“Procurorul general al Ucrainei Viktor Şokin a ordonat să fie luate toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii Annei Duriţkaia, un martor cheie în uciderea opozantului rus Boris Nemţov”, afirmă comunicatul.
Nemţov, în vâstă de 55 de ani, a fost împuşcat mortal în timp ce se plimba pe un pod în apropiere de Kremlin împreună cu Duriţkaia, în vârstă de 23 de ani, care s-a întors în Ucraina.
Cu o zi înainte de a fi ucis în apropiere de Kremlin, săptămâna trecută, opozantul rus şi colaboratoarea sa apropiată Olga Şorina au discutat despre o investigaţie sensibilă pe care el o pregătea în legătură cu sprijinul acordat de Moscova rebelilor proruşi din estul Ucrainei.
Temându-se că biroul lor este supravegheat de serviciile de informaţii ruse, Nemţov a recurs la note scrise.
“M-au contactat nişte paraşutişti din Ivanovo. Şaptesprezece morţi, nu le-au dat niciun ban, dar pentru moment le este teamă să vorbească”, a scris el într-o notă prezentată de Şorina agenţiei Reuters.
“Nu voia să spună nimic, ca măsură de precauţie. Nu voia să o spună cu voce tare, de aceea mi-a scris pe hârtie”, a declarat ea.
Autenticitatea notei scrise de mână nu poate fi confirmată independent, precizează Reuters.
Începând din vară, au circulat informaţii în ţară potrivit cărora mulţi militari ruşi au murit în luptele din estul Ucrainei, soldate în total cu peste 6.000 de morţi.
În pofida a ceea ce Ucraina şi aliaţii săi occidentali susţin că sunt dovezi copleşitoare, Moscova neagă că ar trimite trupe sau arme în regiune, afirmând că ruşii care luptă în Ucraina sunt voluntari.
De aceea această notă a lui Nemţov este atât de sensibilă – probabil suficient de sensibilă pentru a oferi un motiv pentru asasinarea lui, consideră prietenii opozantului rus, adăugând însă că se îndoiesc că acesta a fost principalul motiv al crimei.
Şorina susţine că în cursul cercetărilor lui, Nemţov a fost contactat de rudele unui grup de soldaţi ruşi care, potrivit lui, au luptat în estul Ucrainei. El încerca să îi convingă să îşi facă declaraţiile publice.
Aceştia erau soldaţii care, potrivit notei lui Nemţov, fuseseră dislocaţi în Ivanovo, un oraş situat la 300 de kilometri nord-est de Moscova, care este sediul diviziei 98 de paraşutişti a armatei ruse.
“El menţinea contactul cu ei”, a declarat Şorina. “Cum menţinea contactul cu ei, nu ştiu, nu m-a pus în legătură cu nimeni”, a adăugat ea.
Şorina susţine că ea şi un alt asociat al lui Nemţov, Ilia Iaşin, vor încerca să salveze informaţia strânsă de Nemţov şi vor încerca să publice un raport în decurs de o lună. Din ceea ce ştie, el reuşise să scrie doar cuprinsul.
Ea susţine că în cazul rapoartelor precedente, Nemţov memorase numeroase informaţii, pe care i le dicta când era pregătit.
Iaşin susţine că el şi Nemţov au discutat despre raportul privind Ucraina cu o zi şi jumătate înainte de a fi ucis. “Mi-a spus că este în contact cu rudele unor militari ruşi ucişi şi că plănuieşte să meargă la Ivanovo pentru a discuta cu părinţii soldaţilor morţi”, a declarat Iaşin.
“El a spus că în viitorul apropiat va reuni şi va pune în ordine diverse dovezi şi documente care arată direct prezenţa militarilor ruşi în teritoriul ucrainean şi, prin urmare, va demasca minciunile preşedintelui Putin că nu există militari ruşi acolo”, a adăugat el.
Nemţov stabilise şi titlul raportului: “Putin şi războiul”, afirmă Iaşin.
Vizita premierului Renzi la Moscova este prima vizită de stat efectuată în Rusia de un lider european important de la declanşarea conflictului din Ucraina, relatează Bloomberg.
Putin a numit Italia un partener privilegiat şi a spus că discuţiile cu Renzi au fost prietenoase şi constructive.
Renzi, care a cerut sprijinul Rusiei pentru o posibilă acţiune în Libia, ca membru cu drept de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, a declarat că acordul de pace în Ucraina semnat la Minsk în luna februarie a oferit o soluţie de pace în criza ucraineană.
Premierul italian a declarat într-o conferinţă de presă comună cu Putin că Rusia şi Italia pot să îşi consolideze legăturile economice şi comerciale, în pofida sancţiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană şi Statele Unite. El l-a invitat pe Putin la un târg comercial internaţional care va avea loc la Milano în luna iunie, afirmând că acordul de la Minsk poate contribui la îmbunătăţirea relaţiilor UE-Rusia.
În timp ce cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande s-au deplasat la rândul lor la Moscova în februarie, pentru a negocia un acord cu Putin privind Ucraina, Rusia rămâne în cel mai grav blocaj geopolitic cu SUA şi UE după cel de-al Doilea Război Mondial.
În privinţa Libiei, fostă colonie italiană, Renzi a spus că ar vrea să fie trimise forţe sub mandat ONU în statul nord-african aflat în haos de peste trei ani, după ce atacuri aeriene ale NATO au contribuit la îndepărtarea de la putere a lui Muammar Qaddafi.
Înainte de a merge la Moscova, Renzi a discutat telefonic cu Merkel, Hollande, preşedintele american Barack Obama şi premierul britanic David Cameron. Liderii au convenit că sancţiunile împotriva Rusiei pot fi ridicate doar dacă acordul de la Minsk este aplicat în totalitate şi va avea loc o stabilizare a armistiţiului din Ucraina.
Italia este al patrulea mare partener comercial al Rusiei, după China, Olanda şi Germania, cu schimbuei de 48,4 miliarde de dolari în 2014, în scădere cu 10% faţă de 2013.
Rusia vrea să-şi folosească legăturile politice şi comerciale pentru a submina instituţiile occidentale şi pentru a aduce Europa Centrală mai aproape de interesele sale. De la izbucnirea conflictului ucrainean, Moscova a devenit şi mai interesată de câteva state central-europene, respectiv Ungaria, Slovacia şi Cehia, care se străduiesc să menţină un echilibru între Rusia şi Occident.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, are programată o vizită în Slovacia în aprilie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a vizitat Ungaria la jumătatea lui februarie, iar Kremlinul şi-a consolidat relaţiile şi cu preşedintele ceh Milos Zeman.
Europa Centrală este importantă pentru Rusia datorită localizării sale geostrategice, la marginile estice ale Uniunii Europene şi NATO. Aceste state au imperative geografice diferite faţă de vecinii lor de la periferia Rusiei şi sunt mai deschise la posibilitatea consolidării relaţiilor cu Moscova.
Spre deosebire, apropierea geografică de Rusia determină Polonia să evite relaţiile politice sau comerciale cu Moscova şi să fie mai dispusă să se apropie de Occident. România, care are ieşire la Marea Neagră şi se învecinează cu Republica Moldova, o fostă republică sovietică cu o regiune separatistă susţinută de ruşi, este o ţară care a oscilat istoric între Rusia şi Occident. Dar acum, din cauza provocărilor geopolitice şi temerilor faţă de influenţa rusă, a virat spre Occident.
Însă alte ţări din Europa Centrală sunt mai departe de Rusia şi, pentru că se confruntă cu riscuri de securitate mai mici din partea ruşilor, au şanse mai mari de a crea un echilibru între Moscova şi Occident. Înainte de izbucnirea conflictului ucrainean, Rusia a profitat de criza financiară din UE pentru a-şi spori prezenţa comercială în Europa Centrală, mărindu-şi astfel şi influenţa în regiune. În plus, Rusia şi-a folosit serviciile de informaţii şi a sprijinit grupuri de extremă-dreapta în acelaşi scop.
Conflictul din Ucraina a determinat Rusia să-şi intensifice eforturile în regiune. În timp ce România şi Polonia cer o prezenţă sporită a NATO în regiune, Moscova încearcă să se asigure că ţări ca Ungaria, Slovacia şi Cehia nu susţin iniţiativele românilor şi polonezilor. De asemenea, Kremlinul speră ca statele central-europene, alături de Grecia şi Cipru, să blocheze adoptarea unor noi sancţiuni în UE împotriva ruşilor.
Însă constrângerile Rusiei sunt tot mai mari, criza financiară cu care se confruntă ţara determinând Moscova să-şi reducă cheltuielile în statele central-europene şi să-şi canalizeze atenţia spre piaţa internă. În timp ce unele fonduri vor fi alocate principalelor obiective geopolitice ale Rusiei, în special crizei din Ucraina, cheltuielile în alte zone ar putea fi limitate.
Astfel, problemele cauzate de criza financiară din Rusia şi de provocările geopolitice vor limita abilitatea Kremlinului de a-şi îndeplini ambiţiile în Europa Centrală, o regiune în care ţările oscilează constant între Occident şi Moscova.
“Boris Nemţov a fost ucis deoarece aşa ceva este posibil (în Rusia). Putin şi elita sa consideră că după 15 ani de putere totul este posibil, că poate face orice”, a acuzat Kasparov în faţa Subcomitetului pentru Europa din Senatul american.
“Boris (Nemţov) a fost un critic vehement al unui stat poliţienesc care nu tolerează criticile”, a continuat el, adăugând că opozantul rus se pregătea să prezinte un raport cu dovezi privind “prezenţa trupelor ruseşti în Ucraina”.
Anterior, Garry Kasparov, care locuieşte acum în Statele Unite, a declarat că asasinarea lui Boris Nemţov arată că regimul Putin şi cei care îl susţin mint atunci când spun că sprijinul popular este puternic.
“Dacă ai 86 la sută sprijin, de ce ai ucide pe cineva ca Boris?”, a declarat fostul campion mondial la şah. “El ar putea ajunge la două milioane de persoane online în cel mai bun caz. O demonstraţie strânge câteva sute de persoane cel mult. Aşa că dacă eşti încrezător, de ce să faci asta?”, a întrebat Kasparov.
Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani, unul dintre cei mai vehemenţi critici ai lui Vladimir Putin, a fost împuşcat mortal vineri seară, în apropierea Kremlinului.
“Întotdeauna avem” suspecţi, a declarat miercuri Bortnikov.
Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani, care a ocupat posturi guvernamentale importante în timpul preşedintelui Boris Elţîn şi a devenit ulterior lider al opoziţiei, a fost împuşcat mortal vineri noaptea, în centrul Moscovei.
Potrivit Comitetului rus de anchetă, asasinarea politicianului ar putea fi o încercare de destabilizare a situaţiei politice din Rusia.
Anchetatorii iau în calcul posibilitatea ca asasinatul să aibă legătură cu ameninţările primite de Nemţov pentru poziţia adoptată faţă de atacul terorist de la redacţia revistei franceze Charlie Hebdo, sau cu conflictul din Ucraina. Afacerile politicianului sau un atac legat de viaţa sa privată sunt de asemenea luate în considerare.
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis că autorităţile vor face totul pentru a-i pedepsi pe cei responsabili de organizarea crimei.
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a catalogat interdicţiile de călătorie impuse de Rusia drept “un mare afront”, precizând că va lua legătura cu Moscova şi va solicita explicaţii.
Letonia, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, s-a alăturat criticilor. “Decizia de blocare a intrării eurodeputatei Sandra Kalniete încalcă principii de bază ale omeniei”, a comunicat Preşedinţia letonă a Consiliului UE.
Serviciul European de Acţiune Externă a exprimat iritare în legătură cu argumentele oferite de Rusia, care a justificat prin “raţiuni de menţinere a ordinii publice” decizia de interzicere a intrării eurodeputatei letone.
Polonia s-a alăturat criticilor după ce preşedintele Senatului polonez, Bogdan Borusewicz, nu a putut participa la funeraliile lui Nemţov. “Rusia a devenit, fără dubiu, un regim autoritarist care se îndreaptă spre dictatură”, a spus Borusewicz.
Parlamentul de la Budapesta a aprobat cu 130 de voturi pentru şi 62 împotrivă moţiunea care prevede clasificarea anumitor date din contractele privind modernizarea centralei nucleare Paks pentru o perioadă de 30 de ani, în loc de 15.
Ungaria va lua un împrumut de zece miliarde de euro de la Rusia pentru modernizarea singurei sale centrale nuclare, operaţiune care va fi efectuată de compania rusă de stat Rosatom.
Clasificarea, criticată aspru de opoziţie, vizează date tehnice şi comerciale din contractele semnate de partenerii ruşi şi ungari, acordurile de implementare şi datele care au stat la baza deciziilor din pregătirea acordului.
Partidul de guvernământ Fidesz a afirmat că modernizarea şi extinderea centralei de la Paks va asigura securitatea energetică, va determina o scădere a preţurilor la electricitate şi va spori competitivitatea Ungariei. Sporirea protecţiei anumitor informaţii legate de acest proiect serveşte interesele Ungariei şi este conformă cu legea privind libertatea de informare, a precizat partidul premierului ungar, Viktor Orban.
Coaliţia Democratică de opoziţie a afirmat că următorul Guvern va trebui să desecretizeze datele. Un lider al formaţiunii, Laszlo Varju, a declarat că este neclar dacă cei 30 de ani încep odată cu demararea proiectului sau după finalizarea contractului, ceea ce în realitate ar putea ajunge la “60 până la 100 de ani”.
Partidul Dialog pentru Ungaria (PM) a apreciat că Guvernul “vrea să legalizeze un jaf gigantic şi să amâne posibilitatea de a fi prins”, secretizând datele pentru 30 de ani. Copreşedintele formaţiunii Timea Szabo a declarat că premierul şi grupul Fidesz “nu vor putea evita să ajungă la închisoare”.
Gabor Fodor, din cadrul Partidului Liberal, a apreciat că secretizarea datelor este inacceptabilă şi a adăugat că proiectul de extindere a centralei este inutil. În opinia sa, prin această decizie Guvernul a arătat că ceva nu este în regulă cu proiectul de investiţii.
Deşi au trecut mai mult de trei zile de la asasinarea liderului opoziţiei ruse Boris Nemţov, în apropiere de Kremlin, nu există încă niciun indiciu despre autorul crimei. Dar indiferent cine este acuzat şi cine este cu adevărat responsabil, opoziţia rusă este încă prea slabă pentru a reprezenta o provocare pentru preşedintele Putin.
Intensificarea şi scăderea periodică a disidenţei politice este o tradiţie în Rusia, deşi grupurile care i se opun lui Putin sunt cam aceleaşi de la ascensiunea sa la putere. Majoritatea grupurilor de opoziţie sunt divizate de ideologie şi de personalităţi, dar atunci când îşi pun divergenţele deoparte pentru a se uni împotriva Kremlinului, ca în 2011-2012 când Putin a revenit pentru un al treilea mandat de preşedinte, Guvernul rus este obligat să reacţioneze.
Opoziţia rusă este împărţită în două mari categorii, prima fiind reprezentată de partidele politice cu interese în Guvern. Partidul Comunist şi Partidul Liberal Democrat sunt cele mai cunoscute, ambele fiind prezente de zeci de ani pe scena politică. Cele două formaţiuni au obţinut rezultate importante în alegerile legislative din 2011 împotriva partidului Rusia Unită al lui Putin. Dar de-a lungul mandatelor lui Putin, ambele partide au trecut periodic de la demonstraţii împotriva acestuia la cooperarea cu el.
A doua categorie de opoziţie a evoluat într-o mişcare generală anti-Putin care susţine diferite cauze: împotriva corupţiei, protecţia mediului, împotriva musulmanilor. Cei mai cunoscuţi lideri ai mişcării de protest sunt Aleksei Navalnîi, Boris Akunin şi Ksenia Sobceak.
Boris Nemţov a fost unul dintre liderii opoziţiei cu un istoric îndelungat în Guvernul rus. El a urcat în ierarhia politică în anii ’90, devenind vicepremier în mandatul de preşedinte al lui Boris Elţîn. Mihail Kasianov, care conduce Uniunea Democratică a Poporului, a fost ministru de Finanţe în perioada lui Elţîn şi prim-ministru în timpul mandatului lui Putin. Vladimir Rîjkov, care conduce Partidul Republican al Rusiei, a fost vicepreşedinte al Dumei de Stat în perioada lui Elţin.
Mulţi dintre liderii opoziţiei au legături cu politicile lui Elţîn, în special cu deciziile economice care au fost responsabile de dezvoltarea oligarhilor şi de criza financiară din Rusia. Aproape toate mişcările de opoziţie şi liderii lor au conexiuni în sistem şi nici o personalitate nu reuşeşte să atragă o parte cât mai mare din populaţia rusă, astfel că nu este uşor să se evidenţieze un lider în Rusia.
Un exemplu al slăbiciunii opoziţiei ruse este demonstraţia care a avut loc duminică. Navalnîi organiza iniţial un protest faţă de acţiunile Rusiei în Ucraina, faţă de problemele economice şi corupţia din Guvern şi se aştepta la peste 100.000 de participanţi. După ce vineri seara a fost asasinat Nemţov, organizatorii protestului se aşteptau la o participare şi mai mare, însă duminică au venit doar între 21.000 şi 50.000 de manifestanţi.
Acest lucru dovedeşte poziţia puternică a preşedintelui Vladimir Putin, care a implementat un sistem în care opoziţia este marginalizată şi joacă după regulile sale.
Numeroşi ambasadori sunt aşteptaţi să participe la ceremonia funerară care a început la ora 10.00 (09.00 ora României) la Centrul Saharov din Moscova. Înhumarea este programată pentru după-amiază la un cimitir de la periferia capitalei ruse.
Nemţov a fost împuşcat mortal vineri noaptea în apropierea zidurilor Kremlinului. Ucigaşul a fugit fără să fie identificat, determinându-i pe activiştii din opoziţie să îl acuze pe preşedintele Vladimir Putin că a ordonat asasinatul sau cel puţin că a creat o atmosferă de ură politică ce a condus la comiterea acestei crime.
Cel puţin doi parlamentari europeni proeminenţi au declarat că Rusia i-a împiedicat să participe la ceremonie.
Fostul ministru leton de Externe Sandra Kalniete, care în prezent este deputat în Parlamentul European, a declarat că poliţia de frontieră a împiedicat-o să intre în ţară, luni, pe aeroportul Şeremetievo din Moscova.
“În pofida acestei decizii a regimului Putin, vreau ca rudele şi prietenii lui Boris Nemţov şi toţi ruşii democraţi să ştie că noi … suntem alături de ei în acest moment tragic”, a declarat Kalniete într-o declaraţie.
Bogdan Borusewicz, preşedintele Senatului polonez, declarase anterior la Varşovia că autorităţile ruse i-au refuzat viza.
Vorbind la televiziunea poloneză, fostul activist l-a acuzat pe Putin că îndreaptă Rusia către dictatură.
Singurul membru de Guvern străin care şi-a anunţat participarea a fost ministrul lituanian de Externe Linas Linkevicius. Guvernul german va fi reprezentat de comisarul său în Rusia, Gernot Erler.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat luni că preşedintele rus nu va participa la funeralii şi că îl trimite pe reprezentantul său în Parlament, Garry Minh.
Putin a numit uciderea lui Nemţov o “provocare”.
Anchetatorii ruşi au declarat că analizează diverse ipoteze în ancheta privind această crimă, inclusiv o legătură cu conflictul din Ucraina.
Comitetul de Anchetă, care se ocupă de acest caz, a confirmat marţi că martorul cheie, prietena lui Nemţov care se afla alături de el în noaptea în care a acesta a fost ucis, s-a întors în Ucraina natală.
Anna Duriţkaia va continua să coopereze cu anchetatorii, a declarat purtătorul de cuvânt al comitetului, Vladimir Markin pentru agenţia Interfax.