BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Hornbach România a înregistrat anul trecut afaceri de peste 3,7 miliarde de euro

    Compania multinaţională din domeniul construcţiilor şi grădinăritului a înregistrat   în exerciţiul  financiar  2015/2016 (data bilanţului: 29 februarie) o cifră de afaceri   (netă)  de  peste 3,755 miliarde de euro, în creştere cu peste 5% comparativ cu perioada anterioară, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    La nivel global, grupul Hornbach (concernul Hornbach Holding AG & Co. KgaA) a avut o cifră de afaceri în primele trei luni (de la 1 martie până la 31 mai 2016), cu 6,1%, ajungând la 1,1 miliarde de euro. În acelaşi timp, rezultatul operaţional consolidat (EBIT) al grupului a atins o valoare de 76,5 milioane euro, situându-se la nivelul anului precedent.

    În cel mai mare sub-concern operativ, Hornbach Baumarkt AG, cifra de afaceri a depăşit pentru prima dată pragul de un miliard de euro. Astfel, la un avans de 6,4% s-a obţinut o cifră de afaceri de 1.058,9 milioane euro (comparativ cu perioada similară din anul financiar precedent, când s-a raportat o cifră de 995,2 milioane euro).

    „Pe fondul unor variaţii parţial extreme ale condiţiilor meteorologice care, în multe regiuni, influenţează negativ realizarea proiectelor de construcţie şi renovare, creşterea obţinută este îmbucurătoare“, a declarat directorul financiar al companiei, Roland Pelka.

    Acesta a subliniat că în perioada analizată au fost inaugurate două magazine cu suprafeţe mari în Innsbruck (Austria) şi Praga (Cehia), şi, în acelaşi timp, a fost închis un magazin de mici dimensiuni Mannheim. Raportat la suprafaţă – adică fără a lua în calcul magazinele nou deschise sau pe cele închise în ultimele douăsprezece luni – precum şi raportat la efectele variaţiei cursului de schimb valutar, cifra de afaceri a concernului a crescut în primele trei luni cu 4,4%, incluzând efectele de curs valutar al ţărilor non-euro, cu 4,0%.

    În prezent, concernul Hornbach Baumarkt AG operează 154 magazine de materiale de construcţii şi grădinărit în nouă ţări europene. Cifra de afaceri netă ale celor 98 filiale Hornbach din Germania a crescut în primul trimestru cu 2,8%, ajungând la 591,9 milioane euro (în anul precedent situându-se la 575,7 milioane euro). Raportat la suprafaţă, cifra de afaceri a crescut cu 2,7%. Astfel, conform datelor proprii, Hornbach a avut o dezvoltare semnificativ mai bună decât media din industrie, în timp ce cota de piaţă a crescut (2015 – 11,0 %).

    În afara Germaniei, cifra de afaceri a concernului Hornbach a evoluat pozitiv în primul trimestru din anul financiar 2016/2017, urmând tendinţa pozitivă din ultimele două exerciţii financiare. Astfel, incluzând magazinele nou deschise, cifrele de afaceri în restul Europei, unde au fost incluse activităţile DIY din cele opt ţări din afara Germaniei, au crescut cu 11,3%, ajungând la 467,0 milioane euro (în anul precedent: 419,6 milioane euro). De asemenea, cota celorlalte ţări la cifra de afaceri a sub-concernului Hornbach Baumarkt AG a crescut de la 42,2% la 44,1%. Raportat la suprafaţă şi la efectele variaţiei cursului de schimb valutar, cifrele de afaceri în restul Europei au crescut cu 6,6%, incluzând efectele variaţiei cursului de schimb valutar cu 5,7%.

    Evoluţia cifrei de afaceri a sub-concernului Hornbach Baustoff Union GmbH (HBU) este una solidă în perioada de raportare. Deşi constructorii privaţi şi clienţii profesionali au fost nevoiţi să îşi limiteze sau să amâne proiectele din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, cifra de afaceri a Hornbach Baustoff Union a crescut, în primele trei luni, cu 0,8%, ajungând la 56,8 milioane euro (în anul precedent: 56,4 milioane euro). Sub-concernul opera, la data de 31 mai 2016, fără nicio modificare, 24 magazine de materiale de construcţii în sud-vestul Germaniei şi două locaţii aproape de graniţă, în Franţa (Lothringen).

    Grupul Hornbach a intensificat, în primul trimestru al exerciţiului financiar 2016/2017, eforturile pentru dezvoltarea sectorului e-commerce în cadrul „Strategiei Interconnected Retail”, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Datorită creşterii cheltuielilor, precum şi marjei comerciale mai reduse, dezvoltarea profitului în primul trimestru nu a putut ţine pasul cu creşterea cifrei de afaceri la nivelul concernului.

    Rezultatul operaţional consolidat (EBIT) în concernul Holding AG & Co. KGaA a ajuns, cu o valoare de 76,5 milioane euro, aproape la nivelul anului precedent (76,8 milioane euro). Rezultatul per acţiune în cadrul holdingului s-a îmbunătăţit după trei luni, ajungând la 2,56 euro (în anul precedent: 2,57 euro).

    Fondată   în  anul  1877,  Hornbach a ajuns la  o istorie de cinci generaţii.  În  acest  moment,  concernul  deţine  154 de magazine mixte de materiale  de construcţii şi grădinărit, în nouă ţări din Europa (Germania, Austria,  Olanda,  Luxemburg, Elveţia, Cehia, Slovacia, Suedia şi România), dintre care 6 în România (Bucureşti  Berceni, Bucureşti Militari, Bucureşti Baloteşti, Braşov, Timişoara şi Sibiu).

     

     

  • Banca Angliei a anunţat că are pregătite 310 miliarde de euro pentru Marea Britanie

    Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, a anunţat vineri că instituţia pe care o conduce are pregătite 250 miliarde de lire sterline (310 miliarde de euro), suplimentar, pentru a spriji pieţele financiare după Brexit, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetul de stat a pierdut anul trecut 8,3 miliarde de euro

     Bugetul României pierde anul 8,3 miliarde de euro din cauza deficitului de TVA, adică a diferenţelor dintre valoarea TVA prevăzută a fi încasată şi sumele colectate efectiv, arată un studiu PwC care analizează evaziunea fiscală din România, Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Slovacia.

    Practic, bugetul nu încasează 4 euro din 10, procentul de 39,6% fiind cel mai ridicat din cele cinci state analizate

    Potrivit estimărilor PwC, TVA necolectată a generat o pierdere de peste 8 de miliarde de euro în 2015 pentru bugetele celor cinci state din Europa Centrală şi de Est. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul unei conferinţe PwC desfăşurate la Bucureşti, dedicată combaterii evaziunii fiscale în zona de TVA în statele din Europa Centrală şi de Est.

    Toate cele 5 state din ECE se confruntă cu niveluri ridicate ale deficitului de TVA, care variază între 19,6% în Republica Cehă şi 39,6% în România. Nivelul deficitului de TVA a fost de 20,5% în Ungaria, 28,3% în Slovacia şi 29,2% în Polonia.

    În termeni financiari, acest deficit înseamnă o pagubă de 3,1 miliarde de euro anual la bugetul Cehiei, 2,6 miliarde de Euro la bugetul Ungariei, 12 miliarde de euro în Polonia şi 2,2 miliarde de euro pentru Slovacia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volkswagen plănuieşte să lanseze 30 de modele de maşini electrice în următorii 10 ani

    La o conferinţă de presă recentă, directorul executiv Volkswagen, Matthias Müller, a prezentat „Împreună – Strategia 2025”, o nouă iniţiativă prin care compania doreşte să lanseze 30 de modele de maşini electrice în următorii 10 ani.

    Aflată în plin scandal al emisiilor, care ar putea reprezenta costuri totale de 18,5 miliarde de dolari, compania germană Volkswagen speră că maşinile electrice îi vor asigura viitorul, scrie Go4it.

    Grupul auto se va concentra pe „e-mobilitate” şi va dezvolta propriile baterii, la fel cum va face Tesla Motors, cel mai cunoscut producător mondial de maşini electrice.

    Volkswagen speră ca în 2025 să ajungă să vândă între două şi trei milioane de vehicule electrice pe an. Maşinile autonome reprezintă o parte importantă a strategiei companiei. Potrivit lui Müller, Volkswagen va dezvolta o tehnologie competitivă pentru automobile fără şofer, pe care o va oferi şi altor companii.

    Investiţiile necesare pentru derularea planului vor fi de miliarde de dolari. Pentru asta, compania va trebui fie să strângă bani, fie să îşi crească veniturile. De asemenea, trebuie, potrivit lui Müller, crescută eficienţa departamentului de cercetare şi dezvoltare.

  • Volkswagen plănuieşte să lanseze 30 de modele de maşini electrice în următorii 10 ani

    La o conferinţă de presă recentă, directorul executiv Volkswagen, Matthias Müller, a prezentat „Împreună – Strategia 2025”, o nouă iniţiativă prin care compania doreşte să lanseze 30 de modele de maşini electrice în următorii 10 ani.

    Aflată în plin scandal al emisiilor, care ar putea reprezenta costuri totale de 18,5 miliarde de dolari, compania germană Volkswagen speră că maşinile electrice îi vor asigura viitorul, scrie Go4it.

    Grupul auto se va concentra pe „e-mobilitate” şi va dezvolta propriile baterii, la fel cum va face Tesla Motors, cel mai cunoscut producător mondial de maşini electrice.

    Volkswagen speră ca în 2025 să ajungă să vândă între două şi trei milioane de vehicule electrice pe an. Maşinile autonome reprezintă o parte importantă a strategiei companiei. Potrivit lui Müller, Volkswagen va dezvolta o tehnologie competitivă pentru automobile fără şofer, pe care o va oferi şi altor companii.

    Investiţiile necesare pentru derularea planului vor fi de miliarde de dolari. Pentru asta, compania va trebui fie să strângă bani, fie să îşi crească veniturile. De asemenea, trebuie, potrivit lui Müller, crescută eficienţa departamentului de cercetare şi dezvoltare.

  • România, burnout: Actualul model de creştere s-a epuizat şi nu există un altul

    În 1996-2000 România avea un PIB anual de aproximativ 40 de miliarde de dolari/euro, cu exporturi anuale de 8-10 miliarde de dolari/euro. Din 1996, odată cu schimbarea puterii, au început să intre timid investiţiile străine prin procesele de privatizare, iar acceptul informal de aderare a României la Uniunea Europeană de la Copenhaga din 1999-2000 a dus la accelerarea acestor investiţii străine până în 2008. Într-un deceniu, România a crescut de patru ori la nivelul PIB-ului şi de cinci – şase ori la nivelul exporturilor. Dar şi cu datorii externe, stat şi privat, de aproape 100 de miliarde de euro.

    Modelul de creştere economică a fost: deschiderea economiei pentru multinaţionale, forţă de muncă ieftină şi bine pregătită, deschiderea pieţelor de consum, deschiderea sistemului bancar, liberalizarea contului de capital, ceea ce a atras miliarde de euro în România, scăderea inflaţiei şi a dobânzilor, stabilitatea preţurilor, privatizarea utilităţilor, liberalizarea treptată a preţurilor administrate etc.

    Cu investiţii străine de aproape 70 mld. euro, România a înregistrat o creştere economică accelerată până în 2008, ceea ce a atras noi locuri de muncă mai bine plătite în multinaţionale, apoi creşteri salariale în celelalte companii şi mai ales majorări salariale la stat.

    După 1990, România s-a trezit fără bani şi fără valută, cu acces închis pe pieţele financiare internaţionale şi de aceea au urmat două decenii în care cuvântul de ordine a fost: avem nevoie de banii investitorilor străini, de banii băncilor străine, de banii instituţiilor internaţionale – FMI, Banca Mondială, BERD, BEI. Acest model a funcţionat până în criză şi chiar în timpul ei, dacă ne referim la faptul că FMI şi Banca Mondială au salvat România şi sistemul bancar cu un împrumut peste noapte de aproape 20 mld. euro.

    Problema este că acest model începe să se epuizeze, iar datele arată acest lucru: investiţiile străine s-au redus considerabil, multinaţionalele care s-au instalat pe piaţă încep să-şi repatrieze banii investiţi fie prin dividende, fie prin rambursarea împru­muturilor către firma-mamă (creditele intragrup), băncile străine au dat înapoi 13 mld. euro către băncile-mamă în opt ani (Document BNR: Băncile străine au retras 13 mld. euro din România. Finanţarea băncilor străine de la centru a fost înlocuită cu banii românilor economisiţi în criză), adică din decembrie 2008, aceste linii de finanţare externe fiind înlocuite cu banii românilor, atraşi prin depozite ban­care.

    Creditele pe termen lung au scăzut. Salariile mici şi forţa de muncă bine calificată, atuuri ale anilor ‘90 şi 2000, au fost înlocuite cu salarii mai mari şi forţă de muncă mai slab calificată, ceea ce începe să-i nemulţumească pe investitori. Mai mult decât atât, forţa de muncă a României s-a epuizat, odată ce 3-4 milioane de români muncesc în afară, punându-se în discuţie necesitatea de a importa forţă de muncă din altă parte.

    Creditele corporate cu scadenţa mai mare de 5 ani, mai puţine decât în 2011. România are nevoie de un nou Pact Viena pentru creditele de investiţii pe termen lung acordate de bănci

    În aceste condiţii, alte investiţii străine nu vor mai veni, ci doar cele punctuale (Ghetoizarea României. Viitoarele investiţii vor veni tot în zonele unde există infrastructură. „Salvarea regiunilor sărace nu se poate face fără o intervenţie masivă a guvernului pentru următorii 10 – 20 de ani.“), care vizează extinderea unor operaţiuni actuale ale unor companii deja prezente pe piaţa românească, în cel mai bun caz. Consolidarea pieţelor este cuvântul de ordine în multinaţionale. Aceasta este situaţia.

    Din păcate, România nu are alt model de creştere economică pentru că nu şi l-a construit în anii de boom şi nici de criză. Având finanţare fie de la FMI, fie de la băncile străine – pe care le-au strâns cu uşa în criză să cumpere titluri de stat şi să finanţeze cheltuielile guvernului -, cei aflaţi la putere nu s-au gândit să construiască altceva.

    Modelul unei creşteri economice bazate pe antreprenorii locali, ca în Polonia, pe investiţii interne are limite. Noile afaceri sunt puţin încurajate de stat, iar antreprenorii români care au apucat să-şi facă afaceri în ultimele două decenii oscilează acum între teama de viitor, de Fisc, DNA şi vânzarea a ceea ce au construit, ca să scape de toate problemele. De noi investiţii, de noi angajări, aproape că nu se pune problema.

    Modelul de creştere economică bazat pe investiţiile statului în infrastructură este la pământ. Nu are cine să facă proiecte şi cine să le administreze. Bani sunt, dar forma instituţională de execuţie a dispărut, fie este coruptă, fie este incompetentă. Statul, cel mai mare investitor în economie, nu poate începe şi nici executa proiecte de utilitate publică în aproape niciun domeniu.

    Modelul de creştere economică bazat pe reduceri de taxe şi creşteri de salarii la stat care să antreneze creşterea consumului în toată economia se epuizează şi el, ultimele gloanţe fiind trase în acest an. Guvernul nu mai are cum să impulsioneze economia prin măsuri fiscale.

    În aceste condiţii, de unde vor veni următoarele creşteri economice, pentru că România pare să ardă intern?

  • România, burnout: Actualul model de creştere s-a epuizat şi nu există un altul

    În 1996-2000 România avea un PIB anual de aproximativ 40 de miliarde de dolari/euro, cu exporturi anuale de 8-10 miliarde de dolari/euro. Din 1996, odată cu schimbarea puterii, au început să intre timid investiţiile străine prin procesele de privatizare, iar acceptul informal de aderare a României la Uniunea Europeană de la Copenhaga din 1999-2000 a dus la accelerarea acestor investiţii străine până în 2008. Într-un deceniu, România a crescut de patru ori la nivelul PIB-ului şi de cinci – şase ori la nivelul exporturilor. Dar şi cu datorii externe, stat şi privat, de aproape 100 de miliarde de euro.

    Modelul de creştere economică a fost: deschiderea economiei pentru multinaţionale, forţă de muncă ieftină şi bine pregătită, deschiderea pieţelor de consum, deschiderea sistemului bancar, liberalizarea contului de capital, ceea ce a atras miliarde de euro în România, scăderea inflaţiei şi a dobânzilor, stabilitatea preţurilor, privatizarea utilităţilor, liberalizarea treptată a preţurilor administrate etc.

    Cu investiţii străine de aproape 70 mld. euro, România a înregistrat o creştere economică accelerată până în 2008, ceea ce a atras noi locuri de muncă mai bine plătite în multinaţionale, apoi creşteri salariale în celelalte companii şi mai ales majorări salariale la stat.

    După 1990, România s-a trezit fără bani şi fără valută, cu acces închis pe pieţele financiare internaţionale şi de aceea au urmat două decenii în care cuvântul de ordine a fost: avem nevoie de banii investitorilor străini, de banii băncilor străine, de banii instituţiilor internaţionale – FMI, Banca Mondială, BERD, BEI. Acest model a funcţionat până în criză şi chiar în timpul ei, dacă ne referim la faptul că FMI şi Banca Mondială au salvat România şi sistemul bancar cu un împrumut peste noapte de aproape 20 mld. euro.

    Problema este că acest model începe să se epuizeze, iar datele arată acest lucru: investiţiile străine s-au redus considerabil, multinaţionalele care s-au instalat pe piaţă încep să-şi repatrieze banii investiţi fie prin dividende, fie prin rambursarea împru­muturilor către firma-mamă (creditele intragrup), băncile străine au dat înapoi 13 mld. euro către băncile-mamă în opt ani (Document BNR: Băncile străine au retras 13 mld. euro din România. Finanţarea băncilor străine de la centru a fost înlocuită cu banii românilor economisiţi în criză), adică din decembrie 2008, aceste linii de finanţare externe fiind înlocuite cu banii românilor, atraşi prin depozite ban­care.

    Creditele pe termen lung au scăzut. Salariile mici şi forţa de muncă bine calificată, atuuri ale anilor ‘90 şi 2000, au fost înlocuite cu salarii mai mari şi forţă de muncă mai slab calificată, ceea ce începe să-i nemulţumească pe investitori. Mai mult decât atât, forţa de muncă a României s-a epuizat, odată ce 3-4 milioane de români muncesc în afară, punându-se în discuţie necesitatea de a importa forţă de muncă din altă parte.

    Creditele corporate cu scadenţa mai mare de 5 ani, mai puţine decât în 2011. România are nevoie de un nou Pact Viena pentru creditele de investiţii pe termen lung acordate de bănci

    În aceste condiţii, alte investiţii străine nu vor mai veni, ci doar cele punctuale (Ghetoizarea României. Viitoarele investiţii vor veni tot în zonele unde există infrastructură. „Salvarea regiunilor sărace nu se poate face fără o intervenţie masivă a guvernului pentru următorii 10 – 20 de ani.“), care vizează extinderea unor operaţiuni actuale ale unor companii deja prezente pe piaţa românească, în cel mai bun caz. Consolidarea pieţelor este cuvântul de ordine în multinaţionale. Aceasta este situaţia.

    Din păcate, România nu are alt model de creştere economică pentru că nu şi l-a construit în anii de boom şi nici de criză. Având finanţare fie de la FMI, fie de la băncile străine – pe care le-au strâns cu uşa în criză să cumpere titluri de stat şi să finanţeze cheltuielile guvernului -, cei aflaţi la putere nu s-au gândit să construiască altceva.

    Modelul unei creşteri economice bazate pe antreprenorii locali, ca în Polonia, pe investiţii interne are limite. Noile afaceri sunt puţin încurajate de stat, iar antreprenorii români care au apucat să-şi facă afaceri în ultimele două decenii oscilează acum între teama de viitor, de Fisc, DNA şi vânzarea a ceea ce au construit, ca să scape de toate problemele. De noi investiţii, de noi angajări, aproape că nu se pune problema.

    Modelul de creştere economică bazat pe investiţiile statului în infrastructură este la pământ. Nu are cine să facă proiecte şi cine să le administreze. Bani sunt, dar forma instituţională de execuţie a dispărut, fie este coruptă, fie este incompetentă. Statul, cel mai mare investitor în economie, nu poate începe şi nici executa proiecte de utilitate publică în aproape niciun domeniu.

    Modelul de creştere economică bazat pe reduceri de taxe şi creşteri de salarii la stat care să antreneze creşterea consumului în toată economia se epuizează şi el, ultimele gloanţe fiind trase în acest an. Guvernul nu mai are cum să impulsioneze economia prin măsuri fiscale.

    În aceste condiţii, de unde vor veni următoarele creşteri economice, pentru că România pare să ardă intern?

  • Industria auto românească a crescut de cinci ori în zece ani

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 mld. euro anul trecut. În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi.

    Grupul german Continental, cu afaceri de 2,3 mld. euro pe piaţa românească, este cel mai mare jucător din industria componentelor auto cu 16.500 de salariaţi.

    Cifra de afaceri a celor doi producători auto din România, Automobile Dacia (Mioveni) şi Ford (Craiova) a urcat de la 2,6 mld. euro în 2009, la 5,1 mld. euro anul trecut, creşterea fiind susţinută puternic în ultimii ani de uzina Dacia, dar şi de intrarea în producţie a B-Max la Craiova. Dacia şi Ford ocupă ocupă locul unu şi locul patru între cei mai mari exportatori din România.

    Cea mai mare investiţie în industria auto realizată anul trecut a fost demarată de Grupul Daimler, la Sebeş, unde germanii au pornit un proiect de 300 mil. euro, într-o nouă fabrică de cutii de viteze. Fabrica a fost inaugurată în primăvara acestui an, iar compania se îndreaptă rapid spre top zece cele mai mari companii din industria componentelor auto de pe piaţa locală.

    Top zece cele mai mari companii producătoare de maşini componente auto au rulat anul trecut afaceri de aproape 45,6 mld. lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior, potrivit datelor centralizate de ZF.

    Constatin Stroe, fostul director al Dacia, actual membru în consiliul de administraţie al constructorului deţinut de Renault, spune în continuare că România are un potenţial enorm de a atrage noi investitori în industria auto, însă infrastructura rămâne o mare problemă.

    „Nu sunt avocatul Renault, însă modul în care se construiesc drumuri în România reprezintă o problemă fundamentală. Personal nu cred că autostrada Piteşti Sibiu va fi realizată până în 2021. Eu sper să facă ceva parţial măcar până atunci“, a subliniat Constantin Stroe.

    Grupul Continental rămâne numărul unu pe segmentul componentelor auto şi singurul cu afaceri de peste 2 miliarde de euro. Cifra de afaceri cumulată a celor şapte companii ce alcătuiesc grupul Continental în România a urcat anul trecut 14% faţă de anul anterior la
    2,3 miliarde de euro sau peste
    10,2 miliarde de lei. Dacă toate cele şapte divizii ar fi concentrate într-o singură companie, Continental ar fi pe locul trei în topul celor mai mari companii din România, după Automobile Dacia şi OMV Petrom. Ca grup însă, Continental rămâne în continuare depăşit de companii precum OMV Petrom, Grupul Renault, dar şi Rompetrol.

    Raportat la nivel mondial, activitatea din România a nemţilor a reprezentat anul trecut 5,9% din cifra de afaceri totală a concernului german, de 39,2 miliarde de euro în 2015. Mai mult, cu 16.500 de salariaţi cât avea la finalul anului trecut, activitatea din România a nemţilor reprezintă aproape 8%.

    „Toate diviziile Continental din România au în plan în 2016 creşterea numărului de angajaţi. Per total, divizia Anvelope, divizia ContiTech şi cele trei divizii estimează o creştere de peste 1.000 de angajaţi“, a spus Christian von Albrichsfeld, directorul general al Grupului Continental în România.

    Grupul german a realizat anul trecut investiţii de 130 mil. euro pe piaţa locală, pentru a dezvolta sisteme pentru maşinile autonome ale viitorului. În plus, anul acesta compania va suplimenta cu încă 1.000 de salariaţi numărul total al angajaţilor, ajungând la un total de 17.500  de oameni, foarte aproape de Grupul Renault care are un total de 18.000 de salariaţi. În cadrul companiei aproape 5.000 de ingineri dezvoltă produse şi software pentru mobilitatea viitorului. Continental are centre de cercetare şi dezvoltare în Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Braşov şi unităţi de producţie în Braşov, Sibiu, Timişoara, Nădab şi Carei.

    „Continental România are în plan investiţii de peste 160 de milioane de euro în 2016. Dintre acestea, cele mai mari sunt plănuite în Timişoara, Sibiu, Braşov şi Iaşi. Printre proiectele noi derulate de Continental în România anul acesta se numără extinderea fabricii de componente electronice din Timişoara“, a spus Christian von Albrichsfeld.

    În total, în perioada 1999-2015, Continental a investit 1,1 miliarde de euro în activităţile din România. Toate cele cinci divizii Continental sunt reprezentate local, iar compania deţine şapte unităţi de producţie şi patru centre de cercetare şi de dezvoltare. Continental este partener al unui joint-venture în Slatina şi are un centru de distribuţie a anvelopelor în Bucureşti. Continental avea la finalul anului 2015 aproximativ 16.500 de angajaţi şi îşi va mări echipa în 2016 cu peste 1.000 noi angajaţi în România, după ce anul trecut concernul a recrutat 1.500.

    Alături de diviziile actuale, săptămâna aceasta Continental a anunţat că va dechide la Timişoara şi un birou pentru Elektrobit, producătorul de soluţii tehnologice care dezvoltă inclusiv soluţii pentru realitatea augmentată, prin care sunt proiectate pe parbriz mai multe informaţii ajutătoare.

    Automobile Dacia, principalul constructor de automobile de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro), în creştere cu 2% faţă de anul anterior, când compania a rulat 18,8 mld. lei, potrivit datelor companiei.

    Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie de pe piaţa locală după cifra de afaceri pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care cifra de afaceri a OMV Petrom SA a continuat scăderea şi în 2015 pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei vine în contextul în care producţia de maşini de la Mioveni a stagnat anul trecut la circa  339.000 de unităţi.

  • Industria auto românească a crescut de cinci ori în zece ani

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 mld. euro anul trecut. În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi.

    Grupul german Continental, cu afaceri de 2,3 mld. euro pe piaţa românească, este cel mai mare jucător din industria componentelor auto cu 16.500 de salariaţi.

    Cifra de afaceri a celor doi producători auto din România, Automobile Dacia (Mioveni) şi Ford (Craiova) a urcat de la 2,6 mld. euro în 2009, la 5,1 mld. euro anul trecut, creşterea fiind susţinută puternic în ultimii ani de uzina Dacia, dar şi de intrarea în producţie a B-Max la Craiova. Dacia şi Ford ocupă ocupă locul unu şi locul patru între cei mai mari exportatori din România.

    Cea mai mare investiţie în industria auto realizată anul trecut a fost demarată de Grupul Daimler, la Sebeş, unde germanii au pornit un proiect de 300 mil. euro, într-o nouă fabrică de cutii de viteze. Fabrica a fost inaugurată în primăvara acestui an, iar compania se îndreaptă rapid spre top zece cele mai mari companii din industria componentelor auto de pe piaţa locală.

    Top zece cele mai mari companii producătoare de maşini componente auto au rulat anul trecut afaceri de aproape 45,6 mld. lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior, potrivit datelor centralizate de ZF.

    Constatin Stroe, fostul director al Dacia, actual membru în consiliul de administraţie al constructorului deţinut de Renault, spune în continuare că România are un potenţial enorm de a atrage noi investitori în industria auto, însă infrastructura rămâne o mare problemă.

    „Nu sunt avocatul Renault, însă modul în care se construiesc drumuri în România reprezintă o problemă fundamentală. Personal nu cred că autostrada Piteşti Sibiu va fi realizată până în 2021. Eu sper să facă ceva parţial măcar până atunci“, a subliniat Constantin Stroe.

    Grupul Continental rămâne numărul unu pe segmentul componentelor auto şi singurul cu afaceri de peste 2 miliarde de euro. Cifra de afaceri cumulată a celor şapte companii ce alcătuiesc grupul Continental în România a urcat anul trecut 14% faţă de anul anterior la
    2,3 miliarde de euro sau peste
    10,2 miliarde de lei. Dacă toate cele şapte divizii ar fi concentrate într-o singură companie, Continental ar fi pe locul trei în topul celor mai mari companii din România, după Automobile Dacia şi OMV Petrom. Ca grup însă, Continental rămâne în continuare depăşit de companii precum OMV Petrom, Grupul Renault, dar şi Rompetrol.

    Raportat la nivel mondial, activitatea din România a nemţilor a reprezentat anul trecut 5,9% din cifra de afaceri totală a concernului german, de 39,2 miliarde de euro în 2015. Mai mult, cu 16.500 de salariaţi cât avea la finalul anului trecut, activitatea din România a nemţilor reprezintă aproape 8%.

    „Toate diviziile Continental din România au în plan în 2016 creşterea numărului de angajaţi. Per total, divizia Anvelope, divizia ContiTech şi cele trei divizii estimează o creştere de peste 1.000 de angajaţi“, a spus Christian von Albrichsfeld, directorul general al Grupului Continental în România.

    Grupul german a realizat anul trecut investiţii de 130 mil. euro pe piaţa locală, pentru a dezvolta sisteme pentru maşinile autonome ale viitorului. În plus, anul acesta compania va suplimenta cu încă 1.000 de salariaţi numărul total al angajaţilor, ajungând la un total de 17.500  de oameni, foarte aproape de Grupul Renault care are un total de 18.000 de salariaţi. În cadrul companiei aproape 5.000 de ingineri dezvoltă produse şi software pentru mobilitatea viitorului. Continental are centre de cercetare şi dezvoltare în Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Braşov şi unităţi de producţie în Braşov, Sibiu, Timişoara, Nădab şi Carei.

    „Continental România are în plan investiţii de peste 160 de milioane de euro în 2016. Dintre acestea, cele mai mari sunt plănuite în Timişoara, Sibiu, Braşov şi Iaşi. Printre proiectele noi derulate de Continental în România anul acesta se numără extinderea fabricii de componente electronice din Timişoara“, a spus Christian von Albrichsfeld.

    În total, în perioada 1999-2015, Continental a investit 1,1 miliarde de euro în activităţile din România. Toate cele cinci divizii Continental sunt reprezentate local, iar compania deţine şapte unităţi de producţie şi patru centre de cercetare şi de dezvoltare. Continental este partener al unui joint-venture în Slatina şi are un centru de distribuţie a anvelopelor în Bucureşti. Continental avea la finalul anului 2015 aproximativ 16.500 de angajaţi şi îşi va mări echipa în 2016 cu peste 1.000 noi angajaţi în România, după ce anul trecut concernul a recrutat 1.500.

    Alături de diviziile actuale, săptămâna aceasta Continental a anunţat că va dechide la Timişoara şi un birou pentru Elektrobit, producătorul de soluţii tehnologice care dezvoltă inclusiv soluţii pentru realitatea augmentată, prin care sunt proiectate pe parbriz mai multe informaţii ajutătoare.

    Automobile Dacia, principalul constructor de automobile de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro), în creştere cu 2% faţă de anul anterior, când compania a rulat 18,8 mld. lei, potrivit datelor companiei.

    Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie de pe piaţa locală după cifra de afaceri pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care cifra de afaceri a OMV Petrom SA a continuat scăderea şi în 2015 pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei vine în contextul în care producţia de maşini de la Mioveni a stagnat anul trecut la circa  339.000 de unităţi.

  • De la desene animate la conducerea unei afaceri de 26.2 miliarde de dolari

    Jeff Weiner, CEO-ul LinkedIn, reţeaua de socializare profesională, este un vizionar şi antreprenor care consideră că o companie ca la carte trebuie să investească în principal în bunăstarea clienţilor şi să facă o diferenţă în lume.

    S-a născut în 1970 în New York şi a urmat liceul Mamaroneck High School din New York, urmat de University of Pennsylvania.

    De când era mic, Weiner a fost învăţat să fie optimist de către părinţii lui. ”Tata obişnuia să îmi spună că pot realiza orice îmi propun. O spunea atât de des – adică în fiecare seară până pe la vârsta de 12 ani – încât la vremea respectivă devenise pentru mine doar o altă predică părintească, ceva asemănător cu ”Mănâncă-ţi legumele!””, a relatat el pentru Business Insider.

    Tot tatăl lui l-a ajutat să îşi găsească de lucru pentru prima oară, punându-l să coneacpă o scrisoare de intenţie în care să explice exact ce ar fi vrut să lucreze. Astfel, un Jeff Weiner de 24 de ani, fără un masterat în administrarea afacerilor şi cu foarte puţine job-uri disponibile, se angaja la Warner Bros., celebra companie care l-a creat pe Bugs Bunny., drept analist în departamentul strategic.

    Cititi continuarea pe www.zfcorporate.ro