BusinessMagazin

Tag: criza

  • De ce n-au prevazut economistii criza (GALERIE FOTO)

    Viitorul suna bine pentru Romania in urma cu un an. Economistii care avertizau ca vom fi afectati serios de criza internationala puteau fi numarati pe degetele de la o mana. Ceilalti nu au vazut – sau nu au vrut sa vada – semnalele care aratau ca lucrurile vor merge din ce in ce mai rau. Acum, cand afacerile scad, companiile au pierderi, zeci de mii de angajati sunt disponibilizati, bancile nu mai dau credite, iar statul aduna tot mai putini bani, multi se intreaba la ce mai folosesc economistii.

    O explicatie furnizata de analisti pentru aceasta situatie este simpla si surprinzatoare: cei care ar fi vrut sa spuna ca lucrurile se vor inrautati nu au riscat sa para deplasati in valul de optimism care ii cuprinsese pe colegii lor de breasla. “Exista un fenomen foarte interesant, dar putin studiat, acela al comportamentului de grup. Daca un analist prezice la fel ca alti trei sute o crestere si toti se insala, nu il blameaza nimeni. Daca este singur si greseste, toata lumea il arata cu degetul. Niciunul nu risca sa se indeparteze de grup. E mai bine sa dai gres in grup decat sa ai dreptate singur”, spune analistul economic Aurelian Dochia, membru in consiliul de administratie al BRD – Société Générale si fost consultant pentru Banca Mondiala, BERD si OECD.

    Teoria “spiritului de turma” este sustinuta si de economistul-sef al BNR, Valentin Lazea. “Nu e usor sa te singularizezi cu opinii negative impotriva majoritatii, iti trebuie curaj si argumente solide si inatacabile”, afirma el, apreciind ca o alta cauza a faptului ca economistii n-au exprimat opinii despre iminenta crizei este faptul ca majoritatea lucreaza pentru banci si trebuie deci sa respecte politica de comunicare a angajatorului. “Multi au fost nevoiti sa taca, pentru ca jobul nu le-a permis sa vorbeasca”, sustine Lazea. Ca analist in cadrul unei banci nu poti afirma ca nu vor mai fi bani pe piata, ca vor ingheta creditele sau, mai rau, ca banca pentru care lucrezi face tranzactii cu instrumente financiare prea complexe pentru a fi intelese de toti cei implicati si care vor duce la pierderi importante.

    “Economistii sunt asociati diverselor grupuri financiare, lucreaza pentru ele si nu poti sa spui ca banca ta face prapad cu instrumente financiare dubioase. Nimeni nu face cercetare economica pentru sine, este platit de cineva”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), referindu-se insa mai mult la situatia din tarile mai dezvoltate, avand in vedere ca piata din Romania este prea putin sofisticata din punctul de vedere al instrumentelor financiare. O singura banca romaneasca – de top, potrivit unor surse din piata – a avut expunere pe Lehman Brothers, dar si-a retras banii inainte ca grupul american sa se prabuseasca in septembrie 2008. Banca avea plasate depozite in euro la Lehman Brothers.

    Asa ajungem la o alta cauza ce i-a impiedicat pe economisti sa admita ca se apropie criza: multi si-au imaginat ca daca piata bancara de la noi este foarte putin expusa activelor toxice, atunci vom fi feriti.

    “Este drept ca economiile nou-intrate in UE erau mai putin expuse instrumentelor toxice, pentru ca sistemele lor bancare sunt mai putin sofisticate. Ce n-au inteles insa multi analisti este ca exista legaturi organice cu UE, iar daca acolo nu merge, nu merge nici la noi”, considera Daniel Daianu, profesor de economie, europarlamentar si fost ministru de finante. Iar eroarea venea inca de mai departe: pana la jumatatea anului trecut, afirma Daianu, europenii adormeau cu gandul ca economia de pe continent este robusta, nu ca nu are expunere la instrumentele financiare care au generat pierderi masive in SUA. Daianu a tot avertizat in ultimul an cu privire la inrautatirea situatiei, inclusiv in editorialele publicate in Ziarul Financiar.

    Desigur, criza ne-a luat pe neasteptate deoarece in Romania analistii s-au obisnuit sa vorbeasca despre crestere economica. Acelasi lucru li s-a intamplat insa si economistilor straini, care brusc au inceput sa-si schimbe succesiv previziunile. Daca in decembrie anul trecut analistii bancii americane Citi vedeau o crestere de 2,8% a economiei romanesti in 2009, pana in aprilie anul acesta estimarea lor ajunsese la o scadere de 2,5%. Cum este posibil?

  • Brinel, HP si Microsoft lanseaza solutii impotriva crizei

    "Misiunea pe care o avem in Romania este sa gasim solutiile adecvate pe care sa le oferim clientilor nostri. Mai ales in conditiile crizei economice, solutiile IT sunt fundamentale pentru reducerea costurilor, vrem sa sprijinim cresterea pe termen lung a companiilor", a spus Radu Enache, Director General HP Romania."

    Reducerea achizitiilor este de inteles intr-o prima perioada, reactia este normala, insa nu putem ramane la nesfarsit in acest mod. Managerii seriosi si companiile competitive asteapta initiative pentru a face fata riscurilor suplimentare in perioada de criza", a completat acesta.

    Cele trei companii sunt partenere in cadrul programului Frontline Partners(FLP), demarat in ianuarie si in Romania.
     

  • Bloggerii, loviti de criza!

    Specialistii in publicitatea online spun insa ca tocmai acum este momentul sa investesti in imagine, daca vrei sa te faci cunoscut. Daca anul trecut, o mana de romani se puteau mandri ca traiesc din blogging, adica scriitura pe internet, anul acesta toti se bazeaza pe servicii cu salariu fix. Vali Petcu (www.zoso.ro): "Se observa o scadere de aproximativ 30%, dar, data fiind criza… Speram la mai bine." Bobby Voicu ( www.bobbyvoicu.ro): "Vor disparea bloggerii mici care castigau pana in 200-300 de dolari, insa bloggerii mari vor castiga in continuare pentru ca a scazut numarul de reclame si crescut valoarea pe unitate."
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
     

  • Cui s-a mărit leafa pe timp de criză

    În top 5 al majorărilor de salarii se află o singură categorie de angajaţi care nu lucrează la stat, restul fiind bugetari sau angajaţi ai unor companii controlate de structurile guvernamentale. Majorările includ şi veniturile suplimentare obţinute de bugetari (profesori şi angajaţii din sistemul sanitar) prin plata eşalonată a celui de-al 13-lea salariu. În învăţământ s-a înregistrat cea mai mare creştere a salariului net, de 27,8%, însă suma finală, de 1.771 lei, nu este cu mult departe de media pe economie, de 1.358 de lei. Următorii clasaţi în acest clasament, cu un avans de 22,4% al câştigurilor salariale în perioada menţionată, sunt angajaţii din domeniul extracţiei cărbunelui, minerii, şi ei plătiţi tot de stat în medie cu 2.088 de lei pe lună.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Cat de adanca este criza Ultra Pro

    Afacerea sotilor Alina si Cristian Fughina, K Tech Electronics, care opereaza lantul de retail IT Ultra Pro Computers, pare sa traverseze una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa. Mai multe voci din piata spun ca, in fata problemelor interne puse intr-un context economic unde toate magazinele IT au de suferit, K Tech nu mai poate decat sa restructureze cat mai mult din operatiunile de distributie si retail si sa aleaga o strategie cat mai conservatoare pentru urmatoarea perioada pentru a putea iesi din impas. La baza acestor afirmatii stau in primul rand dificultatile financiare in care pare sa se afle compania, daca e sa luam in calcul faptul ca, timp de cateva zile din saptamana trecuta, depozitul central a fost pus sub sechestru pentru o datorie de 7 milioane de euro a K Tech la UniCredit. Pe de alta parte, inclusiv faptul ca Asbis Romania si Star Print, doi dintre furnizorii companiei, alaturi de Scop, Elko, LG Romania, Asus, Gigabyte sau Kingston, au deschis o procedura de insolventa impotriva companiei, potrivit mai multor surse din piata, indica probleme cu lichiditatile, K Tech fiind astfel in incapacitate de a plati datoriile fata de distribuitori.

    “Deocamdata nu pot face niciun fel de comentariu pe marginea acestor informatii”, a fost singura declaratie a lui Adrian Dogaru, directorul executiv al companiei de distributie si retail, in timp ce nici Alina Fughina, care conduce K Tech Electronics, si nici Cristian Fughina, ce s-a orientat de mai multa vreme spre afacerile imobiliare ale familiei, nu au fost de gasit.

    Compania a umblat la structura retelei inca din 2007, cand compania avea peste 70 de spatii comerciale, comparativ cu numarul maxim de 84 de magazine atins inaintea inceperii procesului de restructurare. Din luna decembrie a anului trecut au fost inchise insa alte 13 dintre magazinele Ultra Pro Computers, printre care cele din Cluj, Satu Mare sau Iasi, conform informatiilor disponibile pe site-ul companiei, cel mai recent fiind unul dintre spatiile comerciale satradale din Bucuresti. Reteaua a ajuns astfel la 42 de unitati, la care se adauga doua service-uri, personalul s-a redus si el, iar acum K Tech ar avea in plan sa reduca si numarul angajatilor din sediul central, intentie exprimata in cadrul unei sedinte interne convocate in urma cu aproape doua saptamani, conform unei surse din interiorul companiei; ar exista deja departamente formate doar dintr-un singur angajat. “Da, de astazi (27 martie – n.red.) service-ul se restrange la doar 6 oameni, iar la sediu se statea la coada pentru semnarea fisei de lichidare”, comenta pe blogul www.zoso.ro un utilizator pe nume ioni220, care sustinea ca pana in acea zi fusese la randul sau angajat al K Tech.

    La o trecere in revista a declaratiilor facute recent de oficialii companiei, reducerea cu aproximativ 20% a retelei de magazine nu apare ca un plan imediat de actiune, in contextul in care in luna noiembrie a anului trecut, K Tech anunta planuri de deschidere a doua unitati, iar la inceputul acestui an avansa posibilitatea inchiderii a numai trei magazine pe parcursul primului trimestru, decizie ce depindea insa de renegocierea contractelor de inchiriere. “In conditiile actuale de piata, daca cei care inchiriaza nu isi revizuiesc politica de preturi in conformitate cu piata, este normal sa renuntam la anumite spatii si sa cautam solutii alternative de relocare”, spunea atunci Catalin Butolo, directorul de marketing al companiei, fara sa dea vreun indiciu ca numarul magazinelor inchise ar putea fi atat de mare.

    De remarcat este faptul ca firma a renuntat de-a lungul timpului la aproape toate magazinele stradale din Bucuresti, preferand galeriile comerciale de genul Carrefour. Din cele sase magazine pe care le mai are K Tech in Capitala, fara a lua in calcul service-ul aflat in cadrul sediului central din zona APACA si magazinul din zona Chibrit din Capitala, cinci sunt pozitionate in centre comerciale (Carrefour, Auchan si City Mall).

    Cu toate ca nici planurile viitoare pentru spatiile comerciale respective nu au fost anuntate, proprietarii mai multor centre comerciale, printre care si George Teleman, managing partner la fondul britanic de investitii Equest Balkan Properties, in portofoliul caruia se afla proiectul Vitantis Shopping Center din Capitala, infirma acum posibilitatea incheierii contractului cu K Tech. “Sunt si raman in continuare in Vitantis”, a spus Teleman.

    Totusi, scaderea consumului si implicit a vitezei de rotatie a stocurilor, concomitent cu diminuarea retelei, ar putea sa-si spuna cuvantul asupra afacerilor K Tech. Pentru anul trecut, compania nu a anuntat inca cifra de afaceri, care provine in proportii aproape egale din activitatile de retail si distributie, dar estimarile ce vizau depasirea nivelului de 80 de milioane de euro, dupa ce in primele noua luni afacerile K Tech s-au cifrat la 51,3 de milioane de euro, nu mai par la fel de plauzibile.

    Felix Enescu, Gartner: "Putinele lanturi de magazine din Romania care au ramas concentrate pe comertul IT nu vor mai rezista foarte multa vreme in formatul actual"
     

  • Din cauza crizei, romanii isi scot afacerile la vanzare

    Desi afacerile la cheie, cum sunt numite, par o ocazie buna, nu se inghesuie nimeni sa le preia. Si daca cumparatorii nu prea le trec pragul, in situatii disperate oamenii de afaceri s-au gandit sa-si vanda afacerea chiar si pe bucati. Un internet cafe din Alba-Iulia, in care s-au investit zeci de mii de euro, e scos acum la vanzare, calculator cu calculator. Sociologii spun ca situatia in care se afla tot mai multi afaceristi este doar o consecinta logica. Oamenii vor sa recupereze oricat de putin, numai sa nu iasa in pierdere totala. Specialistii financiari avertizeaza ca situatia este una de durata.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Solutia la criza nu este nationalizarea pietelor

    "O crestere economica sustenabila se poate obtine numai daca pietele raman libere. Or toate masurile actuale pe plan mondial sunt de natura interventionista, lucru foarte periculos", spune Croitoru. El respinge astfel ideea, tot mai des vehiculata, potrivit careia criza financiara este rodul pietelor.

    Croitoru vede cel mai mare pericol in faptul ca populatia a ajuns sa creada ca neinterventia guvernului este principala problema pentru prosperitate, "or lucrurile stau exact invers."
    Oficialul BNR atrage atentia ca promovarea interventionismului keynsianist, folosit pana la finele anilor ’70, va insemna reintoarcerea la "marea inflatie" din urma cu 30 de ani. El crede ca prosperitatatea nemaiintalnita din ultimii ani s-a datorat tocmai faptului ca pietele, si implicit concurenta, au fost lasate libere. "Daca adoptam interventionismul folosit la nivel mondial nu mai avem cale de iesire", a spus Croitoru. El crede ca Romania ar trebui sa promoveze o altfel de abordare ca raspuns la criza, chiar daca tendinta generala este de corelare a actiunilor anti-criza la nivelul UE.

    Exemplul oferit de consultant este cel in care un guvern face eforturi uriase pentru a salva cu orice pret un colos cu un milion de angajati, a carei prabusire poate fi ciclica, bazata pe evolutia sectorului in care activeaza. El crede ca ar fi mai indicat crearea catorva zeci sau sute de mii de companii cu 10 sau 100 de angajati.
     

  • Cardurile de credit – solutia de imprumut pe timp de criza?

    Aveti totusi grija si folositi-le cu prudenta, spun specialistii. Altfel, nu o sa mai stiti cum sa iesiti din datorii. Bancile ofera pentru cardurile de credit o perioada de gratie cuprinsa intre 45 si 60 de zile, in cazul platilor la comercianti. Clientul care ramburseaza integral suma imprumutata pe card, in aceasta perioada, va plati dobanda zero. Daca insa depaseste aceasta perioada, bancile percep dobanzi de pana la 33% pe an.
    Bancile care promoveaza cardurile de credit mizeaza pe comoditatea folosirii lor. Din cauza crizei financiare, insa, multe banci nu mai recomanda la fel de mult aceste carduri.
    In Romania exista 1,4 milioane de carduri de credit, iar de regula suma maxima care poate fi scoasa este de sase salarii.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
    Aflati aici de ce s-a blocat masinaria creditelor
     

  • Planurile anticriza ale celui mai mare comerciant din Romania

    La sfarsitul anului trecut, Metro deschidea la Deva cel mai modern magazin al retelei û o decizie surprinzatoare, atata vreme cat in 2005, grupul anuntase ca nu va mai deschide in Romania nici un alt magazin. Dupa Deva, parea ca piata s-a deschis din nou: Vladimir Vava, directorul de operatiuni al Metro Cash&Carry Romania, spunea atunci ca pe harta Romaniei mai exista puncte de acoperit pentru comertul modern, in special in zone turistice. Acum insa, acelasi Vava prefera sa spuna ca “ramane de vazut” daca Metro va mai deschide si alte magazine si ca “depinde de cum vom merge mai departe”.

    Iar aceasta inseamna, in termenii Metro, mentinerea nivelului costurilor, mentinerea profitului si cresterea vanzarilor. Pana acum, mentinerea profitului sau cresterea vanzarilor veneau de la sine, in conditiile in care piata bunurilor de larg consum crestea cu rate de 20-30% de la an la an.

    Lucrurile sunt insa mai complicate anul acesta. Vladimir Vava prefera sa nu vorbeasca despre ritmul de crestere anticipat: “Nimeni nu poate spune daca vom avea o crestere in linie cu cea de anii trecuti sau mai temperata; deocamdata, facem tot ce se poate face in lei pentru a elimina efectul ratei de schimb”.

    Conform ultimelor date oficiale disponibile, grupul Metro a avut in 2007 o cifra de afaceri de 1,96 miliarde de euro, din care circa 1,6 miliarde au fost realizate pe seama segmentului de cash&carry. Potrivit estimarilor companiei de cercetare de piata PMR, vanzarile din 2008 ale intregului grup Metro in Romania (incluzand si divizia de hipermarketuri Real) au ajuns in jurul valorii de 2,3-2,4 miliarde de euro, ceea ce ar putea duce divizia de cash&carry la afaceri de circa 1,7-1,8 miliarde de euro. Rezultatele oficiale ale diviziei cash&carry urmeaza insa a fi prezentate in aceasta saptamana, o data cu raportul anual al grupului.

    In ce priveste vanzarile din acest an, Vava se declara relativ optimist. “Partea cea mai importanta pentru cash&carry este reprezentata de vanzarile de produse alimentare, unde nu cred ca vom simti un declin foarte serios, deoarece lumea continua sa consume”, spune Vladimir Vava, care considera ca revanzatorii ar trebui sa profite de aceasta situatie, de faptul ca acum clientii merg mai mult catre magazinele de proximitate, deoarece prefera sa faca economie de bani si poate si de benzina,. “Pentru noi e un semn foarte bun, deoarece clientul nostru e acel trader, proprietarul micului magazin, iar cresterea vanzarilor lui ne aduce si noua crestere”.

    Vladimir Vava spune ca Metro va investi mai mult in acest an in marcile private ale grupului: “brandurile private joaca un rol foarte important si sunt sigur ca pentru clientii nostri marcile private sunt o oportunitate, creeaza o diferenta in magazinele lor”. Metro a fost primul comerciant care a adus conceptul de marca privata in Romania, in urma cu aproximativ sase ani. Cea mai cunoscuta marca este Aro, folosita pentru produse alimentare, urmata de Metro Quality, Rioba si Horeca Select.

    Vladimir Vava spune ca sunt cateva segmente in care are incredere in acest an: magazinele de proximitate, magazinele rurale, restaurantele – de la cele high class pana la saormerii si zona de fast food. – “Acum, tendinta e de a manca mai repede si ieftin, cu bani mai putini; saormeriile, spre exemplu, sunt in plin avant”. Ca numar de clienti, cea mai mare surpriza pentru Vladimir Vava a fost tocmai aceasta zona de fast-food: “ de aici vine o crestere mare si trebuie sa fim aproape de ei, sa ne adaptam la nevoile lor”.

    Prin urmare, strategia Metro pune accent pe relatia cu micii comercianti si hotelieri, restaurantele si zona de catering, proprietarii de saormerii, de fast-fooduri sau restaurante modeste de cartier, vanzarile companiei depinzand direct de bunul mers al afacerilor acestora. “Le spunem clientilor nostri sa vina de multe ori si sa cumpere cat le trebuie. Daca au o problema de cash flow pot folosi magazinul nostru ca depozit”, spune Vladimir Vava.

    Directorul operational recunoaste ca exista o presiune la capitolul costurilor: “Nu cred insa ca trebuie taiate costurile, trebuie doar sa nu le crestem”. In urma cu cateva saptamani, Metro a luat o decizie menita sa eficientizeze costurile prin renuntarea la programul non-stop al celor patru magazine din Bucuresti. Reprezentantii retelei au declarat la acel moment ca modificarea programului de functionare nu este dictata de contextul economic actual. Pe de alta parte, crede Vava, criza inseamna in mod natural o eficienta mai mare – oamenii sunt mai implicati, mai interesati sa lucreze mai bine, sa-si pastreze locul de munca.

    Vladimir Vava, Metro: “Orasele de provincie din Rusia aveau intre 400.000 si 600.000 de locuitori, adica o masa mare de oameni, intr-o situatie economica foarte dificila."

  • Dacia vede criza roz

    Criza auto schimbă profund preferinţele consumatorilor în ţările bogate, astfel încât maşina devine un produs care să se adapteze cât mai bine la noile condiţii“, a spus François Fourmont, directorul general al companiei, la un seminar organizat de Ziarul Financiar şi PricewaterhouseCoopers. În acest an, 75% din producţie va lua calea exportului. Se poate spune că producătorul de la Mioveni s-a adaptat pe timp de criză, prin introducerea de transmisii automate pe maşinile livrate în Golful Persic, dar şi prin lansarea de versiuni pe GPL în Europa.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
    Cititi aici despre Duster, primul concept car Dacia