BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Cum a schimbat criza mintea clienţilor: cumpărăm ori foarte ieftin ori foarte scump

    IN URMĂ CU PATRU ANI, Business Magazin avea un material de copertă în luna octombrie intitulat „Upgrade de viaţă„. Aşa cum spune şi titlul, materialul viza schimbarea comportamentului de consum: „Veniturile mai mari şi accesul mai larg la credite i-au încurajat pe consumatorii români – cum altfel – să consume.

    Dar şi să-şi rafineze consumul: de la o maşină ieftină au trecut la una cu aer condiţionat şi airbag, de la franzelă la pâinea feliată, de la hainele turceşti la cele de firmă„. Deopotrivă reprezentanţi de companii şi sociologi argumentau aceste modificări, într-o perioadă în care criza nu se simţea încă în coşul de cumpărături sau în planurile de achiziţie a unei locuinţe.

    Toate componentele ecuaţiei care au dus la „upgrade„ s-au modificat, de la accesul la credite şi până la scăderea puterii de cumpărare, iar acum fenomenul s-a întors la 180 de grade. Putem vorbi mai degrabă de un downgrade, în cazul în care consumatorii nu au renunţat (încă) definitiv la unele produse.

    PINTR-UN RĂZBOI DE CUCERIRE DE COTĂ DE PIAŢĂ, PRODUCĂTORII S-AU TOT LUPTAT ÎN SUPEROFERTE ŞI CAMPANII, dar după ce cuvântul criză a devenit o povară psihologică, tot mai mulţi cumpărători au început să vâneze preţuri mici„, spune Cătălin Olteanu, director general al companiei de logistică FM România. Prin urmare, şi companiile au făcut reduceri de costuri. „La un moment dat, se pare că în mintea marketerilor şi a vânzătorilor singura scuză pentru vânzări slabe a fost preţul„, adaugă Olteanu.

    Toate presiunile au dus la un întreg lanţ de decizii: „s-a umblat la costul ambalajului cu consecinţele de rigoare, s-a umblat la materia primă de bază, la modul în care sunt transportate şi depozitate etc.„, spune reprezentantul FM România. De fiecare dată, pentru reduceri de preţ s-a făcut rabat la cerinţe sau indicatori de performanţă, ceea ce a dus produsele de clasă medie într-o zona de preţ şi de performanţă a produselor de clasă inferioară, punctează Olteanu.

    Tot el spune că este vizibil fenomenul de îngustare a vânzărilor din segmentul mediu. Mai vizibile devin segmentele de nişă – premium sau high end – care se vând bine; volumele sunt mici – cei care şi le permit sunt mai puţini, dar apar şi se dezvoltă, subliniază Cătălin Olteanu.

    IN 2012, DIN CAUZA SCĂDERII PUTERII DE CUMPĂRARE, BONUL MEDIU DE CUMPĂRĂTURI S-A DIMINUAT ÎN CAZUL CATEGORIEI CU VENITURI MICI. Ponderea celor care s-au reorientat către mărci mai ieftine sau a celor care aleg pachete mai mari pentru a obţine un preţ mai mic a crescut de la 48% în 2011 la 63% în 2012„, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România. Tot ea adaugă că în perioada 2007-2009 era vizibilă o tendinţă de upgrade în consum, iar în 2011 şi 2012 cumpărătorii au devenit tot mai precauţi.

  • Preţul petrolului, în scădere puternică după încheierea acordului privind programul nuclear iranian

     Preţul petrolului Brent cu livrare în ianuarie a coborât cu până la 3 dolari, după ce a urcat vineri cu 97 de cenţi şi a încheiat săptămâna trecută la 111,05 dolari pe baril, transmite Bloomberg.

    Cotaţia ţiţeiului WTI, de referinţă pe piaţa SUA, a scăzut cu până la 1,6%, respectiv 1,55 dolari, la 93,29 dolari pe baril.

    Iranul şi marile puteri – SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Rusia şi China – au încheiat în weekend, la Geneva, un acord care limitează programul nuclear iranian şi prevede relaxarea sancţiunilor economice asupra ţării, deblocând parţial exporturile de petrol.

    Cotaţia Brent, de referinţă pentru jumătate din volumul de petrol tranzacţionat la nivel mondial, reacţionează puternic la evoluţiile din dosarul nuclear al Iranului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiourile Sony vor produce mai puţine filme şi se vor concentra mai mult asupra producţiilor TV

     Acest anunţ a fost făcut într-o perioadă în care Sony încearcă să obţină sprijinul investitorilor, după ce Daniel Loeb, directorul unui fond de investiţii, a cerut grupului, într-o scrisoare publică, în luna mai, să ofere investitorilor o parte din profiturile sale obţinute din industria de divertisment şi să facă o serie de reforme pentru a îmbunătăţi profitabilitatea companiei.

    Sony a ajuns la concluzia că poate obţine suma de 250 milioane de dolari prin reducerea cheltuielilor fixe şi variabile şi a cheltuielilor cu investiţiile şi va face acest lucru în următorii doi sau trei ani, a anunţat Michael Lynton, CEO-ul companiei Sony Entertainment.

    Sony a spus, totodată, că lucrează cu un “terţ” – identificat de presa americană ca fiind Bain & Co – pentru a identifica şi alte posibilităţi de reducere a costurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul an în care transportatorii revăd semnul plus

    CEI CARE AU AVUT AFACERI STABILE ÎN TRANSPORTURI ÎN ANII ANTERIORI AU ÎNREGISTRAT ÎN 2013 O PROFITABILITATE MAI RIDICATĂ COMPARATIV CU ANII PRECEDENŢI. În cazul firmelor medii, profitul ori s-a păstrat, ori a scăzut, arată analizele Asociaţiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaţionale (ARTRI). „Sunt câteva nuanţe de la caz la caz. Sunt firme care au intrat în insolvenţă sau faliment din motive legate direct de activitatea lor de transport – costuri care nu mai puteau fi acoperite, posturi neacoperite de personal şi de la caz la caz au fost explicaţii care au ţinut de incapacitatea de a gestiona criza.

    Au fost şi situaţii care au ţinut de implicarea lor şi în alt tip de afaceri, cum sunt cele imobiliare. Un faliment din imobiliare a determinat un efect de domino„, explică Daniel Mazilu, preşedintele ARTRI. El estimează că în 2013 vedem o reducere a numărului insolvenţelor. „Companiile au învăţat deja din experienţele trecute şi s-au relocat pe trasee mai scurte pentru a evita costuri mai mari cu personalul şi au ieşit din insolvenţă. Anii 2009-2010 au fost cei de tranzit după criza din 2008. Este posibil ca anul 2010 spre 2011 să fi fost cel cu cele mai multe insolvenţe în transporturi„, a subliniat Daniel Mazilu.

    Dan Cîrjaliu, directorul general al Mercur Internaţional, o firmă de transport din Caraş-Severin care are o flotă de circa 40 de camioane, spune că singura modalitate ca o companie de transport să poată obţine profit este să ocupe integral capacitatea de transport a unui camion: „Nu putem umbla la tarife deoarece riscăm să pierdem clienţi, dar putem umbla la gradul de încărcare a camionului. Dacă nu am face acest lucru nu am reuşi nici măcar să plătim leasingul pentu camioane„. Compania transportă din România către Irlanda şi Marea Britanie, iar pe această rută poate prelua marfă şi din alte ţări, asigurându-i venituri suplimentare. 

    Tot în căutarea unor venituri suplimentare se află şi edy Internaţional Spedition, care până anul trecut a deţinut titlul de cel mai mare transportator şi a trimis 40% din flota de 280 de camioane pe transporturi internaţionale, procentul crescând constant în acest an, în condiţiile în care la începutul anului compania derula doar transporturi interne. Potrivit unor surse apropiate companiei, creşterea flotei ce realizează transporturi internaţionale vine în contextul în care este nevoie de mai puţine camioane pe intern odată cu încheierea sezonului de vară. Înainte de a intra în insolvenţă, în vara anului trecut, 75-80% din transporturile efectuate de edy erau internaţionale.

    Pe plan intern compania nu a pierdut niciun client, printre cei mai importanţi numărându-se în continuare SABMiller şi Coca-Cola, companii care însă au volume mai mari pe timpul verii şi mai mici în sezonul rece. Numărul de kilometri parcurşi de cele 280 de camioane ale transportatorului din Deva a crescut de şase ori de la începutul anului, astfel că în iulie anul acesta flota companiei a parcurs 2 milioane de kilometri, respectiv în jur de 7.200 de kilometri pentru fiecare camion.

  • Studiu de caz: Schimbare de strategie la Vincon – de la vinuri vrac, la sortimente premium

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a continuat să scadă de la debutul crizei, ajungând în 2012 la o valoare estimată în jurul a 300 de milioane de euro. În 2008 valoarea anuală a vânzărilor de vin se plasa la circa 500 de milioane de euro, un record al industriei.

    DECIZIA: Vicon a intrat în 2012 pe segmentul premium şi superpremium, prin lansarea gamelor Ambrosio şi Rosé Verité. Recent, compania a pus pe piaţă  Egregio, o nouă gamă de vinuri superpremium, dedicată segmentului de retail.  În segmentul premium şi superpremium în retail compania are acum cinci mărci.

    EFECTELE: Anul trecut Vincon a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 27 de milioane de euro, fiind liderul industriei de profil în termeni de volume vândute. Oficialii companiei previzionează pentru anul în curs o scădere de 5-7% a cifrei de afaceri, în condiţiile în care estimează că piaţa s-a contractat cu 18% faţă de 2012.

    PAS CU PAS, VINCON A PĂŞIT DIN ZONA VINURILOR FOARTE IEFTINE CĂTRE SEGMENTELE SUPERIOARE DE PREŢ. „Am hotărât să nu mai vindem deloc vin vrac„, povestea anterior pentru Business Magazin Luchi Georgescu, antreprenoarea care controlează producătorul de vinuri. În momentul în care a preluat pachetul majoritar de acţiuni al Vincon, producţia de vin se vindea aproape integral vrac.

    Drumul până la produse de marcă n-a fost lipsit de aventuri sau greşeli, între care s-au numărat etichetele, numele sau poziţionarea. Însă Vincon luptă acum să ocupe loc pe rafturile magazinelor în segmentele superioare de preţ, la fel cum îşi caută clienţii şi în zona horeca. Segmentul premium şi super premium reprezintă circa 5% din cifra de afaceri „şi este în continuă creştere„, spune Dan Dănescu, director general la Vincon Logistic. Ponderea este similară cu cea deţinută de vinurile premium şi superpremium în totalul pieţei (5%), cea mai importantă parte a vânzărilor fiind adjudecată de segmentele ieftin (55%) şi mediu (40%).

    Cum segmentele superioare de preţ sunt însă cele mai profitabile, companiile îşi concentrează atenţia asupra acestei zone. Vincon a lansat recent Egregio, o nouă gamă superpremium care cuprinde vinuri roşii – Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot – şi albe – Muscat Ottonel (2012), vinificat în sec de Vincon pentru prima dată în România, şi Tămâioasă Românească. Egregio a început să fie distribuită la nivel naţional de la mijlocul lunii septembrie, la un preţ recomandat de vânzare de 46 de lei, în prima lună fiind vândute 15.000 de sticle. Valoarea vânzărilor de vinuri din gama Egregio ar urma să ajungă la 200.000 de euro pe an, apreciază Dan Dănescu.

    În prima parte a lui 2014 gama Egregio va fi completată cu trei noi soiuri: Chardonnay (2013), din prima producţie de la Vincon, Busuioacă de Bohotin şi Rose (2012). Egregio este vârful de gamă pe segmentul superpremium retail din portofoliul Vincon, din care mai fac parte şi mărcile Oenoteca, Vinoteca, Comoara Pivniţei şi Casa Vrancea. De asemenea, compania este prezentă şi pe segmentul superpremium horeca cu Ambrosio şi Rosé Verité, pe care le-a lansat anul trecut.

    IN ACEST AN, VÂNZĂRILE VINCON ROMÂNIA ÎN REŢELELE MODERNE DE COMERŢ AU DEPĂŞIT O TREIME DIN TOTALUL VÂNZĂRILOR (36%), diferenţa fiind adjudecată de comerţul tradiţional. Un interes crescut pe zona de vinuri premium este vizibil şi în rândul altor producători din industrie. De pildă, Vitis Metamorfosis va lansa anul viitor primele vinuri ecologice din portofoliul său, care cuprinde opt sortimente în acest moment. 2013 este un an bun pentru producătorii români de vin, producţia din acest an fiind estimată la peste 4 milioane de hectolitri, cu 20% mai mult faţă de 2012, conform datelor Patronatului Naţional al Viei şi Vinului.

    Cei mai importanţi producători autohtoni, din perspectiva volumelor vândute şi a cifrelor de afaceri, sunt Murfatlar, Vincon, Jidvei, Halewood şi Cotnari, dar pe această piaţă există zeci de alţi producători mai mici, ca Domeniile Săhăteni, Carl Reh Winery Agricola Ştirbey, Domeniile Ostrov sau Cramele Recaş.
     

  • Piaţa auto din România a scăzut în octombrie cu 17,5%, cea mai abruptă contracţie din regiune

     Astfel, numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din România a coborât de la aproximativ 6.800 la 5.600 unităţi în luna octombrie, se arată într-un comunicat transmis marţi de Asociaţia Constructorilor Europei de Automobile (ACEA).

    Singura piaţă europeană cu un declin mai abrupt a fost Cipru, unde livrările de maşini au coborât cu 34,1% în octombrie, de la 725 la 524 unităţi.

    Piaţa auto europeană a crescut pentru cea de-a doua lună consecutiv, cu 4,7%, de la 959.800 la 1,004 milioane unităţi, în principal datorită revenirii puternice a pieţei spaniole ca urmare a măsurilor de stimulare a vânzărilor de automobile adoptate de guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Venituri de 972 milioane lei pentru Tarom la 9 luni, în creştere cu 1%, şi pierderi mai mici cu 30%

     “Îmbunătăţirea rezultatelor se reflectă în principal prin menţinerea unui echilibru de numerar adecvat şi prin lipsa datoriilor restante către bugetul de stat sau orice alţi parteneri”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Compania a operat în această perioadă 12.532 de zboruri regulate, cu 188 mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, transportând însă cu 2,6% mai mulţi pasageri faţă de primele 9 luni din 2012, datorită unei politici de îmbunătăţire a reţelei de rute.

    “Este esenţial ca Tarom să îndeplinească obiectivele propuse în planul de management pentru a putea trece pe profit în următorii ani”, a declarat Christian Heinzmann, director executiv-accountable manager al companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piata de executive search, in scadere in 2012

    In ultimii cinci ani, piata de executive search a scazut cu 12 procente. Printre factorii care au dus la aceasta scadere se numara  reducerea bugetelor de recrutare, cresterea recrutarii intragrup si scaderea ritmului de dezvoltare a companiilor.  Acest fenomen este cauzat si de scaderea investitiilor straine directe in contextul crizei financiare, precum si de cererea relativ scazuta inregistrata de firmele specializate in executive research, aceasta avand in ultimii cinci ani un ritm mediu anual de dezvoltare de – 11%.

    Cele mai importante zece companii din Romania si-au redus in perioada 2008- 2012 cifra totala de afaceri fiind redusa cu 37%, iar profitul net cu 77%.

    Compania Pedersen&Partners a avut cea mai mare valoare a cifrei de afaceri/angajat, cu 81,2 mii euro. Pe locul doi s-a clasat compania Kienbaum, intrata pe piata din Romania in 2011, cu 80,7 mii euro.

    Per total, profitabilitatea angajatilor pentru companiile din top 10 a scazut fata de de anul precedent cu un procent de – 93%, valoarea medie fiind de 603 euro.

    Piaţa locală a serviciilor de recrutare, leasing de personal şi executive search a ajuns în 2011 la valoarea de 189 de milioane de euro, fiind de peste două ori mai mare decât la începutul crizei. potrivit unui studiu realizat de platforma  de consultanţă online www.manageranticriză.ro, administrată de compania Business Management Technologies.
     

  • CRIZĂ politică în Franţa: Popularitatea lui Francois Hollande a scăzut la un nivel ISTORIC. Marine Le Pen cere noi alegeri

     Conform unui sondaj realizat de Institutul Ifop, popularitatea lui Hollande a scăzut cu trei procente în noiembrie, ajungând la 20 la sută.

    În acest context, Marine Le Pen, liderul formaţiunii naţionaliste Frontul Naţional, a cerut duminică dizolvarea Adunării Naţionale, Camera inferioară a Parlamentului Franţei, şi organizarea de alegeri anticipate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Factorii care influenţează coşul de cumpărături. În ce condiţii creşte suma cheltuită în mall şi cum putem lăsa mai puţini bani în magazine

     Timpul petrecut într-un centru comercial, numărul de magazine vizitate, vârsta şi frecvenţa sunt cei mai importanţi factori care influenţează coşul de cumpărături al vizitatorului de mall, conform rezultatelor Retail Metrics, produs dezvoltat de DTZ Echinox.

    Folosind metode cantitative complexe, DTZ a urmărit determinarea factorilor care influenţează coşul de cumpărături al unui vizitator într-un centru comercial. S-au luat în considerare 25 de factori precum vârsta, sexul, veniturile, educaţia, timpul petrecut în mall, frecvenţa vizitelor, etc., iar în final au fost validaţi patru: numărul de magazine vizitate, frecvenţa de vizitare, timpul petrecut în centru şi vârsta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro