BusinessMagazin

Tag: romani

  • Romanii au ajuns sa traiasca mai rau ca bulgarii

    Potrivit portalului Numbeo.com, una din cele mai mari baze de
    date referitoare la costul vietii, un roman are salariul mediu net
    de 373,24 euro, mai mic cu 56 de euro decat cel al unui bulgar. In
    plus, multe preturi sunt la noi mai mari. Astfel, daca merge la un
    restaurant fara fite in Bucuresti, un roman trebuie sa scoata din
    buzunar in medie 5,43 de euro. Aceeasi masa l-ar costa la Sofia 4,7
    euro, la Kiev 3,81 de euro sau 5 euro intr-un local din
    Belgrad.

    Nici daca aleg sa bea acasa, romanii nu sunt avantajati. Daca ar
    fi sa isi dea toata leafa pe bere, un roman “mediu” ar putea
    cumpara intr-o luna 287 de beri de 0,5 litri, fata de 429 de halbe
    cat poate achizitiona un bulgar, sau 581 de beri un englez, adica
    de doua ori mai multe decat un locuitor din Romania. In schimb, in
    tara noastra, laptele este mai ieftin decat la sud de Dunare, dar
    ouale sunt mai scumpe.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cati romani vor credite acum?

    Intentia de creditare este mai mare in cadrul persoanelor cu
    venit inalt, pentru care probabil sentimentul de incertitudine cu
    privire la traiul de zi cu zi este mai redus, arata studiul citat.
    O larga deschidere spre creditare e caracteristica si persoanelor
    care au copii, pentru care factorul decisiv este cu siguranta
    cresterea paletei de nevoi.

    “Ceea ce este surprinzator e faptul ca mai mult de jumatate din cei
    ce intentioneaza sa isi faca un imprumut in acest an, detin deja un
    alt credit”, spune Manuela Danila, senior research executive in
    cadrul 360insights. Ea adauga ca explicatia sta insa in natura
    imprumutului pe care romanii intentioneaza sa il faca,
    indreptandu-se de aceasta data spre credite de mai mica anvergura
    (perioada mai mica, rata mai mica).

  • Topul statelor UE în care românii au rămas fără permis

    Cele mai multe abateri au fost înregistrate în Italia, unde 74
    de români au rămas fără dreptul de a conduce. Cele mai frecvente
    cazuri vizau depăşirea vitezei legale. Alţi 67 de români au fost
    sancţionaţi cu ridicarea permisului în Belgia, de regulă tot pentru
    viteză excesivă. Pe locul al treilea se află vigilenţii poliţişti
    germani, care au ridicat 66 de permise româneşti. În majoritatea
    cazurilor era vorba despre consum de băuturi alcoolice.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Peste 172.000 de turişti şi-au petrecut week-end-ul pe litoralul românesc

    Potrivit Asociaţiei Litoral-Delta Dunării, sâmbătă în unităţile
    de cazare de pe litoralul românesc se cazaseră, oficial, 170.832 de
    persoane, pentru ca numărul acestora să mai crească, duminică, până
    la 172.138 de turişti, dintre care aproape 6.000 au fost
    străini.

    Cei mai mulţi turişti, 42.240, s-au aflat în Costineşti,
    staţiunea fiind urmată de Mamaia, cu aproape 40.000, şi Neptun, cu
    peste 35.000 de turişti înregistraţi. Alte câteva zeci de mii de
    persoane au ales să-şi petreacă vacanţa în alte staţiuni de pe
    litoral, peste 50.000 de turişti aflându-se în Năvodari, Eforie,
    Mangalia şi Vama Veche.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se imbogatesc curierii de pe urma crizei romanilor din strainatate

    Haine, alimente si cadouri fac drumuri lungi din Spania, Italia,
    Franta sau Germania. Volumul coletelor trimise a crescut cu 20% sau
    chiar 30% fata de anii trecuti.

    La o firma de transport din Cluj, de exemplu, telefoanele suna
    din cinci in cinci minute. Multe apeluri sunt de la romanii plecati
    in strainatate, care si-au amanat concediile si au preferat sa
    trimita pachete in tara pentru rude si prieteni.

    Pentru ca numarul comenzilor din Occident a crescut, angajatii
    firmei de transport clujene si-au prelungit programul de lucru.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Pierre Lellouche: Franta nu are capacitatea de a primi 2,5 milioane de romi romani

    “Dupa un nou val de cifre care arata o crestere a actelor de
    delincventa juvenila(a romilor, n.red.) am sesizat Consiliul
    european pentru a-i spune ca acest lucru nu mai poate sa dureze”, a
    declarat secretarul de stat francez.
    “Europa trebuie sa se mobilizeze (…) noi nu avem capacitatea, noi
    francezii, sa primim 2,5 milioane de romi romani”, a declarat el,
    subliniind ca libertatea de circulatie a persoanelor in cadrul
    Uniunii Europene “nu inseamna libertatea de exploatare a
    copiilor”.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Romanii aleg produsele sanitare dupa design si mai putin dupa tehnologii

    “Cu toate ca Bucurestiul reprezinta 40 % din vanzarile de
    produse sanitare ale companiei, am fost placut surprinsi de faptul
    ca, odata cu introducerea noului brand – Ideal Standard – vanzarile
    in Timisoara, Constanta, Craiova, Cluj precum si Oradea, au crescut
    in medie cu 25% comparativ cu vanzarile din anul anterior”, explica
    directorul de marketing si vanzari al companiei, Virgil
    Lixandru

    Referindu-se la factorii care au influentat cresterea
    vanzarilor, compania Senso Ambiente a identificat urmatoarele
    tendinte de consum: “In Romania, decizia de achizitionare a unui
    produs pentru baie este bazata in continuare mai mult pe design, pe
    concept si mai putin pe tehnologiile cu care acesta este dotat.” ,
    explica directorul de marketing. “Cumparatorii mai vor sa adauge
    mobilier din ce in ce mai divers camerei de baie, asa incat aceasta
    sa isi piarda caracteristica de spatiu functional si sa se
    transforme intr-un spatiu principal al locuintei – spatiul de
    relaxare”, continua Virgil Lixandru.

    O alta tendinta, “considerata inca excentrica la noi” este de a
    face din baie un open – space format din spatiul baii si dormitor,
    de a desfiinta, deci, peretele despartitor. Oficialul considera ca
    rata de schimbare a unei bai in sectorul premium este o data la 5
    ani, ritm datorat si schimbarii tendintelor in industria
    echipamentelor sanitare.

  • De ce prefera romanii munca peste hotare – SLIDESHOW


    In plus, 64% dintre respondentii studiului 360unsights cred ca
    locurile de munca din strainatate asigura, pe langa salariul lunar,
    si o serie de alte beneficii.

    La capitolul dezavantaje, necunoasterea limbii este pe locul
    doi, dupa despartirea de familie. 71% dintre romani considera
    necunoasterea limbii ca fiind o piedica principala.

  • Fă-ţi şi tu chestionarul la care doar unu din 100 de români a răspuns corect

    Românii se numără printre cei mai încrezători europeni în
    beneficiile ştiinţei, ceea ce nu-i împiedică pe 42% dintre ei să
    creadă că Soarele se învârte în jurul Pământului. Alţi 35% cred că
    virusul HIV poate fi luat dacă beau apă după o persoană infectată.
    Proiectul “Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale
    publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele
    cercetării”, coordonat de sociologul Lazăr Vlăsceanu, este menit să
    afle cât de familiarizat este publicul românesc cu evoluţiile
    ştiinţifice şi în ce măsură este capabil să înţeleagă ultimele
    descoperiri.

    Doar 1% dintre românii care au participat la studiul “Românii şi
    ştiinţa” au răspuns corect la toate întrebările de mai jos.

    Verifică-ţi şi tu cunoştinţele pe
    www.gandul.info

  • Românii – corigenţii Europei la cunoaşterea ştiinţifică şi printre primii la superstiţii

    În România, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale
    credinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi
    para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, potrivit raportului de
    cercetare al proiectului STISOC – “Ştiinţa şi societate. Interese
    şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi
    rezultatele cercetării” – lansat, vineri, de către Facultatea de
    Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii
    Bucureşti.

    Concluziile raportului indică trei direcţii. Prima, arată că
    românii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere
    ştiinţifică a publicului în context european. Adică, numai unul din
    zece români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă.
    Apoi, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor
    şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şi
    para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, astfel că publicul
    românesc adult este unul din cele mai religioase şi superstiţioase
    publicuri din Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro