BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Lavrov acuză SUA de duplicitate: Relaţiile Rusia-NATO traversează cea mai gravă criză de la sfârşitul Războiului Rece

    Washingtonul îşi exprimă dorinţa de a coopera cu Moscova, în timp ce demersurile concrete ale Statelor Unite faţă de Rusia arată un caracter inamical, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat RIA Novosti.

    Chiar şi în prezent, “în pofida tuturor divergenţelor pe tema Ucrainei, americanii ne împărtăşesc dorinţa lor de a coopera pentru a rezolva problemele de actualitate internaţională, de a lucra la o ordine de zi pozitivă a relaţiilor”, afirmă ministrul. “Cu toate acestea, aceste apeluri şi cuvinte frumoase dezvăluie o realitate paralelă cu demersurile practicate de Washington, care arată un caracter inamical”, a declarat şeful diplomaţiei ruse.

    Potrivit lui, acest lucru este legat parţial de faptul că “abordările partenerilor americani sunt sensibil influenţate de fluctuaţiile conjucturii politice interne a Statelor Unite, mai ales obiectivele curente ale campaniei electorale”.

    El a afirmat, de asemenea, că relaţiile dintre Rusia şi NATO traversează cea mai gravă criză de după Războiul Rece, Moscova susţinând totuşi continuarea dialogului.

    “Relaţiile dintre Rusia şi NATO traversează criza cea mai gravă de la sfârşitul Războiului Rece. Alianţa continuă să izoleze Rusia, întreprinde demersuri ce vizează consolidarea potenţialului său militar şi intensificarea prezenţei militare a blocului în apropierea frontierei ruse”, a declarat el.

    Potrivit lui, NATO a suspendat cooperarea cu Moscova în domeniile militar şi civil.

    “Astfel de măsuri cresc tensiunea, bineînţeles, şi subminează stabilitatea în regiunea euro-atlantică. În pofida acestui lucru, noi considerăm necesar să menţinem deschise canalele dialogului politic”, a continuat ministrul.

    La începutul lui aprilie, miniştrii de Externe ai ţărilor membre NATO au suspendat cooperarea civilă şi militară cu Rusia din cauza poziţiei acesteia în privinţa Ucrainei şi anexării Crimeei.

     

  • Rusia a reluat livrările de gaze către Ucraina

    “Ucraina a început să primească gaz din Rusia. Volumul importurilor este de aproximativ 43,5 milioane de metri cubi pe zi”, a declarat Maxim Beliavski, purtător de cuvânt al companiei de stat ucrainene Ukrtransgaz, care operează transportul şi înmagazinarea de gaze naturale în Ucraina.

    Săptămâna trecută, compania de stat Naftogaz din Ucraina a anunţat că a plătit gigantului rus Gazprom 378 de milioane de dolari în avans pentru livrarea a aproape un miliard de metri cubi de gaze naturale ruseşti.

    În luna iunie, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina, care refuza o creştere de preţ decisă de Gazprom. Compania rusă a introdus un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

    Ulterior, în urma mai multor runde de negocieri, Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au ajuns la un acord asupra reluării livrărilor de gaze ruseşti pentru această iarnă, în luna octombrie.

    Ucraina a plătit Rusiei o parte a datoriei – în valoare de 3,1 miliarde de dolari – la începutul lui noiembrie, achitând o tranşă în valoare de 1,45 miliarde de dolari. A doua tranşă, în valoare de 1,65 de miliarde de dolari, urmează să fie achitată până la sfârşitului anului.

  • Ruşii cumpără maşini Porsche şi SUV-uri Lexus pentru a-şi proteja economiile de deprecierea rublei

    În aceste condiţii, vânzările de vehicule Porsche, precum crossover-ul Cayenne, au urcat luna trecută cu 55%, iar cererea pentru Lexus cu 63%, relatează Bloomberg.

    Centrele de vânzare a vehiculelor Lexus au suplimentat personalul pentru a face faţă numărului mai mare de clienţi, care a crescut cu o treime, potrivit Toyota Motor.

    Nu doar cei bogaţi vor să cumpere maşini, ci şi oamenii de rând, care vor să îşi convertească rublele în bunuri, în condiţiile în care moneda s-a depreciat cu 19% faţă de dolar, de la 1 noiembrie. Valul recent de cumpărături favorizează piaţa auto, care a fost puternic afectată de problemele economice ale Rusiei.

    Luna trecută, vânzările auto din Rusia au scăzut cu doar 1,1%, limitând declinul din primele 11 luni la 12%, potrivit Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Europeni (AEB) din această ţară.

    “Maşinile, indiferent dacă sunt ieftine sau premium, sunt vândute acum ca pâinea caldă. Nu a mai fost o astfel de cerere în ultimii 10 ani”, a declarat Tatiana Lukoveţkaia, director general la Rolf Group, unul dintre cei mai mari dealeri auto din Rusia.

    Cheltuielile mai mari ale ruşilor au legătură mai mult cu inflaţia şi deprecierea monedei, decât cu Crăciunul. Economii în valoare de 1 milion de ruble valorează în prezent circa 18.600 de dolari, înregistrând un declin de aproximativ 4.650 de dolari faţă de 1 noiembrie, iar maşinile reprezintă o investiţie bună. În trimestrul patru, preţurile vehiculelor au crescut cu numai 5%-7%, potrivit Rolf Group, în timp ce inflaţia a atins luna trecută 9,1%.

    Alexei, un bancher de la o bancă importantă din Rusia, a cumpărat în noiembrie un coupe Audi A7, pentru care a plătit, în urma devalorizării rublei, o sumă mai mică decât ar fi plătit anterior, echivalentă cu 40.000 de dolari.

    “În perioade de criză, oamenii consideră maşinile o investiţie. Regula potrivit căreia o maşină se devalorizează cu 20% odată ce a ieşit din showroom nu mai este valabilă”, a explicat Andrei Rodionov, director pentru comunicare la divizia din Rusia a Mercedes-Benz.

    Producătorii încearcă să nu transfere în totalitate impactul devalorizării rublei asupra cumpărătorilor, dar o creştere mai mare a preţurilor va fi inevitabilă, anul viitor, a arătat Lukovetskaia.

    Joerg Schreiber, preşedinte la AEB, a spus că cererea de retail a fost extraordinară în ultimele săptămâni, iar cumpărătorii se grăbesc să facă achiziţii, înaintea majorărilor de preţuri anticipate pentru anul viitor, iar perspectiva pentru decembrie este promiţătoare.

  • Duma de Stat de la Moscova va discuta despre deteriorarea relaţiilor dintre Rusia şi SUA

    La discuţii vor participa reprezentanţi ai Ministerului rus de Externe, ai Academiei de Ştiinţe, Camerei Civice şi Comisiei pentru Afaceri internaţionale din cadrul Dumei. Agenda include subiecte precum motivul deteriorării relaţiilor dintre Rusia şi Statele Unite, conflictul politic din jurul Ucrainei, încercările Statelor Unite de izolare a Rusiei şi perspectiva relaţiilor bilaterale.

    “Congresul Statelor Unite tocmai a adoptat o rezoluţie care pentru noi echivalează cu declararea unui Război Rece”, a declarat înaintea audierilor preşedintele Comisiei pentru Afaceri internaţionale din Dumă, Aleksei Puşkov, membru al partidului Rusia Unită.

    “Acţiunile SUA fac o nouă resetare imposibilă. Audierile vor fi consacrate modului de a construi relaţii pe viitor”, a adăugat Puşkov.

    Camera Reprezentanţilor din Statele Unite a adoptat o rezoluţie împotriva Rusiei la 4 decembrie. Documentul acuză Moscova că este un “agresor” în relaţiile cu vecinii săi şi îi cere preşedintelui american Barack Obama să furnizeze Guvernului ucrainean “echipament de apărare letal şi neletal, servicii şi antrenament”.

    Poziţia Rusiei şi a ţărilor occidentale în privinţa situaţiei din Ucraina diferă radical. Rusia a negat în mod repetat orice implicare în criza ucraineană, dar Occidentul o acuză de participare la luptele din estul Ucrainei şi a impus Moscovei o serie de sancţiuni.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    17,6 mld. lei
    investiţiile nete realizate în economia naţională în T3, cu 0,1% peste nivelul din T3 2013,în timp ce pe primele nouă luni, investiţiile au scăzut cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, la 42,67 mld. lei (preţuri curente)

    31,467 mld. euro
    rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie, faţă de 32,21 mld. euro la finele lunii octombrie, în timp ce rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea ei fiind de 3,17 mld. euro

    28.555
    numărul de locuinţe terminate în primele nouă luni ale anului, în creştere cu 1.962 locuinţe faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent

    125 mld. dolari
    valoarea ieşirilor de capital din Rusia estimat pentru acest an ca efect al conflictului din Ucraina, conform ministrului rus al economiei, în timp ce estimarea pentru 2015 este de 90 mld. dolari

    1,5%
    cu atât au scăzut preţurile producţiei industriale în UE în octombrie faţă de aceeaşi lună din 2013, singurele state unde preţurile respective au crescut uşor fiind Bulgaria (0,8%), România (0,5%) şi Suedia (0,1%)

    7,3%
    cu atât a crescut în primele zece luni volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate


     

  • Angela Merkel ACUZĂ: Rusia este o sursă de dificultăţi pentru vecini UE ca Republica Moldova, Georgia şi Ucraina

    “Cu (Republica) Moldova, Georgia şi Ucraina avem trei ţări din vecinătatea noastră, la est, care au semnat în mod suveran un acord de asociere cu Uniunea Europeană. Rusia cauzează dificultăţi acestor trei ţări“, a subliniat Merkel pentru Die Welt, potrivit unor fragmente difuzate înainte de publicare.

    “Vedem, în plus, că Rusia încearcă să menţină sub dependenţă economică şi politică anumite ţări din vestul Balcanilor”, a adăugat cancelarul german.

    Merkel a fost întrebată ce părere are despre criticile pe care i le-au adresat trei foşti cancelari germani, şi anume conservatorul Helmut Kohl şi social-democraţii Helmut Schmidt şi Gerhard Schröder, susţinători ai unei linii mai flexibile faţă de Moscova.

    “Sunt convinsă că răspunsul european comun la acţiunile Rusiei este bun”, a replicat ea. “Faptul că Rusia a încălcat Memorandumul de la Budapesta din 1994 privind integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei nu trebuie să rămână fără urmări”, a adăugat cancelarul conservator.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut joi un discurs virulent, în care a acuzat Occidentul că vrea să “frâneze” avântul Rusiei şi că ar căuta în continuare să o tragă în jos atunci când devine “prea puternică, independentă”, pe fondul crizei din jurul Ucranei.

    Ţările occidentale, care acuză Kremlinul că-i susţine militar pe separatiştii din estul Ucrainei, o acuzaţie respinsă de către Moscova, au impus mai multe serii de sancţiuni Rusiei, care-i pun economia la grea încercare. Moscova a reacţionat faţă de aceste sancţiuni prin măsuri de restricţionare a anumitor produse europene şi americane.

    În cel mai recent exemplu, autorităţile veterinare ruseşti au anunţat miercuri suspendarea începând de luni a importurilor de fructe şi legume provenind din Albania, afirmând că ţara prezintă ca fiind ale sale produse europene interzise în Rusia.

     

  • Hollande se întâlneşte cu Putin sâmbătă după-amiaza la Moscova, anunţă Palatul Elysée

    Şeful statului francez, care a îndemnat vineri la o “dezescaladare” în conflictul ucrainean, va efectua o escală neprevăzută în capitala rusă, pe drumul de întoarcere către Paris dintr-o vizită oficială în Kazahstan, a precizat preşedinţia.

    Această întâlnire bilaterală, organizată la solicitarea preşedinţiei franceze, al cărei principiu a fost propus vineri seara, “probabil” va avea loc pe un aeroport din Moscova.

    Ultima întâlnire între Hollande şi Putin a avut loc pe 15 noiembrie, la summitul G20 de la Brisbane, în Australia.

    Preşedintele francez, aflat în vizită în Kazahstan, a îndemnat vineri la o detensionare în conflictul ucrainean, la o zi după ce Putin a insistat, în discursul anual din Parlament, asupra responsabilităţii Occidentului în acest conflict.

    “Tensiunea, presiunea nu sunt niciodată o soluţie”, a subliniat şeful statului francez într-o conferinţă de presă comună cu omologul său kazah Nursultan Nazarbaiev, pledând pentru o “dezescaladare” mai întâi “verbală”, iar apoi “în acţiunile” militare din Ucraina.

    “Eu nu am încetat niciodată să caut dialogul”, a insistat el, Franţa aflându-se, în opinia sa, “într-o poziţie care-i permite să stea de vorbă şi cu unii şi cu alţii” şi să aibă “încrederea” lor.

    Evocând cu jumătate de gură decizia pe care a luat-o de a amâna livrarea către Rusia a două nave de război de tip Mistral până la soluţionarea politică a crizei ucrainene, François Hollande a vorbit despre “decizii care-ţi permit să te faci ascultat, fără slăbiciune”, şi despre “poziţii ferme”.

    “Vom colabora în căutarea tuturor punctelor care vor permite clarificarea şi angajarea unei dezescaladări” de care “avem nevoie, deoarece există în continuare riscul unei escaladări suplimentare şi ameninţări grave la adresa economiei întregii regiuni”, a declarat Hollande.

  • Kievul a cumpărat de la Gazprom gaze naturale în valoare de 378 de milioane de dolari

    Gazprom a confirmat sâmbătă această plată prin purtătorul de cuvânt Seghei Kuprianov, potrivit agenţiei de presă ruseşti Tass.

    Rusia a întrerupt în iunie livrările de gaze naturale către Ucraina, care refuza o creştere de preţ decisă de Gazprom. Conflictul le-a provocat europenilor temeri cu privire la o perturbare pe timpul iernii a aprovizionărilor lor, care tranzitează teritoriul fostei republici sovietice.

    În urma mai multor runde de negocieri, Ucraina, Rusia şi Uniunea Europeană (UE) au ajuns în octombrie la o soluţie provizorie în acest contencios. Aceste acorduri vizează plata unor datorii ale Ucrainei şi modalităţi de plată a livrărilor până în martie 2015.

    Ucraina a plătit Rusiei o parte a datoriei – în valoare de 3,1 miliarde de dolari – la începutul lui noiembrie, achitând o tranşă în valoare de 1,45 miliarde de dolari. A doua tranşă, în valoare de 1,65 de miliarde de dolari, urmează să fie achitată până la sfârşitului anului.

    Ruşii evaluează totalul arieratelor Kievului la 5,3 miliarde de dolari, dar acceptă să recurgă la Curtea de Arbitraj pentru o sumă de aproximativ 2,2 miliarde de dolari.

  • CEDO condamnă Rusia pentru sancţionarea “disproporţionată” a doi lideri ai opoziţiei

    Aleksei Navalny şi Ilia Iaşin, doi lideri ai opoziţiei, au fost arestaţi după participarea, pe 5 decembrie 2011, la un miting autorizat în semn de protest faţă de nereguli electorale.

    Cei doi activişti au fost condamnaţi la 15 ore de închisoare pentru “neascultarea unui ordin legitim al poliţiei”.

    Navalnîi este cunoscut pentru că militează activ împotriva corupţiei şi are un blog foarte popular. Iaşin conduce mişcarea politică Solidarnosc.

    CEDO a stabilit că Rusia a încălcat dreptul celor doi activişti la un proces echitabil, fixând sancţiuni “disproporţionate” comparativ cu infracţiunile constatate.

    Rusia a fost condamnată la plata a câte 26.000 de euro celor doi politicieni ruşi.

  • Cea mai mare parte a alegătorilor moldoveni din Rusia a votat “Alegerea Moldovei Uniunea Vamală”

    În urma verificării tuturor proceselor verbale de la cele cinci secţii de votare din Rusia, rezultatele arată că cea mai mare parte dintre alegătorii moldoveni nu a optat pentru comunişti sau socialişti, iar voturile s-au îndreptat către blocul electoral “Alegerea Moldovei Uniunea Vamală”.

    Potrivit rezultatelor, în secţia de votare unde s-a înregistrat cea mai mare prezenţă, 71,3 la sută dintre alegători (2.870) au votat pentru acest bloc, în timp ce aproape 16 la sută au optat pentru socialişti.

    De asemenea, blocul electoral a obţinut cele mai multe voturi la alte două secţii din Rusia. Partidul Socialiştilor a câştigat în schimb la secţia de votare din Soci, în timp ce la Novosibirsk 26 la sută dintre alegători au optat pentru Partidul Liberal Democrat şi tot atâţia pentru Partidul Socialiştilor.

    În total, în Rusia au votat aproximativ 9.600 de persoane, iar 4,5 la sută dintre aceştia ar fi votat pentru partidul Patria, exclus din cursa electorală cu o zi înainte de desfăşurarea scrutinului.