensive pentru sine şi pentru naţiunile aliate, inclusiv Ţările Baltice şi statele din Europa Centrală. “Trebuie să avem capacitatea de a trata unele lucruri precum războiul hibrid pe care am văzut că îl duce Rusia, mai întâi în Crimeea şi apoi în regiunea Donbas, trebuie să avem abilitatea de a face faţă unui război cibernetic”, a adăugat el.

    Sawers a afirmat că este dezamăgit de modul în care, după sfârşitul Războiului Rece, căile urmate de Rusia şi Europa nu au reuşit să conveargă. Ameninţarea Rusiei “nu este în mod necesar îndreptată împotriva Marii Britanii, ci a altor ţări de la periferia sa”, susţine el. “(Rusia) ne aminteşte continuu că are arme nucleare”, a adăugat el.

    “Singurul nivel la care Rusia şi America sunt egale este nivelul nuclear. În prezent, noi nu vrem repetarea crizei rachetelor cubaneze din 1962, când am fost în pragul unui război mondial. Trebuie să fim capabili să tratăm acest lucru printr-o intensificare a dialogului”, a explicat el.

    “Nu ar trebui să ne amăgim că Rusia este pe calea democraţiei, pentru că nu este”, a declarat Sir John. “Unul dintre aspectele lumii moderne este că trăim într-o lume mult mai periculoasă în prezent. Stabilitatea pe care o aveam în timpul Războiului Rece sau predominanţa Occidentului pe care am avut-o timp de un deceniu sau două după Războiul Rece se schimbă acum. Este o lume mai degrabă plată, mai multipolară şi sunt pericole reale asociate cu acest fapt”, a explicat el.

    Sir John a descris Rusia ca fiind permanent un “subiect de îngrijorare” pentru serviciile de securitate. “Europa şi Rusia nu converg, aşa că trebuie să găsim o cale pentru a coexista cu Rusia”, a declarat el.

    “Această criză se concentrează în acest moment pe Ucraina, dar Ucraina este un simptom, nu o problemă reală. Problema reală este cum vom trăi noi cu o Rusie care se simte foarte expusă. Acţiunile lui Putin sunt unele ale unui lider care crede că este în joc propria sa siguranţă”, a adăugat Sir John.

  • ANALIZĂ: Asasinarea lui Boris Nemţov continuă seria de crime care vizează criticii Kremlinului

    Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani şi o figură carismatică a politicii ruse, s-a remarcat în timpul fostului preşedinte rus Boris Elţîn şi a devenit un critic înverşunat al preşedintelui Vladimir Putin. El a fost împuşcat mortal de persoane necunoscute, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în apropierea Kremlinului.

    “Aceasta este una dintre ultimele asasinări ale unor persoane care au criticat autorităţile din Rusia în ultimii ani. Nu ştim, bineînţeles, cine a făcut acest lucru sau de ce, dar cu siguranţă va trimite un mesaj îngrozitor persoanelor care luptă pentru aceeaşi cauză pentru care a luptat Nemţov”, remarcă reporterul New York Times Peter Baker, pentru CNN.

    Jurnalistul consideră că este posibil ca această crimă să nu aibă totuşi o conexiune politică: “În Rusia există mai multe niveluri, lucruri pe care nu le vedem. Nu putem exclude (un motiv despre care noi nu ştim). Dar chiar dacă nu este o lovitură politică, acest asasinat are ramificaţii politice puternice”.

    Asasinarea liderului opoziţiei ruse este ultima dintr-o serie de crime comise în ultimii ani şi care au vizat critici ai preşedintelui rus Vladimir Putin, unii dintre aceştia fiind ucişi cu cruzime.

    Unul dintre cele mai proeminente astfel de asasinate a fost cel al jurnalistei Anna Politkovskaia, la 7 octombrie 2006, chiar în ziua în care Vladimir Putin sărbătorea împlinirea a 54 de ani.

    Politkovskaia, unul dintre puţinii jurnalişti ruşi care au denunţat abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia, a fost ucisă în holul clădirii din Moscova în care locuia. Ea lucra pentru publicaţia Novaia Gazeta.

    Organizatorul şi executantul asasinării jurnalistei Anna Politovskaia au fost condamnaţi în iunie 2014 la închisoare pe viaţă de un tribunal din Moscova, în timp ce trei dintre complicii acestora au primit pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de închisoare. Rustam Mahmudov a fost declarat vinovat că a tras asupra jurnalistei în momentul intrării în imobilul în care locuia, în timp ce Lom-Ali Gaitukaev, unchiul asasinului, a fost identificat drept organizatorul atentatului. De asemenea, tribunalul l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pe poliţistul Serghei Hagikurbanov, găsit vinovat pentru participare la pregătirea asasinatului. Cei doi fraţi ai atacatorului, Ibragim şi Djabrail Mahmudov, acuzaţi că au supravegheat-o pe Anna Politovskaia şi l-au avertizat pe fratele lor în momentul sosirii, au primit pedepse de 12, respectiv 14 ani de închisoare. Ancheta nu a reuşit însă identificarea unor eventuale persoane care să fi comandat asasinatul.

    Asasinarea jurnalistei a fost urmată de alte crime.

    În noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, un transfug din serviciile secrete ruse (FSB) care colabora cu serviciul britanic de informaţii externe MI6, a murit la Londra, la vârsta de 43 de ani, după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică şi aproape nedectabilă. El a fost prima victimă a unui “asasinat radioactiv”.

    Într-o scrisoare sfâşietoare şi plină de furie, redactată pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Vladimir Putin că a ordonat asasinarea sa, o acuzaţie pe care Kremlinul a respins-o de fiecare dată.

    “Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a dictat el poliţiştilor care au venit să îi ia depoziţia.

    La doi ani după asasinarea Annei Politkovskaia, jurnalistul rus Mihail Beketov a fost victima unei agresiuni violente, în urma căreia a devenit hemiplegic, după mai multe luni petrecute în comă, având amputate câteva degete şi un picior şi fiind incapabil să vorbească.

    Redactor-şef al unei publicaţii din Himki, un oraş de la periferia moscovită, Beketov, care a lansat o serie de acuzaţii de corupţie la adresa proiectului controversat de construire a unei autostrăzi, apărat de administraţia locală, a decedat în aprilie 2013, la vârsta de 55 de ani.

    În ianuarie 2009, avocatul Stanislav Markelov, în vârstă de 34 de ani, şi jurnalista Anastasia Baburova, în vârstă de 25 de ani, care lucra pentru bisăptămânalul Novaia Gazeta, au fost împuşcaţi mortal în centrul capitalei ruse.

    Stanislav Markelov a fost ucis imediat după ce a denunţat într-o conferinţă de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru că sugrumase o tânără de origine cecenă în vârstă de 18 ani. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor şi a murit la spital. Ea era stagiară la Novaia Gazeta, pentru care a lucrat şi Anna Politkovskaia, şi scrisese numeroase articole vizând problemele de rasism şi ultranaţionalism din Rusia.

    Într-un interviu acordat în martie 2009, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev recunoştea că în Rusia au loc asasinate politice, în urma mai multor crime neelucidate comise la Moscova, ale căror victime au fost mai mulţi jurnalişti. “Nu cred că este vorba în toate cazurile de acţiuni politice. Dar în unele situaţii este posibil să fie vorba despre răzbunare politică, sunt absolut sigur”, afirma el.

    În iulie 2009, Natalia Estemirova, care reprezenta organizaţia neguvernamentală Memorial în Cecenia şi lupta împotriva abuzurilor comise de autorităţile acestei republici instabile din Caucazul de Nord, a fost răpită şi ucisă în Caucazul rusesc.

    Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit într-o pădure din apropiere de Nazran, principalul oraş din Inguşetia, cu urme de gloanţe. Aceasta era o apropiată a jurnalistei Anna Politkovskaia şi unul dintre puţinii critici ai execuţiilor din Cecenia în timpul celor două conflicte între forţele separatiste şi armata rusă, după dezmembrarea URSS.

    După o perioadă de acalmie, în martie 2013, opozantul rus Boris Berezovski, în vârstă de 67 de ani, care era exilat în capitala britanică din 2000, a fost găsit mort în reşedinţa sa din Ascot, un oraş situat la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Londra. În urma autopsiei s-a stabilit că probabila cauză a morţii este spânzurarea, iar medicul legist nu a găsit nicio urmă de agresiune. Apropiaţi ai lui Berezovski au susţinut însă că suspectează că a fost vorba despre un asasinat.

    Fostă eminenţă gri a Kremlinului în timpul lui Boris Elţîn, căzut în dizgraţie odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin, Berezovski obţinuse statutul de refugiat politic în Marea Britanie în 2003. Moscova a cerut Londrei în mai multe rânduri, dar fără succes, extrădarea acestui om de afaceri controversat, inculpat în Rusia pentru că a făcut apel la o lovitură de stat. El era vizat de numeroase anchete în Rusia, ultima datând din mai, după ce le-a propus o recompensă celor care “îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.

  • Ce înseamnă 
uniune energetică

    Faptul că Bulgaria a renunţat atât de greu la South Stream şi că Ungaria şi-a văzut de relaţia energetică privilegiată cu Rusia a pus în evidenţă principalul obstacol în calea centralizării deciziilor de politică energetică în UE – principiul subsidiarităţii (conform tratatelor UE, opţiunile în materie energetică aparţin statelor membre). Acesta e contextul în care CE a adoptat, săptămâna trecută, strategia privind ununea energetică, definită de comisarul de resort Maros Sefcovic (foto) drept „cel mai ambiţios proiect energetic de la Comunitatea Cărbunelui şi a Oţelului“ din 1951.

    Două au fost ideile discutate în mod special, potrivit European Voice. Prima a fost cea a unui sistem de guvernanţă energetică modelat după cel actual al „semestrului economic european“, cu monitorizări şi recomandări periodice, care să împiedice statele membre să ia decizii care ar dăuna sistemului energetic european în ansamblu, fără ca această cenzură de la centru să presupună o modificare a tratatelor UE. A doua a vizat un mecanism de achiziţie în comun a gazelor naturale, propus de Polonia; ideea s-a lovit însă de opoziţia ţărilor occidentale şi a Norvegiei, astfel încât deşi Sefcovic a promis că va fi rediscutată ulterior, probabil aceasta nu se va mai întâmpla.

    Măsurile propuse de către CE, conform comunicatului final publicat, includ politici în materie de eficienţă (până în 2030, UE vrea să majoreze cu cel puţin 27% producţia de energie din surse regenerabile şi să amelioreze cu cel puţin 27% eficienţa energetică), o comunicare privind interconectarea (cel puţin 10% din capacitatea de producţie de energie electrică a unui stat membru să poată depăşi frontierele până în 2020) şi viziunea pentru un acord global privind clima obligatoriu din punct de vedere juridic, care va fi discutat la Paris în decembrie 2015.

    Comunicatul precizează că Uniunea energetică înseamnă şi „clauza de solidaritate“, adică „reducerea dependenţei de furnizori unici şi sprijinirea deplină pe vecinii lor, în special atunci când se confruntă cu întreruperi ale aprovizionării cu energie; creşterea transparenţei în ceea ce priveşte acordurile încheiate de ţările UE în vederea achiziţionării de energie electrică sau de gaze naturale din ţările terţe“

  • BIOGRAFIE: Boris Nemţov, un reformator liberal devenit critic înverşunat al lui Vladimir Putin

    El era, de asemenea, cercetător domeniul nuclear, un ecologist şi tatăl a patru copii.

    Nemţov a fondat numeroase mişcări de opoziţie după ce a părăsit Parlamentul rus în 2003 şi a fost copreşedintele Partidului Republican – Partidul Libertăţii Poporului din 2012.

    El a fost un critic vocal şi proeminent al lui Putin, denunţându-l pentru participarea Rusiei la criza din Ucraina, pentru deteriorarea situaţiei economice şi pentru corupţia care a înconjurat pregătirea Jocurilor Olimpice de la Soci din 2014.

    Nemţov era un membru de seamă al mişcării liberale Solidarnost.

    Alături de alte figuri de opoziţie, Aleksei Navalnîi şi Gary Kasparov (fost campion la şah), Nemţov a jucat un rol proeminent în marşurile opoziţiei din Moscova după alegerile controversate din 2011. El a fost arestat pentru participarea la aceste proteste şi a fost deţinut în 2011 timp de 15 zile.

    În pofida faptului că era un membru proeminent al opoziţiei, el nu era mereu de acord cu opoziţia liberală fracturată a Rusiei. În 2011, potrivit unor înregistrări, el îi numea pe susţinătorii opoziţiei “hamsteri” şi “pinguini speriaţi”, dar aceste afirmaţii ale sale nu au provocat scindări masive.

    Nemţov a candidat pentru prima dată în 1989, fără succes, înainte de a fi ales în Parlamentul rus în 1990. El i-a fost alături lui Boris Elţîn atunci când preşedinţia acestuia era vizată de critici în 1991, iar Elţîn l-a recompensat pentru loialitatea lui cu un post de guvernator regional la Nijnîi Novgorod. Nemţov era tânăr şi elocvent, vorbea fluent engleza şi ştia cum să se descurce în faţa presei, iar Nijnîi Novgorod a devenit un model pentru investitorii străini în Rusia.

    Nemţov a devenit rapid unul dintre cei mai proeminenţi politicieni din Rusia şi observatorii speculau că Elţîn îl vede drept succesorul său. În 1997, Elţîn l-a numit vicepremier pentru reforma economică, dar Nemţov a ajuns să regrete numirea, pentru că aceasta prevestea începutul declinului său politic.

    Orice ambiţii prezidenţiale pe care le avea au fost subminate de criza economică din august 1998, care l-a costat postul în Guvern.

    În 1999, Nemţov a fondat Uniunea Forţelor de Dreapta (SPS), alături de câţiva liberali ca Anatoli Ciubais şi Igor Gaidar. Iniţial, partidul părea să aibă un succes moderat, obţinând aproximativ 10 la sută din voturi la alegerile din decembrie şi formând o facţiune influentă în Parlamentul rus. Dar în următorii ani, atitudinea SPS faţă de noul preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin, a evoluat de la sprijinul condiţionat la opoziţie deschisă, iar partidul şi-a pierdut susţinătorii.

    În alegerile din 2003, SPS nu a mai reuşit să obţină 5 la sută din voturi pentru a intra în Parlament. Nemţov a demisionat din funcţia de lider al SPS şi a urmat o carieră în afaceri, încercând zadarnic să reunească liberalii ruşi, dezorganizaţi total după catastrofa din alegeri.

    El a devenit o figură proeminentă a opoziţie încă o dată în 2011, dar a ieşit din luminile reflectoarelor în ultimii ani. Cu toate acestea, deşi nu mai este considerat o parte a politicii de prim-plan a Rusiei, uciderea lui a şocat multe persoane în ţară.

    Un miting al opoziţiei planificat pentru duminică va avea loc, dar moartea lui Nemţov este văzută în mod indubitabil drept o avertizare de către criticii lui Putin.

    Kasparov a declarat că vărsarea de sânge era inevitabilă în “atmosfera de ură şi violenţă” creată de preşedintele Putin. Mesajul este clar, a adăugat el: “Opune-i-te lui Putin şi viaţa ta valoarează mult prea puţin”.