BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • A încercat să îşi vândă reţeta de pui prăjit de 1.009 ori înainte de a fi acceptată. Acum este una dintre cele mai cunoscute francize din lume, cu peste 18.000 de restaurante

    Respingerile pot fi deprimante, dar pentru unii oameni pot reprezenta motivaţia de a excela în anumite domenii. Mulţi dintre cei mai de succes oameni de afaceri ai lumii au eşuat în mod repetat înainte de pune bazele unor companii de milioane de dolari. Colonelul Harland David Sanders, fondatorul KFC, este unul dintre exemple.

    Colonelul Sanders de la Kentucky Fried Chicken a încercat să îşi vândă reţeta de pui de 1.009 ori înainte de a fi acceptată. El a călătorit în Statele Unite ale Americii căutând pe cineva care să îi cumpere reţeta de pui prăjit, iar după ce, în cele din urmă, a obţinut o înţelegere de afaceri în Utah, Kentucky Fried Chicken s-a născut. KFC este în prezent una dintre cele mai cunoscute francize din lume, cu peste 18.000 de restaurante.

    Sanders s-a născut în Henryville, Indiana, în 1890. Şase ani mai târziu, tatăl său a murit, iar mama sa a fost obligată să se angajeze pentru a-şi întreţine familia. La şase ani, Harland a devenit responsabil de fraţii săi mai mici, aspect care includea şi gătitul. În următorii 30 de ani, a avut o serie de locuri de muncă. Înainte de a deveni un colonel renumit la nivel mondial, Sanders a abandonat şcoala, în clasa a şasea, a lucrat la o fermă, a fost îngrijitor de catâri în armată, fochist de locomotivă, lucrător la drumuri, avocat aspirant, vânzător de asigurări,vânzător de cauciucuri, obstetrician amator, candidat politic fără succes, operator de benzinărie, administrator de hotel şi, în cele din urmă, patron de restaurant.

    A realizat că poate să construiască o afacere pe seama reţetelor sale în 1930, când avea 40 de ani şi era angajatul unei benzinării din Corbin, Kentucky. A  început să gătească acolo pentru călătorii înfometaţi care se opreau pentru benzină. Nu avea încă un restaurant, aşa că ei mâncau direct pe o masă pe care o adusese el în benzinărie. A inventat atunci “înlocuitorul pentru masa de acasă” şi a început să vândă sub acest concept mese complete pentru familiile ocupate. Numea afacerea “Masa de duminică, şapte zile pe săptămână.”

    Într-un final, a reuşit să îşi deschidă propriul restaurant, dar când a împlinit 65 de ani, o nouă autostradă i-a “furat” clienţii care tranzitau şoseaua lângă care se afla restaurantul său. Tot ce îi mai rămăsese era o reţetă secretă de pui prăjit

    Sanders a încercat să îşi vândă reţeta de pui de 1.009 ori înainte de a fi acceptată. A reuşit în cele din urmă şi, în 1955, încrezător în calitatea puiului său prăjit, s-a dedicat dezvoltării unui sistem de francize prin care să răspândească reţeta. În mai puţin de zece ani, mai mult de 600 de francize KFC erau răspândite în Statele Unite ale Americii.

    După ce faima lui a crescut, guvernatorul american Ruby Laffoon l-a numit Colonel al statului Kentucky, drept recunoaştere pentru contribuţia adusă bucătăriei statului. În 1964, şi-a vândut partea din companie unui grup de investitori în schimbul a două milioane de dolari. Până la moartea sa din 1980, Colonelul a călătorit în jurul lumii pentru a vizita restaurantele deschise sub brandul KFC.

    În 2013, KFC ajunsese la o cifră de afaceri de 23 de miliarde de dolari.

  • Cel mai puternic manager român din lume are pe mână 4 miliarde de euro

    Călin Drăgan, tânărul manager prezentat în prima ediţie a proiectului 100 Tineri Manageri de Top, din 2006, când ocupa funcţia de director general al CCHBC România. Drăgan a fost numit în urmă cu aproape trei ani representative director, president şi CEO al Coca-Cola East Japan (CCEJ), o companie formată după unirea a patru îmbuteliatori din partea de est a Japoniei, Coca-Cola Central Japan, Mikuni Coca-Cola Bottling, Tokyo Coca-Cola Bottling şi Tone Coca-Cola Bottling. Compania este în acest moment cel mai mare îmbuteliator din ţară şi al cincilea la nivel mondial, în funcţie de venituri.

    Previziunile pentru anul trecut se referă la o cifră de afaceri de aproape 4 miliarde de euro; spre comparaţie, piaţa băuturilor răcoritoare din România este evaluată la un miliard de euro. Drăgan este, astfel, cel mai puternic manager român din întreaga lume. În opinia lui, leadershipul, respectiv capacitatea de a conduce, este educabil, cu toate că literatura de specialitate abundă în teorii conform cărora leadershipul este o calitate înnăscută. Activitatea unui lider sau manager acoperă o largă arie de responsabilităţi, însă în principal se ocupă de procese, tehnologie şi oameni. „Cred că este relativ uşor să dobândim reale calităţi în zona coordonării proceselor şi respectiv a tehnologiei.

    Din experienţa mea, capitolul la care foarte mulţi manageri eşuează este coordonarea şi dezvoltarea resurselor umane, spunea anterior Călin Drăgan pentru Business Magazin. Aşa-zisa ”inteligenţă emoţională” este cea care ajută un lider să înţeleagă ceea ce se întâmplă în jurul său, îi permite să se adapteze în diferite medii şi culturi şi implicit să livreze rezultate în afacere. Pe de altă parte, Călin Drăgan nu crede că managerii români sunt foarte diferiţi de cei de alte naţionalităţi. „Suntem tot atât de buni pe cât de mult decidem să investim în propria dezvoltare şi nu sunt puţini cei care fac asta.

    O dovadă, subliniază el, este faptul că există mulţi români în poziţii importante peste tot în lume. „Am observat însă că persoanele care provin din ţări în curs de dezvoltare (de exemplu Europa Centrală şi de Est, sud-estul Asiei) sunt mult mai determinate în orice întreprind. Probabil din cauza faptului că oportunităţile de creştere sunt mult mai mari comparativ cu cele din ţările dezvoltate şi implicit disponibilitatea pentru efort este semnificativ crescută. Or, piaţa forţei de muncă a sesizat această tendinţă şi „cu siguranţă, dacă veţi călători în marile centre financiare şi de afaceri din lume (New York, Londra, Hong Kong, Singapore sau Tokio), veţi fi impresionaţi de numărul relativ mare de manageri provenind din aceste zone”.

    De fapt, Călin Drăgan s-a considerat întotdeauna „ambasador sau „reprezentant al ţării oriunde a muncit sau a călătorit. „Însă vreau să fiu foarte explicit şi să spun că nu am făcut şi nu o să fac asta prin prisma poziţiei în ierarhia de business, ci pur şi simplu prin comportament. Cred cu fermitate că «cei şapte ani de acasă» aplicaţi de fiecare dintre noi atunci când călătorim în străinătate sunt cea mai bună dovadă de patriotism şi cel mai elegant lobby pe care îl putem face pentru ţara noastră.

  • La 35 de ani administrează active de aproape 6 miliarde de lei

    Este absolvent al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE şi a unui master de Management Financiar şi de Investiţii la ASE. A devenit, în 2006, analist financiar certificat de CFA Institute.

    Răzvan Szilagyi şi-a început cariera profesională în timpul facultăţii, în 1999, când s-a angajat la compania de comunicaţii mobile Connex/Mobifon. Acolo a învăţat ce înseamnă responsabilitatea, punctualitatea, importanţa fiecărui client, spiritul de echipă şi rolul fiecărui membu al acesteia. În 2003 s-a alăturat echipei Raiffeisen ca analist financiar la Managementul Activelor şi Pasivelor (ALM), devenind ulterior managerul departamentului; a fost o perioadă în care a reuşit să înţeleagă dinamica băncii şi imaginea ei de ansamblu. În 2007 a preluat conducerea echipei de Vânzări Pieţe de Capital. „Probabil că a fost dorinţa mea de a vedea mai clar legătura între ceea ce facem şi rezultatele băncii. Cred cu tărie în importanţa echipelor de vânzări, a celor care stau faţă în faţă cu clientul.“

    În ianuarie 2015 a preluat conducerea Raiffeisen Asset Management. „Cred că una dintre misiunile noastre este să ajutăm clienţii pentru a lua cele mai bune decizii în ceea ce priveşte invesiţiile lor financiare, fie că e vorba de a pune bani deoparte pe termen scurt sau de a-şi asigura pensia.“

    Răzvan îi sfătuieşte pe toţi cei care sunt la început de drum în domeniul bancar să fie pregătiţi din punct de vedere teoretic, să vină cu o bază solidă de cunoştinţe pentru a putea înţelege ce au de facut la slujbă şi să creeze uşor conexiuni. „Am avut şansa să aleg o meserie pe care să o fac cu pasiune, care să aducă beneficii oamenilor. Am o familie care îmi dă echilibru şi sens în viaţă. Am lucrat în echipe care mi-au fost a doua familie, în care ne-am susţinut, provocat şi motivat.“ 

  • O persoană modestă în locul stăpânilor universului

    Deutsche Bank, cea mai mare bancă din germania, a încercat fără prea mare succes în ultima perioadă să îşi refacă imaginea şifonată de o serie de probleme cu autorităţile de reglementare şi justiţia, care includ investigaţii legate de manipularea dobânzilor, nereguli la vânzarea instrumentelor derivate, Evaziune fiscală şi spălare de bani.

    La numai o lună după ce a fost amendată cu nu mai puţin de 2,5 miliarde de dolari pentru manipularea dobânzii interbancare libor, Deutsche Bank a luat prin surprindere piaţa financiară, anunţând demisia directorilor generali Anshu Jain şi Jurgen Fitschen. Conducerea băncii va fi încredinţată britanicului John Cryan, fost director financiar al băncii elveţiene UBS, care va avea dificila sarcină de a spăla imaginea instituţiei financiare şi de a creşte profitabilitatea.

    DEUTSCHE BANK a prezentat în luna aprilie o schimbare radicală de management, într-o ultimă încercare de recâştigare a încrederii în administrarea băncii, dar unii acţionari au cerut mai multe modificări. Cryan, în vârstă de 54 de ani, este membru în consiliul de supraveghere al instituţiei financiare din 2013. El îl va înlocui pe Jain, care va demisiona pe 30 iunie, şi va deveni singurul director general atunci când celălalt CEO, Jurgen Fitschen, va renunţa la funcţie în luna mai a anului viitor.

    Noul director general, care îşi va prelua atribuţiile pe 1 iulie, a fost puternic implicat în planul pentru noua strategie a băncii, fiind improbabil să o modifice semnificativ, potrivit unei surse citate de Reuters.
    Planul strategic a fost criticat de acţionari ca fiind insuficient şi tardiv. ”Este nevoie de multe alte detalii. Este o muncă uriaşă. Deutsche Bank este una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume şi cea mai mare din Germania„, explică Chris Wheeler, analist la Atlantic Equities în Londra. Un alt analist a arătat că Cryan a ajutat la scoaterea din criză a băncii elveţiene UBS. ”Cryan este o persoană modestă, spre deosebire de generaţia actuală, care se crede stăpâna universului„, a adăugat acesta.

    Preşedintele consiliului de supraveghere al Deutsche Bank, Paul Achleitner, consideră că decizia de retragere luată de Jain şi Fitschen demonstrează angajamentul lor de a pune interesul băncii mai presus de interesele lor personale.
    Planul de restructurare a băncii are rolul să reducă cheltuielile cu 3,5 miliarde de euro pe an până în 2020. Potrivit planului, banca intenţionează să taie îndatorarea cu 150 de miliarde de euro la divizia de investiţii, până în 2018, prin restrângerea operaţiunilor cu instrumente derivate şi optimizarea altor activităţi.

    Reorganizarea va costa circa 800 de milioane de euro, urmând să aibă un impact asupra veniturilor anuale de aproximativ 600 de milioane de euro. Deutsche Bank intenţionează să se retragă din 7-10 ţări, dintr-un total de 70 în care este prezentă, şi să închidă până la 200 de sucursale, dar şi să cheltuiască până la 2,5 miliarde de euro cu proiecte digitale şi extinderea operaţiunilor de tranzacţii şi a diviziei de management al averilor. Profitul net al băncii a scăzut în primul trimestru la 544 milioane de euro, de la 1,1 miliarde de euro în intervalul similar al anului trecut, afectat de costuri legale de 1,5 miliarde de euro.
     

  • Cum au făcut cei mai bogaţi oameni ai lumii averi colosale fără să termine măcar o facultate

    Cu o avere estimată la 86 de miliarde de dolari, cofondatorul Microsoft, Bill Gates, este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Într-un top realizat de Business Insider, intre milionarili şi miliardarii care nu şi-au terminat facultatea se regăsesc nume celebre ca: Steve Jobs, Bill Gates, Raplh Laurent, Mark Zuckerberg, Coco Chanel, Simon Cowell, James Cameron, Ted Turner. Această listă demonstrează că diploma de absolvire a unei facultăţi nu este o conditie necesara sau suficienta pentru succesul în afaceri.

    În ierarhia celor mai bogaţi oameni care nu au absolvit facultăţi clasamentul este condus, cu o avere de 86 de miliarde de dolari, de Bill Gates, iar pe locul doi se află Larry Ellison, cu o avere de 51,8 miliarde de dolari, urmati de Mark Zuckerberg, care are o avere estimata la peste 32 de miliarde de dolari.

    Bill Gates, care a inceput studiile la Harvard dar a renuntat după doi ani,  este, de 21 de ani, cel mai bogat om din America, potrivit ierarhiei realizate anual de către revista Forbes. Împreună cu Paul Allen, Gates a înfiinţat compania Microsoft şi deşi nu şi-a luat licenţa la Harvard, Universitatea i-a acordat titlul de doctorand. La Universitatea Harvard l-a cunoscut pe Steve Ballmer, pe care mai târziu l-a atras în afacerea Microsoft şi l-a promovat, ulterior, ca CEO. În 1985, Microsoft a lansat sistemul de operare Windows iar doi ani mai târziu, Bill Gates a devenit miliardar. La 31 de ani. În 1997, Gates a devenit cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată la 12, 9 miliarde de dolari. De atunci, Gates s-a numărat în topul miliardarilor lumii.


    O altă personalite care nu şi-a finalizat studiile este designerul de modă American Ralph Lauren, care deţine o avere de 8,2 miliarde de dolari. După ce a studiat doi ani la Baruch College din Manhattan, Lauren a renunţat la studii şi s-a înrolat în armată. După o scurtă incursiune în armată, Lauren s-a mutat la New York, unde a început să lucreze ca vânzător pentru magazinul Brooks Brothers.

    Ralph Lauren şi-a descoperit pasiunea pentru modă în urma unui meci de polo, motiv pentru care a creat un brand de lux, intitulat Polo Ralph Lauren. Prima lui piesă vestimentară a fost o cravată colorată care a atras mulţi clienţi şi i-a adus câştiguri de 500 de mii de dolari. Deşi este absolvent al doar câtorva cursuri de business şi deţinător al unei diplome de liceu, parcursul lui Lauren n-a fost împietat de lipsa şcolii aprofundate.

    De la creatori de modă la oameni de televiziune şi radio, de la producători de filme la fondatorii unor industrii de renume se găsesc suficiente exemple de moguli care nu şi-au terminat studiile. Cu titlul de exemplu, în rândul oamenilor de televiziune cu averi însemnate se află şi Simon Cowell. Producătorul de televiziune este cunoscut pentru că a fost membru în juriul de la American Idol, The X Factor, Pop Idol. El este proprietarul casei de discuri şi de televiziune Syco şi câştigă peste 550 de mii de dolari.
     

  • Motivul ridicol pentru care McDonald’s a pierdut miliarde de dolari

    Chipotle Mexican Grill este un lanţ de restaurante din Statele Unite ale Americii, Germania, Canada şi Franţa, specializat în burritos şi tacos. În 2013, Chipotle a avut un venit net de peste 327de milioane de dolari şi peste 45.000 de angajaţi.

    Fondată de Steve Ells în 1993, Chipotle a început cu 16 restaurante (toate în Colorado). Cinci ani mai târziu, McDonald’s a devenit un investitor major al firmei. Până în momentul în care McDonald’s a cesionat deplin compania, în 2006. McDonald’s a investit în Chipotle încă din 1998 şi a crescut reţeaua de restaurante în şapte ani de la 14 locaţii la aproape 500. Până în 2005, McDonald’s a investit 90% în afacerile Chipotle. Dar un an mai târziu, McDonald’s a vândut pachetul său de acţiuni şi a căutat modalităţi să se separe de Chipotle.

    Şeful unui lanţ de restaurante spune că fermele de pui ale McDonald’s sunt “cel mai dezgustător lucru pe care l-a văzut vreodată”

    Directorul executive al Chipotle, Steve Easterbrook, a declarat că “am fost confuz când McDonald’s a lăsat baltă firma.” La momentul acela, Chipotle şi celelalte concept deţinute de gigantul american, precum Boston Marchet, distrăgeau atenţia de la marca de bază, McDonald’s.  “Directorii McDonald’s au vrut ca toate eforturile să se concentreze asupra propriei mărci, aşa că au vândut acţiunile companiei Chipotle.”, spune jurnalista Kate Taylor, într-un articol al publicaţiei Entrepreneur.com.  “Nu a fost cea mai bună strategie să le vândă acţiunile celor de la McDonald’s, dar acum nu mai conteză pentru că  vânzările Chipotle (în 2014) au crescut cu peste 16%, în timp ce vânzările McDonald’s au scăzut cu 1%.”, observă ea.

    Steve Ells, fondatorul Chipotle şi CEO al companiei a vorbit deschis despre difernţele dintre cele două companii. El a declarat pentru Bloomberg că: “Sunt diferenţe culturale între cele două companii şi că sunt două lucruri pe care le fac diferit.  Unul dintre ele este modul în care ne apropiem de mâncare, iar celălalt este modul în care prin cultura noastră ne raportăm la oameni. Este o combinaţie de lucruri care ne fac să avem de succes.”

    Acum Chipotle are mai mult de 1800 locaţii şi afacerea este în plină expansiune, în timp ce McDonald’s se luptă cu scăderea de vânzări şi cu nemulţumirile clienţilor, iar franciza a atins un minim istoric.

  • Doi antreprenori sunt pe cale să revoluţioneze o afacere de 400 de miliarde de dolari

    Andy Wilson şi Sheng Yang, doi anteprenori din Statele Unite, sunt pe cale să revoluţioneze o afacere de 400 de miliarde de dolari: Logikcull este salvarea firmelor de avocatură pentru că avocaţii pot găsi ceea ce caută mai repede şi la costuri mai mici. Aplicaţia permite etichetarea şi ordonarea automată a lucrurilor, după dată sau subiect.

    Andy Wilson şi Sheng Yang lucrau în 2001 în Washington la un magazin de imprimare frecventat de avocaţi, firme imobiliare şi clienţi ai băncilor. Specialitatea lor era să îi ajute pe avocaţi să caute şi să sorteze email-urile şi documentele relevante pentru un anumit caz. A descoperit ideea afacerii când printa şi sorta diverse email-uri relevante pentru avocaţi.

    Wilson îşi aminteşte că printa sute de documente şi email-uri pe care le încărca în camioane şi le livra avocaţilor la tribunale. Ulterior, sute de avocaţi căutau printre acestea pentru a descoperi informaţii relevante pentru cazurile respective. “Să cauţi prin teancuri întregi de hârtii este ridicol,” îşi aminteşte Wilson. Aşa a venit şi ideea companiei: un soft care să permită descoperirea documentelor importante în doar câteva secunde. Produsul a devenit repede cunoscut şi s-a bucurat de recenzii pozitive din partea birourilor de avocaţi.

    Logikcull are venituri de 4,5 milioane de dolari în şi înregistrează un profit anual de 3 milioane dolari. După începutul crizei financiare, Wilson şi echipa sa au dezvoltat o nouă versiune a produsului, care s-a lansat în 2013. La sfârşitul anului trecut, Logikcull avea 20 de angajaţi.

  • Băncile elene estimează creşterea creditelor neperformante până la 100 miliarde de euro, respectiv 45% din total

    Oficiali bancari au declarat că la sfârşitul primului trimestru, peste unul din trei credite (35%), în valoarea totală de 75 de miliarde de euro, erau neperformante, având o întârziere la plată de peste 90 de zile, iar această situaţie are un impact direct asupra lichidităţilor şi situaţiei financiare generale a băncilor, relatează Kathimerini.

    Alte 10% din împrumuturi, în valoare de circa 21 de miliarde de euro, sunt pe cale să devine neperformante în următoarele câteva luni. Este vorba despre clienţi care au mai avut probleme în trecut cu rambursarea creditelor, din cauza crizei economice, iar băncile au ajustat deja termenele de plată, în principal prin prelungirea acestora, pentru ca populaţia şi companiile să le poată achita mai uşor.

    Potrivit băncilor, este probabil ca împrumutaţii care au întârziat în trecut rambursarea creditelor să aibă din nou probleme, iar probabilitatea ca acest lucru să se întâmple creşte din cauza blocajului economic provocat de incertitudini.

    Şefii celor mai mari patru bănci din Grecia, Alpha Bank, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi National Bank of Greece, au cerut recent, într-o întâlnire cu vicepremierul Yiannis Dragasakis, ca guvernul să clarifice reglementările pentru împrumuturile neperformante şi să nu mai încurajeze aşteptările împrumutaţilor pentru acorduri favorabile.

     

  • Doi studenţi au plecat într-o excursie şi s-au întors cu o ideea unei afaceri de miliarde. Au ajuns la peste 2 milioane de clienţi

    În vacanţa din Silicon Valley, Matthew Prince şi Michelle Zatlyn au discutat despre patru paşi spre lansarea unei idei de afacere, despre o pârghie de lansare pe mici afaceri deja existente. S-au gândit că ar fi bine să existe o cale prin care să ajute operatorii site-urilor mici să îşi îmbunătăţeasca performanţa şi să găsească o cale pentru a preveni atacuri de securitate. “Ne-am gândit că ar fi o cale prin care să oprim baieţii răi. Am ştiut că era o piaţă”, spune Prince.  

    Antreprenorii au pus astfel în 2009 bazele CloudFare, o companie membră a incubatorului de afaceri Unicorn Club, evaluată în prezent la un miliard de dolari şi cu peste două milioane de clienţi. Compania deţine aproximativ 5% din traficul Web mondial, cu peste 500 de miliarde de vizualizări lunar.

    Dacă nu ar fi existat excursia din 2009, afacerea nu ar fi fost creată. El a fost tentat să lanseze ceva nou  aşa că a renunţat la celelalte idei pe care le avea. Cei doi tineri povestesc cum au găsit o mulţime de afaceri foarte bune. Câte idei au discutat? Multe. “Am tăbărât pe Michelle cu aproximativ 30 de idei de afaceri”, a spus Matthew Prince. “Am avut o multime de idei excentrice, dar dintr-o dată  ea s-a uitat la mine şi a spus: Tu eşti nebun” şi aşa a apărut afacerea de miliarde de dolari.

    Ei au fost preocupaţi de traficul de pe site-uri şi au luat în calcul faptul că unii dintre vizitatori ar putea fi o ameninţare. Rezultatul este o îmbunătăţire semnificativă a securităţii pentru site-urile mici. Următorul pas a fost strângerea de fonduri pentru a pune

    în practică ideea lor, mai ales într-o perioadă foarte grea pentru afaceri. Erau în vacanţă, iar în timpul unei întâlniri cu antreprenori care au reuşit să strângă fonduri pentru un proiect au găsit inspiraţia pentru a face acest lucru: “Dacă ei pot obţine finanţare, se poate obţine finanţare,” şi au hotărât să pună în practica ideea lor de afacere.

  • Operatorii telecom din Europa pot economisi circa 39 de miliarde de euro prin reconfigurarea reţelelor

    Reconfigurarea reţelelor de telecomunicaţii este necesară pentru că au apărut noi competitori pe piaţă, iar deţinerea în proprietate a unei licenţe nu mai este o condiţie obligatorie pentru livrarea de servicii, acum, oricine poate deveni furnizor, potrivit unei analizei “Reshaping the future with NFV and SDN”, al companiei de consultanţă de management Arthur D. Little (ADL) şi Bell Labs Consulting, ramura de cercetare şi consultanţă a Alcatel-Lucent.

    Clienţii companii, precum băncile, retailerii sau companiile media, pot deveni alternative importante ale furnizorilor tradiţionali de servicii de telecomunicaţii.  “Trecerea la noua reţea în cloud nu mai reprezintă pentru furnizorii de servicii o chestiune de dacă se va întâmpla; adevăratele întrebări se referă la cum şi când,” spune

    Cassidy Shield, managing partner Bell Consulting. Este o perioadă în care industria telecom din Europa intră în era cloud; programarea şi automatizarea trebuie să fie la o scară care să garanteze succesul. Acest lucru le va permite să intre pe segmente de produse şi servicii cu valoare mare, precum: piaţa de soluţii de securitate IT, aflată pe un trend ascendent şi estimată la 18 miliarde de euro, sau piaţa serviciilor de cloud, în valoare de 17 miliarde de euro.

    Analiza asupra valorii strategice şi a impactului pe care Network Functions Virtualization (NFV) şi Software-Defined Networks (SDN) le au în reţeaua operatorilor a a scos la iveală că o mai bună automatizare şi simplificare a proceselor de afaceri vor reduce costurile cu 14 miliarde de euro pe an doar în domeniul reţelisticii şi costurile  operaţionale în afara reţelei până la 25 de miliarde de euro.

    Tehnologiile Network Functions Virtualization (NFV) şi Software-Defined Networks (SDN) reprezintă o oportunitate strategică şi o necesitate pentru industria telecom care sub presiunea noilor competitori trebuie să se dezvolte şi să investească permanent în reţele. Soluţia este formarea unei organizaţii similare celor din industria aeriană, operatorii trebuie să lucreze şi mai îndeaproape cu producătorii, furnizorii şi autorităţile.

    Pentru acest studiu, au fost intervievaţi operatori din 35 de ţări europene. Împreună, aceşti operatori au realizat venituri ajustate de 250 de miliarde de euro în 2013, cu cheltuieli operaţionale anuale de 150 de miliarde de euro.