BusinessMagazin

Tag: criza

  • Asaltul reducerilor

     

    Daca retailerii din Statele Unite mizeaza pe reduceri masive de pret, chiar si la colectiile noi, raspunsul grupurilor europene din industria luxului, care resping raspicat aceasta politica, a fost revigorarea liniilor secundare de produse. Intre discounturile ametitoare ale americanilor si incrancenarea europenilor de a mentine perioadele clasice de reduceri sta consumatorul, care la un singur pas gresit poate fi pierdut pentru totdeauna.
     
    Raluca Banciu, director general al Alliance International, firma care detine magazinul Paul & Shark de pe Calea Victoriei, povesteste ca i s-a intamplat adesea ca unii clienti, in special cei straini, sa pretinda reducere la achizitionarea unui produs din colectia de primavara-vara 2009 a brandului. “Noi practicam discounturi de fidelizare pentru cei care cumpara frecvent sau achizitioneaza produse de valoare mare, insa pentru 1-2 produse nu putem oferi discounturi la colectia noua”, spune managerul.
     
    Tipul de consumator despre care vorbeste managerul Paul & Shark a fost educat in ultima vreme pe o piata pe care discounturile repetate, in afara perioadelor clasice de reduceri, au fost promovate ca o politica de iesire din criza. Totusi, efectul poate fi de bumerang, pentru ca politica de reduceri a schimbat si comportamentul consumatorului, care odata obisnuit cu reduceri permanente va accepta greu pretul intreg – daca il va mai accepta vreodata.
     
    Scott Malkin, presedintele Value Retail, care a construit o afacere de un miliard de euro din vanzarea in regim de outlet a brandurilor de lux, spune ca reducerile din Statele Unite sunt un exemplu de panica si disperare si ca pot indeparta consumatorul.
     
    “Dupa o recesiune normala, consumatorul tinde sa se intoarca la practicile din trecut, dar in cazul unei asemenea crize, oamenii le resping pur si simplu. Cu cat dureaza mai mult, cu atat vor fi mai obisnuiti cu acest stil de shopping si cu fuga dupa reduceri de pret.”
     
    Iar specialistii in retail au ajuns sa se intrebe daca nu cumva modul de a merge la cumparaturi a fost schimbat pentru totdeauna de politica adoptata din cauza crizei financiare – strategia de stimulare a vanzarilor a mizat pe etichete cu preturi reduse chiar si la colectiile noi, ceea ce inseamna o abordare nemaivazuta pana acum. Vantul reducerilor a batut, asemenea crizei, dinspre Statele Unite, iar cei prezenti la show-urile de la Saptamana Modei din New York au privit stupefiati spre vitrinele magazinelor care afisau reduceri de pret de 80-90%. Fara a o recunoaste public, atat retailerii europeni, cat si sefii marilor case de moda sunt furiosi pentru ca magazinele americane au acordat reduceri inca din luna noiembrie, ceea ce a creat o conjunctura nefavorabila pentru concurentii europeni, care au trebuit sa faca fata astfel nu numai atractivitatii dolarului slab fata de euro, dar si razboiului preturilor mici.
     
    Un director al unui brand italian important, citat de presa internationala, care a insistat sa-si pastreze anonimatul, sustine ca depune mari eforturi pentru a-si mentine cota de piata. “Cred ca magazinele din Statele Unite exagereaza. Si-au anulat comenzile din cauza inventarului prea incarcat. In acelasi timp practica reduceri foarte mari si cred ca la sfarsitul anului vor constata ca au prea putina marfa.”
     
    Cateva saptamani mai tarziu, la 6.500 de kilometri distanta de New York, la Milano, cei care au calatorit pentru Saptamana Modei din Italia au descoperit o strategie cu totul diferita. Raspunsul europenilor la asaltul reducerilor practicate de americani a fost revigorarea liniilor entry-level.
     
    Liniile secundare profitabile, inaugurate de Armani (Emporio Armani) cu doua decenii in urma, sunt strategii de vanzari populare in Italia. Versace a anuntat recent relansarea liniei Versus, printr-o colectie de accesorii care poarta semnatura designerului britanic Christopher Kane. “Nu ne-am propus sa pozitionam Versus ca o linie secundara, ci ca un brand de lux pentru tineri, mai exact adresat clientului sic urban”, declara la lansare Giancarlo Di Risio, directorul executiv al Versace. El sustine ca Versace si Versus sunt complet diferite: “Versace reprezinta luxul high-end si va ramane la acest nivel, iar Versus va include o colectie aspirationala care se adreseaza unui public divers”.

    Aflati in continuare cum aplica politica de reduceri proprietarii magazinelor din Europa

     

  • Ghid de criza: cum atragi investitori pentru afacerea ta

     

    “Daca as sti unde sa gasesc acum 200 de milioane de euro, maine i-as plasa fara nicio problema”, spune Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta si inter­­mediere financiara Financial View Consulting, referindu-se la solicitarile de fonduri pe care le are din partea clientilor lui.
     
    Este adevarat ca o parte dintre firmele pretendente “sunt greu finantabile”, pentru ca implica pentru investitori un risc mai ridicat, admite Cabat, “dar multe sunt companii bune, cu planuri solide de afaceri”. Nevoia tot mai mare de bani a firme­lor despre care vorbeste consultantul este cat se poate de explicabila in contextul economic actual. Pe de o parte, antreprenorii au de-a face cu o economie tot mai afectata de constrangeri: fluxurile de bani dintre parteneri sunt gatuite, platile se fac cu intar­ziere, comenzile si vanzarile scad, creditele scadente sunt mai greu de achitat. Pe de alta parte, majoritatea bancherilor nu mai sunt dispusi sa le dea credite noi, ba chiar le reduc liniile de finantare aprobate in trecut. In aceste conditii, oferta companiilor de private equity – investitori ce intra in actio­nariatul unei companii, ii sustin o pe­rioada dezvoltarea cu fonduri si know-how si mai apoi isi vand participatia pentru profit – devine tot mai interesanta. Fondurile de investitii prezente pe piata romaneasca, dintre care cele mai multe sunt “brate” ale unor companii care investesc in toata regiunea central si est-europeana, dispun de aproximativ 2 miliarde de euro pentru achizitii, conform calculelor BUSINESS Magazin.
     
    Multi ani, antreprenorii au fost reticenti in a accepta ofertele investitorilor de portofoliu, in parte pentru ca le mergea bine si aveau perspective bune, iar o colaborare cu un fond de investitii ar fi insemnat pierderea independentei in administrarea propriilor afaceri. Acum insa lucrurile s-au schimbat. “Cererea de finantare a crescut si va creste, pentru ca multe sectoare de activitate vor incetini dramatic, iar acest lucru va afecta cash-flow-ul companiilor”, spune Cornel Marian, directorul executiv al Oresa Ventures. Fondul suedez de private equity Oresa Ventures, unul dintre cele mai mari din Europa, este prezent pe piata romaneasca de mai bine de zece ani, printre cele mai cunoscute tranzactii in care a fost implicat numarandu-se cele cu Oriflame, Flanco, Credisson, La Fantana, Kiwi Finance si Medicover.
     
    Marius Ghenea, unul dintre cei mai activi antreprenori, remarca aceeasi ten­dinta: “Mai ales pentru firmele mici si medii, tendinta generala este sa iasa acum in piata si sa caute finantare”. Omul de afaceri, fondator si ulterior director al mai multor afaceri de comert cu electronice si echipamente IT (Flamingo, Flanco, FIT Distribution), dar si investitor in afaceri online, spune ca pe biroul sau au ajuns multe cereri de finantare din partea unor astfel de firme. Dupa Ghenea, investitorii de tipul sau (asa-numitii “business angels”, cei ce se implica in dezvoltarea unui start-up) sunt acum intr-o pozitie buna de negociere, avand la dispozitie multiple oportunitati de cumparare.

     
    Pentru o perioada dificila a economiei, companiile de private equity nu stau deloc rau: daca in anii trecuti puteau sa rateze multe tranzactii pentru ca antreprenorii reuseau sa ia finantare de la banci, astazi s-ar putea relua o serie de discutii mai vechi, spune Cornel Marian. Acum, cand creditele bancare sunt fie blocate, fie prohibitive ca pret, iar bursa nu mai e o solutie de a strange capitaluri, managerii fondurilor de investitii isi permit sa fie mai selectivi ca oricand. Mai ales ca valoarea companiilor romanesti a scazut semnificativ in ultima jumatate de an (cu o treime, spun evaluatorii), iar pretentiile antreprenorilor s-au diminuat si ele. “Unele fonduri vor ajunge sa refuze discutiile cu antreprenorii din lipsa de timp”, considera Mihai Sfintescu, manager al companiei 3TS Capital, prezenta in Romania prin intermediul a doua fonduri – 3TS Central European Fund II, cu un capital de 100 de milioane de euro (din care 30 de milioane de euro ramase neinvestite) si 3TS-Cisco Growth Fund III, cu un capital initial de 30 de milioane de euro (din care s-au investit pana acum 4 milioane de euro).
     
    Dincolo de abundenta de companii ce ar avea nevoie de finantare, tranzactiile bune nu se gasesc insa deloc la fiecare colt de strada, iar conditiile impuse de investitori nu sunt usoare. Criteriul de baza nu e pretul mai avantajos al unei companii; profitul care se poate obtine in viitor de pe urma ei este criteriul de baza al oricarei tranzactii de acest fel. “Nicio companie nu e indeajuns de ieftina daca e o companie proasta”, rezuma Mihai Sfintescu.
     
    Multe dintre dosarele pentru care se solicita finantare sunt ale unor companii sanatoase, ce risca insa sa intre in incapacitate de plata din cauza blocajelor financiare, a platilor sau a comenzilor amanate. Este o situatie cu care se confrunta tot mai multi antreprenori, spun reprezentantii companiilor de private equity. “Bancile vor finanta mai putin si mai scump proiectele de dezvoltare, deci multe firme vor fi nevoite sa mai adune capital social pentru a-si putea mentine nivelul creditelor luate in ultimii ani”, comenteaza Cornel Marian. Bancherii recunosc ca antreprenorii romani s-au indatorat in ultimii ani foarte mult, iar in conditiile actuale sunt destule companii ce vor avea dificultati la rambursarea creditelor, nota de curand Simona Fatu, vicepresedinte responsabil cu activitatea de corporate a Volksbank Romania, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.

    Mihai Sfintescu, 3TS Capital: “Cu o strategie buna, un antreprenor fara presiune pe vanzare poate atrage capitalul necesar preluarii unui concurent”
    George Teleman, Equest Partners: “Daca ne uitam in piata, vedem ca fondurile de real estate sunt la un discount enorm, de 70-90%.”
    Marius Stancescu de la Riff Holding: “Vanzarea este un moment dificil, ce poate afecta relatiile comerciale cu clientii sau cu furnizorii companiei”
    Radu Bugica, managerul Sigma Bleyzer: “Decalajul dintre asteptarile lor si disponibilitatile noastre este si mai mare decat in trecut”

     

  • Reducerea taxelor – posibile măsuri anticriză

    "Sunt cinci-şapte măsuri cu impact în economie şi încurajarea investiţiilor, prin caracterul de noutate pe care îl introduc în economie: introducerea unor prefinanţări, scutirea de impozit a profitului reinvestit, înlăturarea şi simplificarea unor proceduri birocratice, prin codul fiscal, pentru ca firmele şi companiile să îşi reducă costurile negerate de barierele birocratice, reducerea taxelor fiscale şi parafiscale de la aproape 500, câte sunt acum, la un număr care să fie cât mai aproape de minimul necesar", a spus Nica.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Solutii fiscale pentru criza economica globala

    Cu titlu de exemplu, Bulgaria a implementat anumite masuri cum ar fi scutirea de impozit pe o perioada de 5 ani pentru investitii in regiuni defavorizate; scutiri/reduceri de impozite pe venit pentru familii tinere care platesc dobanzi la credite imobiliare.

    In Cehia, rata de impozit pe profit a fost redusa de la 21% la 20%, rata contributiilor sociale de sanatate pentru angajati si angajatori a fost redusa, iar rambursarile de TVA se solutioneaza mai repede pentru contribuabilii care depun electronic declaratiile fiscale. In Ungaria, o serie de masuri fiscale au fost propuse in vederea impozitarii consumului si nu a venitului; impozitul pe venit si contributiile sociale aferente vor fi reduse.

    Marea Britanie a redus cota de TVA pentru o perioada de un an de la 17,5% la 15% si a permis amânarea platii impozitelor pentru societatile care au fost afectate de perioada de criza dar care, desigur, pot demonstra necesitatea unor astfel de amanari. Atat Olanda, cat si Spania au introdus masuri stimulative referitoare la metode de amortizare accelerata pentru investitiile efectuate in 2009. In sfera TVA, Belgia a redus cota de TVA pentru constructiile de locuinte noi de la 21% la 6 %.
     

  • Trend Consult asteapta afaceri in crestere cu doar 10% anul acesta

    Incetinirea cresterii are mai putin legatura cu criza, potrivit companiei, motivele fiind mai degraba investitiile realizate in 2007 si reorganizarea companiei anul trecut. “Grupul Trend Consult si-a definitivat structura operationala in 2008, iar pentru anul acesta ne bazam pe o crestere de 10% a afacerilor pe piata locala”, a declarat Adrian Florea, managing partner al companiei. O alta componenta a strategiei de crestere din acest an o reprezinta extinderea reprezentantei din Austria, inaugurata anul trecut, si “deschiderea unui nou birou in Germania sau Polonia”, spune Florea.

  • Turisti in tara crizei

    Presa scrie despre felul cum pofta de consum a americanilor a scazut constant in ultimele sase luni, descrie cum cele mai faimoase artere de cumparaturi (Fifth Avenue, Rodeo Drive) s-au golit si se refera la proprietarii de restaurante ce tanjesc dupa vremurile cand bancherii de pe Wall Street cheltuiau sume impresionante. Aflam acum, fapt de neconceput in timpuri normale, ca nevestele directorilor de pe Wall Street au uitat de cinele de 500 de dolari si au inceput sa ia lectii de gatit.

    Parerile managerilor romani care au fost in SUA in ultimele luni si cu care a stat de vorba BUSINESS Magazin nu confirma intru totul aceasta imagine, ba chiar o contrazic in unele cazuri. Ceea ce spun ei poate fi considerat insa si o dovada a rapiditatii cu care se schimba situatia in economia americana, din moment ce sezonul sarbatorilor din decembrie 2008 poate fi caracterizat drept o perioada fasta comparativ cu situatia de acum.

    Daca estimarile Federatiei Nationale a Retailerilor vizau o crestere cu 2,2% a valorii vanzarilor in sezonul sarbatorilor (noiembrie si decembrie), in realitate vanzarile au scazut cu 2,2%, desi o parte din aceasta scadere s-a intamplat nu din cauza lipsei de cerere, ci de pe urma politicii de reduceri drastice de preturi promovate de multi comercianti din teama de a nu ramane fara cumparatori. Nu e deloc neglijabil nici aportul turistilor straini, care au ales sa-si petreaca vacanta de iarna in SUA, atrasi de cotatia scazuta a dolarului fata de euro. Alexandre Eram, directorul general al companiei SonyaMod, care distribuie pe piata romaneasca branduri precum Peggy Sage si detine magazinele Z, a calatorit la New York pentru a sarbatori Craciunul.

    “Am descoperit o tara normala, mai ales ca ma asteptam sa fie mult mai rau, avand in vedere ceea ce scrisese presa pana atunci. Insa in momentul cand am vazut cozile infernale de la magazine, am inceput sa ma intreb unde este criza”, declara managerul. Eram, nascut intr-unul dintre cele mai afectate orase de criza economica, Detroit, subliniaza insa ca New Yorkul este precum o capitala “si este foarte greu sa iti dai seama despre ceea ce se intampla intr-o tara judecand dupa capitala, pentru ca o capitala este o tara intr-o tara”. Nu poate uita numarul mare de oameni de pe arterele importante, cuprinsi de febra cumparaturilor.

    “Pe Fifth Avenue a fost pentru prima data cand mi s-a intamplat sa fiu blocat pe trotuar si sa nu ma mai pot misca, pentru ca era foarte multa lume si eram toti prinsi acolo. In tot acest timp continuam sa ma intreb unde este criza.” Se pare ca, cel putin pentru perioada sarbatorilor, strategia comerciantilor din New York, care au promovat orasul drept cea mai buna destinatie de shopping din lume, a functionat. Totul a fost rodul unei campanii de 30 de milioane de dolari, desfasurata pe parcursul unui an, sub sloganul “Shop while the dollar drops” (Cumpara cata vreme dolarul scade). La aceasta se adauga metodele variate pentru atragerea consumatorilor.

    De exemplu, retailerul de lux Saks a incheiat un parteneriat cu 10 hoteluri de lux care acorda oaspetilor care petrec minim trei nopti o sesiune de shopping alaturi de un shopper personal, discounturi de 15%, precum si cafea si deserturi la unul dintre cele trei restaurante ale magazinului. “Cred ca au fost foarte multi turisti, pentru ca auzeam mai multi francezi decat americani, turisti care au fost atrasi de cursul bun euro-dolar. La nivel de strada era o adevarata nebunie, cozi la magazine, toata lumea cumpara ca in vremurile bune”, isi aminteste Eram, care calatoreste aproape in fiecare an in Statele Unite. Evident, el nu exclude posibilitatea ca dupa sarbatori lucrurile sa se fi schimbat.

    “Am vorbit cu mai multi prieteni americani si mi-au spus ca de Craciun nu prea poti vedea daca este criza.” Si Mihnea Tobescu, directorul general al AIG Romania, si-a petrecut vacanta in Statele Unite, dar pe Coasta de Vest, la Las Vegas. “In decembrie am fost la Las Vegas, unde lumea se comporta ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic. Intr-adevar, magazinele aveau reduceri mai mari decat de obicei, dar probabil si din cauza sezonului. In rest, hotelurile si restaurantele erau pline.” Managerul isi aminteste ca obisnuitele cozi de o ora la restaurantele tip bufet, unde platesti o suma fixa de bani si consumi cat vrei, erau inca acolo.

    “Un lucru interesant pe care l-am remarcat a fost faptul ca se dezvolta inca proiecte imobiliare. Anul trecut imi amintesc ca am vazut santierul unui hotel imens, care acum era finalizat si pe deasupra era si ocupat in totalitate.” Tobescu spune ca intr-adevar se vorbea despre criza si oamenii erau mai precauti si nu mai risipeau banii ca inainte, dar in rest locurile erau pline de amatori de distractie. Sorana Savu, managing partner la agentia de comunicare Premium PR, care a petrecut doua saptamani de vacanta la Miami in luna ianuarie, spune ca modul cum americanii reactioneaza la criza depinde foarte mult de oras si de regiune.

    “Mi se pare absurd ca intr-un oras in care vezi pe strada masini precum Lamborghini, Bentley, Ferrari, scumpe dupa standardele americane, angajatii magazinelor de lux sa fie uimiti de niste bonuri de cumparaturi de cateva sute de dolari. Spuneau ca singurii care mai cumpara sunt europenii si turistii din Brazilia.” Cat despre reducerile de pret, strategia preferata de americani pentru impulsionarea vanzarilor, se pare ca s-a schimbat considerabil. “Acum reducerile erau cumulative – 30% – peste care se adaugau alte rabaturi. Noi am primit un discount pentru ca eram din afara SUA. Ne-au spus ca acorda un discount pentru cei care vin de la o distanta mai mare de 60 de kilometri.”

    In plus, pentru a asigura confortul turistilor care vin pentru cumparaturi, unele linii aeriene au relaxat politica de bagaje. “In trecut, pentru cursele transoceanice existau restrictii, dar am observat ca nu se mai aplica atat de sever restrictiile privind cantitatea de bagaje pe care o transporti. Poate si din cauza ca avioanele nu mai sunt atat de pline.” Desi se astepta sa gaseasca o tara in criza, Sorana Savu spune ca a fost frapata de “reactiile destul de violente, in sensul actelor de criminalitate locala, care au escaladat rapid”, ca si de frecventa anunturilor TV de licitatii de case. Totusi, adauga ea, americanii “tind sa compenseze lucrurile negative care se intampla cu lucruri pozitive, reale sau macar proiectate.

    Autoritatile si media au inteles sa foloseasca propaganda pentru un scop nobil: le transmit oamenilor retete de comportamente care sa ii ajute sa faca fata crizei, scot in fata noii eroi, oameni de rand care reusesc sa faca ceva prin propriile forte.” Dincolo de discutiile despre criza si depa sirea ei, americanii au inceput sa acorde atentie lucrurilor cu adevarat importante si care nu pot fi cumparate neaparat cu bani, sustine Savu. “Oamenii au redescoperit bibiliotecile publice, care pun la dispozitie atat carti, cat si DVD-uri. Este o forma ieftina de distractie si un bun prilej de socializare.”

  • Cât de mult a lovit criza în economie

    Diferenţa provine în mare parte din rezultatul slab înregistrat în ultimele trei luni ale anului trecut, când economia a crescut cu doar 2,9%, fiind cel mai slab ritm de apreciere din ultimii nouă ani, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
    Victima principală a crizei internaţionale a fost industria, care a înregistrat o scădere de 7,7% faţă de perioada similară din 2007, în timp ce activităţile financiare, imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi au scăzut şi ele cu 1,5% faţă de acceaşi perioadă de referinţă.
    Despre mai multe efecte ale crizei asupra economie cititi pe www.gandul.info
    Cititi aici o prognoza despre economia romaneasca.

     

  • Mugur Isarescu: Atentie la componenta mediatica a crizei

    “Am vazut in ultimele luni o serie de comparatii intre tara noastra si alte state, fie Islanda, fie tarile baltice, pe care personal nu le inteleg. Aceste asocieri sunt foarte periculoase pentru ca pot crea confuzie printre investitorii straini”, a spus Isarescu.

    Tot ca o componenta mediatica, Isarescu a reluat tonul aspru la adresa bancilor care, dupa ce au spus ca BNR le-a luat leii( in urma interventiei prin care Banca Nationala a protejat, in toamna, cotatia leului), acum declara ca au exces de lichiditati.

    “BNR a intervenit pentru increderea in moneda nationala, nu pentru a apara un nivel de curs”, spune Isarescu, care a rugat presa, pe aceasta cale, sa nu mai creada pe nimeni daca iese si spune ca are o lipsa de lichiditate. “

    Aflati aici de ce revista BUSINESS Magazin l-a ales pe Mugur Isarescu personalitatea anul.
     

  • Consolare pe timp de criza

    Wham-O, o companie americana producatoare de jucarii, a lansat in vara anului 1958 cercurile Hula Hoop, folosite in dansul hawaiian cu acelasi nume. Atunci, compania a vandut mai mult de 100 de milioane de astfel de cercuri din plastic. Faima obiectelor s-a raspandit fulgerator, din om in om; dupa primul cumparator au urmat cei din cercul de prieteni ai acestuia si asa mai departe. La fel s-a intamplat si cu consola pentru jocuri Wii, lansata acum trei ani de compania japoneza Nintendo; multi jucau jocuri acasa la prieteni sau la rude, auzeau vorbindu-se despre ea sau vedeau reclamele si apoi isi luau si ei consola. Acesta este exemplul pe care Dale Bradley, profesor asociat la o universitate americana, il foloseste cand descrie impactul Nintendo Wii asupra culturii de consum.

    “Majoritatea studentilor cu care am vorbit avea acasa o consola Nintendo”, spune Bradley, adaugand ca multi dintre ei foloseau chiar in timpul pauzelor consolele portabile pentru a se juca. Consola de jocuri Wii a avut succes peste tot – in Asia, America de Nord si Europa. Pana la sfarsitul anului trecut, Nintendo a vandut la nivel mondial 44,96 milioane de Wii, potrivit datelor afisate de companie. In primele trei trimestre din anul fiscal curent, adica din aprilie pana in decembrie 2008, compania japoneza a vandut 20,52 de milioane de console Wii, jocurile Wii Fit si Mario Kart Wii au vandut in total mai mult de 10 milioane de unitati, iar jocul Wii Play a vandut aproximativ 9,4 milioane de unitati.

    Compania japoneza se asteapta sa incheie insa anul fiscal, la 31 martie, cu o scadere a profitului net cu 10,6%, in principal din cauza efectelor aprecierii yenului, si si-a redus estimarea de vanzari pentru consolele Wii cu un milion, la 26,5 milioane de unitati. Nintendo este totusi intr-o situatie mai buna decat competitorul sau Sony Corp., a carui divizie de jocuri a suferit o scadere cu 32% a vanzarilor si cu 97% a profitului operational in trimestrul incheiat la 31 decembrie 2008 fata de aceeasi perioada a anului precedent, trecerea pe pierdere fiind evitata doar cu pretul unei reduceri substantiale a costurilor de productie pentru consola PlayStation3. Vanzarile de PS3 au scazut in perioada mentionata cu 440.000, la 4,5 milioane. “Diferenta de strategie dintre Sony si Nintendo este destul de mare si acum ii vedem rezultatele”, a comentat Osamu Hirose, analist in cadrul Tokai Tokyo Research Center.

    “In timp ce Nintendo a promovat consola Wii ca articol de divertisment pentru toata familia, nu neaparat pentru jucatorii inraiti, Sony a pariat pe pietele externe si pe fidelizarea gamerilor.” Acest gen de pozitionare ar urma deci sa favorizeze o companie ca Nintendo in perioada de criza, pentru care comentatorii au inceput sa prezica inca de toamna trecuta ca jocurile video vor avea cam acelasi rol de refugiu si de divertisment ieftin pe care l-a avut cinematograful in SUA in timpul Marii Depresiuni interbelice. Cum stau lucrurile la noi? Anul trecut, in Romania s-au vandut peste 41.000 de console de jocuri, potrivit lui Dan Mirica, director de achizitii de entertainment in cadrul Altex Romania.

    La Altex, vanzarile de console au crescut cu 117% fata de 2007, iar cele mai mari vanzari au fost inregistrate de consolele PlayStation. Pentru compania TNT Games International, consola cel mai bine vanduta a fost Nintendo Wii datorita plajei largi de consumatori careia i se adreseaza, urmata de PlayStation 3, avantajata de functiile conexe pe care le ofera, precum redarea discurilor BluRay, potrivit lui Octavian Dunare, senior brand manager. “La consolele Nintendo Wii, de la inceputul anului am inregistrat o crestere a vanzarilor cu peste 80% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in conditiile in care primul trimestru nu s-a incheiat inca”, sustine Dunare.

    Principala ratiune a acestei evolutii este disponibilitatea suficienta a stocurilor, lucru despre care nu se putea vorbi in primul trimestru al anului trecut, afirma el. Anul trecut, TNT Games International a vandut 100 de console Xbox 360, peste 2.500 de DS Lite si peste 10.000 de Nintendo Wii. Desi deocamdata vanzarile de console nu au avut de suferit de pe urma crizei, in viitorul apropiat Dunare se asteapta la “o usoara scadere din cauza diminuarii bugetelor dedicate modalitatilor de relaxare in cadrul familiilor”. Dimpotriva, Dan Mirica apreciaza ca vanzarile de console nu sunt afectate de perioada pe care o traverseaza economia tocmai pentru ca asistam la o tendinta de crestere a pietei de profil.

    “Trebuie subliniat faptul ca piata de console din Romania nu a ajuns la maturitate, iar consolele de jocuri sunt un mod de divertisment la care romanii apeleaza din ce in ce mai des”, sustine Mirica. Matt Ryan de la Nintendo Canada spune ca pe viitor compania se va axa pe dezvoltarea unor console care sa ii apropie pe utilizatori mai mult de realitate, un exemplu fiind Wii Music, consola lansata in luna noiembrie, care permite jucatorilor sa cante virtual la peste 60 de instrumente diferite.

    Avantajul unor console ca Wii Music (ca si al unor jocuri ca Wii Fit, folosit de amatorii de fitness) e ca ele sterg si mai mult delimitarea dintre gameri si utilizatorii mai mult sau mai putin atrasi de jocurile video clasice, dar aflati in cautarea unui mod placut de a-si petrece acasa timpul liber. Astfel de perspective ii permit lui Ryan sa declare ca Nintendo se adreseaza pur si simplu persoanelor care au intre cinci si 95 de ani. Potrivit unui studiu realizat de compania americana Wedbush Morgan, 80% dintre utilizatorii Nintendo DS au intre opt si 16 ani, in timp ce majoritatea jucatorilor PlayStation Portable au varste cuprinse intre 16 si 24 de ani.

    La noi, Octavian Dunare este de parere ca profilurile utilizatorilor de console difera destul de mult: cumparatorii de PlayStation 3 si Xbox 360 sunt tineri de sex masculin cu varste intre 15 si 35 de ani, care prefera jocurile de curse cu masini si care petrec in medie 3-4 ore pe zi in fata consolei, in timp ce cumparatorul de Wii are intre 15 si 60 de ani si prefera jocurile sportive, de aventura sau puzzle si petrece in medie 1-2 ore in fata consolei zilnic. Cat despre cei ce prefera Nintendo DS, adauga Dunare, un segment important din utilizatorii acestei console il reprezinta cei din mediul de business.

  • Arta bate criza

     

    Carlos si Rosa de la Cruz, doua dintre vedetele comunitatii de arta din Statele Unite, colectioneaza arta contemporana si din America Latina de doua decenii. In urma cu doi ani, cuplul a lansat conceptul de petrecere in “casa de arta”. Cu alte cuvinte, adepti ai ideii ca arta trebuie admirata isi deschid casa decorata cu adevarate capodopere pentru participantii la Art Basel Miami Beach (varianta din Miami a targului de la Basel, unul dintre cele mai importante evenimente de gen din lume). In fiecare an, peste 1.500 de vizitatori le admira colectia, care include nume mari ale artei precum Cindy Sherman sau John Baldessari. Petrecerile si casa de arta a familiei de la Cruz au fost prezentate pe larg in ziare precum New York Times sau The Times.
     
    De cealalta parte a Oceanului, in Europa, o alta vedeta a comunitatii de business si mare colectionar de arta si-a transformat una dintre proprietati in muzeu. François Pinault, proprietarul PPR, unul dintre cei mai importante grupuri din lumea luxului, a expus 200 dintre cele peste 2.500 de opere de arta pe care le detine in Palazzo Grassi din Venetia. Pinault a ales artisti reprezentativi pentru a doua jumatate a secolului XX, de la Mark Rothko, Donald Judd, Gerhard Richter si Lucio Fontana la Richard Serra, Bruce Nauman, Cindy Sherman, Jeff Koons si Damien Hirst. Atat familia de la Cruz, cat si Pinault sustin ca, dincolo de valoarea artistica a obiectelor pe care le detin, colectiile raman o investitie solida, a carei valoare nu a fost afectata de criza financiara, ci dimpotriva.
     
    Si in Romania, dincolo de furtunile declansate de stirile despre criza, comertul cu arta continua sa aiba perspective. Mai mult, exista chiar manageri care au preferat sa renunte la functia sigura intr-o corporatie pentru a se implica in afaceri cu arta. Violeta Sarbu, care a deschis prima galerie de fotografie de arta din Romania, a renuntat la functia de director de marketing al retailerului Flanco si la consultanta pentru a-si trai pasiunea pentru arta.
     
    Proprietara galeriei Karousel spune ca pentru prima data conceptul galeriei s-a conturat in august anul trecut (sub forma unei proiectii de plan de afaceri) si s-a concretizat in ianuarie 2009, cand a deschis galeria. Atunci, Sarbu lasa in urma cariera corporatista si se aventura intr-un domeniu mai creativ, inlocuind electrocasnicele din portofoliul Flanco si consultanta de marketing cu peste 150 de fotografii de arta ale unor artisti consacrati (Cosmin Bumbut, Alex Galmeanu, Cristian Crisbasan) si debutanti (Sabina Dimitriu sau Ioana Carlig). Preturile lucrarilor, care sunt disponibile in cel mult 50 de exemplare, variaza intre 130 si 800 de euro.
     
    Violeta Sarbu spune ca, pentru ca galeria sa aiba succes, trebuie sa fie in acelasi timp om de afaceri si galerist. “Cele doua concepte sunt amestecate, dar cand reusesc sa pun galeria pe picioare, poate voi ramane numai om de afaceri, iar galerist va fi altcineva”, spune fostul manager de la Flanco, care a investit aproape 15.000 de euro in galerie.
     
    Cat despre vanzari, sustine ca in general strainii s-au aratat cel mai interesati de fotografiile de arta. “Romanii au fost interesati intr-o masura mai mica, pentru ca nu exista inca o cultura puternica in directia aceasta. Dar trebuie atrasi in galerie pentru a vedea diferenta”, comenteaza ea. Pana acum, galeria a vandut aproape 15% din portofoliul initial: “Foarte mare succes au avut lucrarile din zona nonfigurativa, peisaje, nudurile lui Cristian Crisbasan au plecat catre colectia unui american, au fost foarte apreciate si lucrarile din zona fotoreportajului, care insa nu s-au vandut inca”.
     
    Violeta Sarbu, care este asociata in aceasta afacere cu Cornel Marian, directorul fondului de investitii Oresa Ventures, spera sa atraga printre clienti arhitecti care se ocupa de amenajari interioare si manageri din zona HoReCa, dar viseaza si la piata internationala: “Deja am stabilit contacte cu niste galerii din afara si imi doresc sa vand acolo. Se pare ca o gura de oxigen de afara va fi binevenita”.
     
    Proprietara Karousel spune ca o foto­grafie de arta se poate transforma intr-o investitie “daca apartine unui artist bine cotat care are lucrari in colectii importante si care se afla pe o linie ascendenta a carierei sale. Cand vorbim despre debutanti, conteaza evolutia, iar aici este foarte important rolul galeristului. In viitor ii vom incuraja pe tinerii artisti, organizandu-le expozitii personale sau ducandu-i la targurile de profil din afara”.
     
    La nivel mondial, cel mai mare pret oferit pentru o fotografie a fost de 3,34 milioane de dolari, adjudecat de fotograful Andreas Gurky pentru creatia “99 Cent II Diptych”, vanduta in februarie 2007 la casa de licitatii Sotheby’s din Londra.

    Aflati in continuare cat a investit Mihaela Forgaciu in galeria de arta din Dorobanti.