BusinessMagazin

Tag: business

  • Prima companie din România care renunţă la birourile angajaţilor

    ESTE ŞTIUT CĂ ELEMENTE PRECUM ATMOSFERA DIN BIROU SAU DESIGNUL SPAŢIULUI DE LUCRU SE REFLECTĂ ASUPRA PRODUCTIVITĂŢII ANGAJAŢILOR, lucru dovedit de-a lungul timpului prin numeroase studii. Ce determină însă o companie să schimbe complet modul de lucru, să decoreze birourile mai degrabă asemenea unei cafenele boeme unde merg doar oameni de afaceri sau să renunţe la birourile personale şi să lase angajaţii să lucreze de oriunde?

    O posibilă explicaţie se găseşte în clădirea de birouri din piaţa Charles de Gaulle din Capitală, unde îşi are sediul central Vodafone România şi unde câteva etaje fac notă discordantă cu toate celelalte. Încă din lifturile din sticlă de unde pot fi observaţi majoritatea angajaţilor din întreaga clădire se disting petele de culoare dintre etajele 9 şi 12, care contrastează puternic monocromia şi banalul specific de obicei marilor companii.

    Din afară nu seamănă prea mult cu un birou, ci mai degrabă cu o cafenea elegantă şi totodată boemă, cu mobilier modern şi colorat, dar laptopurile şi oamenii îmbrăcaţi destul de formal trădează adevărata utilitate a celor patru etaje. Dinăuntru nici atât – designul este inedit, atmosfera este curios de relaxată, iar câteva mese rotunde sunt ocupate de grupuri restrânse de oameni care discută deasupra vreunui laptop.

    Un alt lucru care se remarcă încă de la bun început este absenţa pereţilor despărţitori, cu foarte mici excepţii, dar şi a birourilor ocupate în mod tradiţional de executivi. Singurele spaţii de lucru închise au rămas sălile de şedinţe, în medie câte cinci pe fiecare etaj, decorate şi personalizate în funcţie de o anumită tematică, aşa cum este sala România, pe pereţii căreia se află agăţate vase de lut şi care are în mijloc, în locul tradiţionalei mese rotunde, câţiva buşteni.

    „Este una din componentele noului concept al modului de lucru pe care l-am pus în practică„, explică Iñaki Berroeta. Fiecare angajat are propriul dulăpior în care îşi păstrează laptopul de serviciu şi alte obiecte personale, iar în fiecare dimineaţă îşi poate alege un birou diferit faţă de cel din ziua precedentă şi chiar se poate muta pe parcursul zilei la un altul disponibil. Singura problemă ar fi că nu ştii niciodată unde anume în sediu se află un coleg cu care e nevoie să lucrezi.

    Orice obiect rămas în sediu după terminarea programului este colectat şi încuiat într-o cutie specială la care posesorii capătă acces de-abia în după-amiaza zilei următoare.
    România este a cincea ţară din grupul britanic Vodafone care a aplicat acest concept de lucru, după Olanda – promotorul ideii cândva în urmă cu aproximativ doi ani, Marea Britanie, Irlanda şi Malta, dar majoritatea ţărilor din grup vor trece în următoarea perioadă printr-o astfel de transformare. Există versiuni diferite ale conceptului în fiecare dintre aceste ţări, cu câteva elemente comune precum absenţa unui birou propriu sau definirea unei zone de întâlniri informale alăturate spaţiului deschis de birouri. „Relaxarea şi interactivitatea pot duce la o creştere a eficienţei şi a producţivităţii.

    Inaki Berroeta, este CEO al Vodafone România


     

  • TotalSoft şi certSIGN în parteneriat pentru includerea serviciilor de facturare electronică în Charisma ERP

    Avantajele facturării electronice se traduc prin reducerea cu 85% a costurilor de emitere şi transmitere a facturilor, eliminarea riscului pierderii facturilor şi, implicit, a neonorării lor la plată din acest motiv, oferind companiilor o eficienţă sporită în urmărirea lichidităţilor. Totodată, facturarea electronică asigură o transmitere uşoară, rapidă şi sigură a facturilor.

    “Adăugarea beneficiilor serviciului de arhivare legală la cele specifice unui sistem ERP, creează bazele pentru un flux de afaceri complet electronic. Vedem un potenţial semnificativ în parteneriatul cu TotalSoft, prin prisma portofoliului numeros de clienţi corporate. Aceştia au acum posibilitatea reducerii costurilor de funcţionare şi îmbunătăţirii interacţiunii atât cu clienţii şi furnizorii, cât şi cu autorităţile guvernamentale”, declară Mihai Rusescu, director business unit arhivare electronică în cadrul certSIGN.

    La nivelul României, certSIGN este singurul furnizor acreditat pentru toate serviciile asociate emiterii facturii electronice: semnătură electronică, marcare temporală şi arhivare electronică.

    “Primele cerinţe de facturare electronică au apărut din partea clienţilor Charisma încă de anul trecut şi, dacă ne uităm la pieţele dezvoltate, acest mecanism este folosit pe scară largă în toate sectoarele industriale. Mă bucur că prin parteneriatul cu certSIGN, lider de piaţă în facturare electronică, putem răspunde unei tendinţe clare a pieţei. Acest parteneriat face parte din strategia noastră de diversificare a portofoliului de soluţii” a declarat Daniel Ionescu, sales & marketing director la TotalSoft.  

    În urma integrării dintre Charisma ERP şi aplicaţia pentru generarea semnăturii electronice, procesul de facturare electronică (generare document, semnare, marcare temporală, returnare document şi arhivarea lui într-un centru de date dedicat) se automatizează complet, indiferent de volumul de activitate al companiei utilizatoare. Securitatea datelor este susţinută prin utilzarea unui dispozitiv securizat de generare a cheilor şi creare a semnăturii electronice şi printr-o legatură VPN cu sediul clientului, necesară transmiterii datelor.

  • Romanian Business Leaders lansează un proiect pentru stimularea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor

    Fundaţia Romanian Business Leaders derulează în această perioadă proiectul „Vreau să fiu antreprenor”, prin care urmăreşte stimularea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor de liceu. Acest program se va desfăşura pe o perioadă de 12 luni şi se adresează elevilor de clasa a X-a şi a XI-a, iar prima sesiune a avut loc ieri la Braşov. Programul va continua la Iaşi pe 18 aprilie, Târgu-Mureş pe 25 aprilie, Cluj-Napoca pe 16 mai, la Timişoara pe 30 mai şi în toamna acestui an la Brăila, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Oradea, Piteşti şi Sibiu. Fundaţia Romanian Business Leaders este condusă de un consiliu director din care fac parte Ioana Filipescu (managing director al Raiffeisen Investment România), Anca Harasim (director executiv al Camerei de Comerţ Americane în România), Mihaela Perianu (antreprenor, CEO al AIMS Human Capital Bucureşti şi Dale Carnegie Training), Andi Dumitrescu (director general GfK România), Mihai Marcu (antreprenor, preşedinte MedLife), Felix Pătrăşcanu (antreprenor, fondator FAN Courier), dar şi alţii.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • “Regele lemnului” scoate din România peste un milion de metri cubi pe an

    SEBEŞ, RĂDĂUŢI, SIRET ŞI COMĂNEŞTI. Cele patru fabrici din România ale lui Gerald Schweighofer, descendent al unei familii legate de mai bine de trei secole de prelucrarea lemnului, îi generează venituri totale de jumătate de miliard de euro. Prima investiţie, cea de lângă Alba Iulia, a fost inaugurată în 2003 pe o suprafaţă de 53 de hectare şi este destinată în totalitate lemnului de esenţă moale, respectiv molid.

    De atunci, afacerile cu cherestea au mers ca pe roate, grupul dezvoltând constant noi investiţii în punctele cheie ale industriei prelucrătoare de lemn: în 2008 la Rădăuţi şi în 2010 la Comăneşti, iar Carpaţii Orientali şi Meridionali, cunoscuţi pentru calitatea crescută a arborilor, erau şi mai aproape de fabricile regionale ale austriacului. 85% din lemnul prelucrat de Schweighofer în România ajunge în 60 de ţări, însemnând mai bine de un milion de metri cubi sau 30.000 de vagoane de tren.

     

    CEA MAI IMPORTANTĂ PIAŢĂ DE EXPORT ESTE JAPONIA, de unde s-au generat 40% din venituri, urmată de Orientul Mijlociu. „2012 a fost un an de succes pentru business. Industria prelucrării lemnului din Europa nu se descurcă prea bine, însă noi avem pieţe mai bune, unde nu trimitem doar material brut, ci unul prelucrat, de calitate superioară”, explică Schweighofer. În Europa de Vest materia primă nu e suficientă, dat fiind că sunt foarte mulţi proprietari de păduri care nu mai sunt interesaţi să taie lemnul, pe seama incertitudinii economice, iar pieţele de consum din Europa se descurcă „dezastruos„ de la startul crizei, cum cererea e mai mică.

    Nici Africa sau Statele Unite ale Americii nu mai au nevoie de lemn la fel ca altădată, iar singura cale de creştere în actualul context este găsirea de noi pieţe, ceea ce austriacul a făcut încă din 1992. „Am fost prima companie din Europa care a exportat în Japonia, când niponii nici nu ştiau că sunt copaci care cresc pe-aici, iar acum suntem al doilea cel mai mare exportator în Japonia de pe continent„, explică Scheweighofer. Mai bine de trei sferturi din exporturile României către arhipelagul nipon sunt realizate de compania sa. Cei mai importanţi clienţi din România sunt Egger şi Kronospan pentru tocătura de lemn, dar şi retailerii do-it-yourself pentru panourile încleiate din lemn, însă piaţa românească nu poate fi un mare consumator astăzi din cauza lipsei industriei.

  • Agricover a avut anul trecut afaceri de 970 de milioane de lei

    Robert Arsene, CEO al grupului Agricover, declară despre rezultate că acestea “demonstrează că modelul de business pe care Agricover îl promovează este unul corect, axat pe localizarea şi integrarea nevoilor clienţilor, dovedindu-se câştigător chiar şi în condiţii macroeconomice dificile”. Linii de business precum Agricover Livestock – comerţul cu animale vii şi carne sau finanţarea fermelor prin Agricover Credit IFN, precum şi performanţele Agricover Bulgaria au contribuit cu creşteri de peste 80 de milioane de  lei la rezultatul final pozitiv.

    Astfel, în 2012, grupul Agricover a raportat o cifră de afaceri de 970 de milioane de lei, în creştere cu 5% faţă de anul 2011, în timp ce EBITDA de 38 de milioane de lei a reprezentat o reducere de cca. 15% faţă de 2011, dictată de condiţiile dificile cu care s-a confruntat anul trecut agricultura atât în România, cât şi în Europa.

    ”Agricultura românească a suferit în 2012 mai multe şocuri. Iarna grea, urmată de vara secetoasă, instabilitatea macroeconomică si volatilitatea majoră a preţurilor cerealelor şi-au pus amprenta asupra întregului domeniu agribusiness. Vom consolida în continuare parteneriatele cu fermierii şi procesatorii din România, pentru susţinerea agriculturii şi a industriei alimentare româneşti”, a declarat Robert Arsene.

    Creşterea afacerilor se datorează atât performanţelor unor linii de business înfiinţate recent, care au confirmat pragmatismul strategiei de dezvoltare a Agricover, cât şi celor consacrate precum Distribuţia de inputuri pentru agricultură, care a continuat trendul pozitiv şi în 2012, crescând cu 15% faţă de anul precedent.

    Lider pe piaţa distribuţiei de inputuri, creşterea acestei linii de business se datorează în principal sporirii numărului de clienţi şi restructurării portofoliului de produse în conformitate cu strategia grupului şi cerinţele clienţilor.

    O contribuţie deosebită a fost adusă de distribuţia de motorină pentru fermieri, unde portofoliul clienţilor a crescut cu 28% faţă de anul 2011. Rezultate demne de semnalat s-au înregistrat şi pe proiectele mai ”tinere” precum distribuţia de inputuri din Bulgaria unde, prin dezvoltarea unor parteneriate strategice, cifra de afaceri a crescut cu 41%  în 2012 faţă de 2011.

    O linie de business relativ tânără care a înregistrat o creştere substanţială este Agricover Livestock – comerţul cu animale vii şi carne, ale cărei venituri s-au triplat în 2012 pe fondul dezvoltării de parteneriate cu fermierii. Astfel, din totalul estimat de 150 de exploataţii zootehnice profesioniste, în prezent aproximativ 90 de ferme sunt membre ale Clubului Fermierilor din Zootehnie – Agricover.

    “Dorim să construim împreună o platformă de integrare, unde interesele coincid. Agricover, prin poziţia de lider în agribusiness-ul românesc, este un jucător care înţelege problemele cu care se confruntă fermierii şi caută să găsească  în permanenţă soluţii, astfel încât parteneriatul să fie durabil şi profitabil ambilor parteneri”, a precizat Robert Arsene.

    In 2013, priorităţile de dezvoltare ale Agricover Livestock sunt  legate în principal de diversificarea activităţii. Astfel, Agricover îşi propune dezvoltarea  unei platforme de integrare similare şi pentru fermele de vaci de lapte, având ca scop facilitarea valorificării laptelui şi prefinanţarea achiziţiei de tăuraşi pentru îngrăşat, precum şi intrarea pe segmentul de procesare (tranşare şi abatorizare), proiecte care se estimează că vor stimula creşterea cu 30-40% a afacerilor Agricover Livestock.

    Agricover  Credit IFN, prima instituţie financiară nonbancară din România specializată pe finanţarea producătorilor agricoli, a înregistrat în 2012 o creştere cu 40% a volumului plasamentelor ca urmare a măririi cu 56% a numărului de clienţi şi diversificarea portofoliului de produse dedicate finanţării agriculturii. Agricover Credit IFN oferă finanţare atât fermierilor din sectorul vegetal, cât şi celor din zootehnie şi industria procesatoare.

    Grupul Agricover va continua procesul de investiţii şi în 2013, după ce în 2012 a investit peste  2.000.000 de euro în achiziţia unui siloz şi a unui depozit orizontal la Marghita şi Tinca, în judeţul Bihor. În plus, au fost investiţi peste 300.000 de euro în retehnologizarea laboratoarelor din silozuri pentru a asigura corectitudinea şi transparenţa totală a serviciilor de silozare de la recepţionare la depozitare şi livrare, aspecte esenţiale în consolidarea încrederii şi creşterea nivelului de satisfacţie a clienţilor, atât fermieri cât şi procesatori.

    Agricover a dezvoltat recent o platformă de comerţ online pentru agricultură şi produse de grădinărit sub marca Covera, singura platformă online adresată companiilor şi persoanelor fizice din România. “Covera este o linie de afaceri pe care am creat-o anticipând tendinţele de dezvoltare a agribusiness-ului, segmentul vizat fiind fermierii mai mici, grădinarii şi locuitorii zonelor rezidenţiale care doresc să facă amenajări exterioare.

    Ne propunem să fim principalul jucător din România în domeniul comerţului online cu produse pentru agricultura şi grădinărit, oferind cea mai mare diversitate de produse”, a mai spus Robert Arsene.
    Agricover are în portofoliu peste 3.500 de fermieri în România şi Bulgaria, circa 110 procesatori şi deţine parteneriate solide cu cei mai importanţi furnizori de inputuri pentru agricultură, cu bănci şi instituţii financiare atât din România cât şi internaţionale. 

    ”Suntem optimişti în privinţa evoluţiei afacerilor în 2013, când ne aşteptăm la un agricol normal, pe fondul scăderii volatilităţii preţurilor la produsele agricole şi al echilibrării cererii şi ofertei”, a subliniat Robert Arsene.

    Înfiinţată în anul 2000, prin fuziunea dintre SC Comcereal SA Buzău şi Ulvex SA, Agricover şi-a extins afacerile în domeniul agribusiness-ului, construind un modelul de business ca integrator între fermieri şi industria alimentară. Având peste 600 de angajaţi, grupul include: Agricover Distribuţie, Agricover Cereale, Agricover Silozuri, Agricover Logistică, Agricover Credit IFN,  Agricover Livestock,  Agricover Bulgaria. Solutiile integrate oferite fermierilor includ seminţele, îngrăşămintele, motorina, produsele fitosanitare  consultanţă tehnică de specialitate, suport financiar, asigurarea recoltei, servicii logistice şi de siloz, precum şi sprijin în valorificarea recoltelor.

    Agricover acoperă întreg teritoriul României: circa 100 de reprezentanţi de vânzări şi achiziţii, personal specializat în serviciile financiare oferite fermierilor, consultanţi şi specialişti de la instituţii renumite în domeniul agricol. În ceea ce priveşte activitatea de preluare a cerealelor, aceasta se desfăşoară în peste 30 puncte de lucru, baze de recepţie şi silozuri, situate în 9 judeţe, compania dispunând de o capacitate totală de depozitare de peste 700.000 tone, ocupând astfel locul al doilea din punct de vedere al capacităţii de depozitare a cerealelor în România.
     

  • Capitalistul săptămânii: Walter Elias „Walt” Disney

    După ce şoarecelui i s-au adăugat alte personaje, în 1937 autorul acestora a făcut primul lungmetraj animat, o producţie de un milion de dolari care aproape a falimentat compania fondată în 1923. Omul al cărui nume este un simbol american s-a născut în Chicago în 1901 şi a fost fiu de fermier. Cu 500 de dolari primiţi de la unchiul lor, a plecat din Kansas City împreună cu fratele lui spre Hollywood, unde şi-au deschis un mic studio.

    S-au angajat apoi la Universal Studios Inc. care a cumpărat personajul „Oswald, iepurele norocos„. Studioul Walt Disney a fost alimentat de imaginaţia lui Disney, fan al lui Mark Twain şi al castelelor franţuzeşti pe care le-a văzut în Primul Război Mondial, când a lucrat ca şofer de ambulanţă pentru Crucea Roşie.

    După o serie de contracte pentru folosirea personajelor Disney în scop comercial, ei au modificat pentru totdeauna industria divertismentului cu pariul pe Disneyland, un parc de distracţii construit pe un teren de circa 75 de hectare din Anheim, California. A fost nevoie de o investiţie de 17 mil. dolari, pentru care Disney a vândut o participaţie de 34,5% televiziunii ABC TV. Walt a murit în 1966, la 64 de ani, dar expansiunea Disney a continuat. Peste 10.000 de hectare de teren au fost cumpărate pentru cinci milioane de dolari pentru construirea primului parc tematic Disney World Magic Kingdom, deschis în Florida în 1971.

  • Euroweb România vrea să extindă businessul în Europa Centrală şi de Est

    Din luna martie a acestui an, Euroweb a numit-o pe Daniela Florentina Gurău în poziţia de director financiar, pe Toma Matei în funcţia de director de vânzări, iar pe Sorana Bălan ca director de resurse umane. “Am revigorat echipa managerială cu oameni energici, cu viziune, iniţiativă şi foarte multă experienţă în sector”, a spus Stuart Evers, CEO Euroweb România.

    De la începutul acestui an, compania s-a concentrat pe noi linii de business şi are în plan pentru anul acesta să abordeze sectorul de telecomunicaţii regional. “2013 se anunţă un an dificil pentru piaţa locală de telecomunicaţii. Se pune din ce în ce mai multa presiune pe reducerea costurilor,  criza economica nu a trecut, iar companiile nu mai sunt dispuse să investească în dezvoltarea infrastructurii chiar dacă acest lucru le-ar ajuta pe termen lung. Per total nu cred că piaţa românească de telecomunicaţii va înregistra o creştere semnificativă în 2013.  În aceste condiţii, trebuie (…) să găsim noi direcţii de dezvoltare care să compenseze climatul economic nefavorabil”, a mai spus Evers.

    În primul trimestru al acestui an, Euroweb a început un program investiţional menit să îmbunătăţească calitatea serviciilor prin dezvoltarea infrastructurii, schimbarea flotei de maşini de intervenţii şi dezvoltarea de noi produse. “Piaţa locală de IT şi telecomunicaţii este una foarte dinamică, care necesită o adaptare constantă şi proactivă la nevoile şi cerinţele clienţilor”, a spus Toma Matei, noul director de vânzări al companiei.

  • Wizrom: Clienţii de ERP ai companiei au afaceri anuale de peste 16 mld. euro

    Cele câteva sute de companii care folosesc soluţii ERP ale Wizrom Software au reprezentat aproximativ 17% din contribuţia sectorului privat din PIB în 2012. Potrivit statisticilor, aproximativ 70% din PIB-ul României este generat de sectorul privat, ceea ce înseamnă 92,82 miliarde de euro – raportat la valoarea PIB pe 2012 de 132,6 miliarde euro anunţată de către autorităţi în decembrie anul trecut.

    “Forţa unei companii este dată de valoarea clienţilor acesteia şi noi am fost curioşi să aflăm această valoare. Am adunat cifra de afaceri a tuturor clienţilor Wizrom, aşa cum este afişată pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pe soluţiile ERP şi suma rezultată a fost peste aşteptări. Marea familie a clienţilor Wizrom Software reprezintă o forţă economică la a cărei bună funcţionare contribuim şi noi, cu soluţiile noastre”, a declarat Adrian Bodomoiu, director general Wizrom Software.

    Cifra de afaceri cumulată a clienţilor Wizrom pentru soluţiile ERP a fost, în 2011 (ultimul an listat pe mfinante.ro) de 16 miliarde de euro. “Avem clienţi din toate domeniile de activitate: manufactură, servicii, comerţ, logistică şi distribuţie, transporturi, servicii financiare, construcţii şi agricultură. Wizrom este o companie solidă, puternică, dinamică, inovativă şi orientată către excelenţa în tehnologie şi servicii”, a spus Bodomoiu.

    Cu o cifră de afaceri de 6,65 de milioane de euro în 2012, 160 de angajaţi şi peste 32.000 de licenţe instalate, Wizrom Software are în portofoliul de soluţii de business ERP, CRM, SFA (automatizarea forţei de vânzare), Business Intelligence, soluţii pentru retail, logistică şi distribuţie, soluţii de salarizare şi pontaj şi multe altele.
     

  • O nouă bancă în România

    TBI Bank se va poziţiona, în principal, ca o bancă de retail şi pentru IMM-uri şi se va  dezvolta pe modelul de business deja existent prin cele două entităţi ale grupului: TBI Credit – credite de consum şi carduri de credit, alături de TBI Leasing – leasing financiar dedicat IMM-urilor. La toate acestea se vor adăuga produsele bancare de economisire şi creditare şi o gamă largă de servicii.

    “Am alocat resurse importante acestei noi construcţii, investind în structura operaţională şi în sistemul  IT. Dorim să valorificăm atât expertiza echipei TBI, cât şi prezenţa teritorială şi, nu în ultimul rând, un portofoliu valoros de clienţi. Ne propunem un prim an, 2013, cu active de peste 100 de milioane de euro şi profit la final de an”, spune Florentina Mircea, directorul executiv al băncii.

    Alte cinci sucursale vor fi deschise în ţară, începând cu Iaşi şi Constanţa, plus două noi sucursale în Bucureşti.

    TBI Bank este parte a grupului TBIF Financial Services BV, care include TBI Credit, TBI Leasing, TBI Auto. Întreprinderile mici şi mijlocii sunt principala clasă de clienţi vizată de TBI Bank.

  • Cine este noul director de marketing al KFC, Pizza Hut, Paul şi Hard Rock Cafe în România

    Monica Eftimie este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

    ”Este o adevărată provocare să lucrezi pe mărci atât de diverse, cu identităţi de brand şi modele de business distincte”, a declarat Monica Eftimie. ”Toate cele şase sunt branduri cu tradiţie la nivel internaţional şi sunt îndrăgite în România. Vrem să creştem pe fiecare brand pe piaţa din România şi vrem ca această creştere să se întâmple pentru şi alături de clienţii noştri”, a adăugat ea.

    În calitate de chief marketing officer, Monica Eftimie va gestiona şi va coordona activităţile de marketing pentru toate cele şase branduri pe piaţa locală, va implementa strategii de comunicare cu scopul de a creşte cota de piaţă, dar şi de a maximiza veniturile şi notorietatea fiecărei mărci.

    ”Monica aduce un plus de valoare echipei noastre prin experienţa sa profesională şi know-how-ul dobândit în cadrul studiilor de specialitate din Statele Unite”, a declarat Mark Hilton, CEO US Food Network and American Restaurant System.
    Absolventă summa cum laudae a Northwestern University şi a unui master în Business Administration la Georgetown University, Monica Eftimie are peste 10 ani experienţă în industria alimentară.

    Şi-a început cariera în domeniul comunicării de marketing cu stagii de practică în cadrul unor companii precum Grupul Accor (Franţa) şi Saatchi & Saatchi Advertising, ajungând ulterior să dezvolte campanii ample de marketing pentru unele dintre cele mai cunoscute companii din industria alimentară. Ariile sale de expertiză includ dezvoltare şi implementare strategii marketing, project management, copy development, media planning.