BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Google îşi retrage echipa de ingineri din Rusia

    Grupul californian a confirmat într-un comunicat transmis AFP acest transfer – dezvăluit de către site-ul de specialitate The Information -, dând asigurări că va păstra “o echipă în Rusia pentru asistarea” utilizatorilor şi clienţilor locali.

    Însă a refuzat să facă vreun comentariu despre motivul plecării. Presa rusă scrie că aceasta are loc după modificarea legislaţiei cu privire la controlul asupra Internetului.

    În iulie, Vladimir Putin a promulgat o lege care obligă firmele de web – atât ruseşti, cât şi străine – să stocheze datele utilizatorilor lor din Rusia în termen de doi ani.

    O sursă apropiată dosarului a subliniat însă, pentru AFP, că această decizie nu este legată în mod specific de Rusia, echipe de ingineri fiind transferate în ultimii ani în afara Suediei, Finlandei şi Norvegiei, şi că Google preconizează să-şi crească investiţiile în Rusia în 2015.

  • Estonia denunţă o încălcare a spaţiului aerian de către un avion rusesc

    “Am avut cel puţin un incident de încălcare a spaţiului nostru aerian suveran în weekend”, a dezvăluit Mikser la încheierea reuniunii, la Cesis, în Letonia.

    Întâlnirea s-a desfăşurat în atmosfera de nervozitate tot mai pronunţată din ţările baltice, din cauza demonstraţiei de forţă a Rusiei, ale cărei avioane se apropie de frontierele lor, după ce Crimeea a fost anexată în martie de Rusia.

    “Aceste acţiuni (ale Rusiei) cer ca NATO să-şi demonstreze fermitatea şi să-şi afirme unitatea”, a declarat Mikser.

    Miniştrii au declarat că ţările lor nu se vor lăsa intimidate de către Rusia, apreciind că prezenţa militară rusească este “fără precedent”, aşa cum a afirmat ministrul polonez Tomasz Siemoniak, care a participat la reuniune joi.

    “Am observat mişcări importante (de avioane ruseşti) în spaţiul aerian. Am văzut bombardiere strategice cu rază lungă de acţiune, care nu sunt nişte vizitatori frecvenţi ai acestei regiuni. Aceste zboruri sunt provocatoare în mod inutil”, a subliniat Mikser.

    “Este necesar să reacţionăm în mod adecvat şi să arătăm în mod clar că solidaritatea Alianţei (Nord-Atlantice) este puternică”, a mai spus ministrul eston.

    Ministrul lituanian Juozas Olekas a declarat că ţara sa a ridicat nivelul de pregătire a forţelor armate, sâmbăta trecută. “Acesta este răspunsul adecvat faţă de aceea ce se întâmplă”, a declarat el.

    Olekas a adăugat că în timpul Bătăliei de la Orşa, în urmă cu cinci secole, “conducătorul forţelor de la Moscova a spus «vom înfrânge Lituania în două zile», dar până la urmă lituanienii au învins Moscova. Nu spun că povestea riscă să se repete”, a declarat el cu umor.

  • RBI, sub supravegherea autorităţilor de reglementare, din cauza unei tranzacţii a diviziei din Rusia

    Subsidiara Raiffeisen din Rusia a fost unul dintre cei trei consultanţi care au organizat o vânzare de obligaţiuni în valoare de 10 miliarde de ruble (183 de milioane de dolari) a Băncii pentru Dezvoltare VEB, relatează Bloomberg.

    În aceste condiţii, autorităţi din SUA şi UE încearcă să afle dacă tranzacţia a fost gestionată numai de divizia Raiffeisen din Rusia şi dacă banca-mamă avea cunoştinţă despre această operaţiune.

    “Raiffeisen Bank International respectă întru totul aplicarea sancţiunilor şi acordă atenţie respectării sancţiunilor la nivelul întregului grup, în conformitate cu posibilităţiele legale şi necesităţile de pe pieţele locale”, a declarat Susanne Langer, purtător de cuvânt al Raiffeisen.

    Langer a precizat că subsidiara din Rusia nu a încălcat aplicarea sancţiunilor.

    Sancţiunile impuse asupra companiilor din Rusia, pe fondul conflictului din Ucraina, presupun ca băncile din SUA şi UE să nu acorde împrumuturi pe termen lung companiilor vizate şi să nu gestioneze vânzări de obligaţiuni ale acestora. În schimb, aceste măsuri nu interzic diviziilor locale să participe în tranzacţii precum cea organizată de VEB, atât timp cât vânzarea nu se face la nivel internaţional şi nu este efectuată de cetăţeni din UE sau SUA.

    Pentru Raiffeisen, a doua mare bancă din Europa de Est după UniCredit, Rusia a fost în ultimii trei ani cel mai important generator de profit. Profitul înainte de taxe al Raiffeisen în Rusia a scăzut cu 28% în primele nouă luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 367 de milioane de euro.

  • Cel mai bogat om din Rusia a cumpărat o medalie Nobel pentru a o returna celui care a primit-o

    Omul de ştiinţă, care a primit premiul Nobel pentru c[ a descoperit structura ADN-ului, a scos la licitaţie prestigioasa medalie pentru a dona banii unor fundaţii caritabile şi centre de cercetare.

    Usmanov a plătit 4,1 milioane de dolari pentru medalie, declarând apoi că vrea să o returneze proprietarului iniţial. “În opinia mea, o situaţie în care un om de ştiinţă recunoscut internaţional îşi vinde bunurile nu este una acceptabilă”, a declarat Usmanov. “James Watson a contribuit, prin munca sa, la cercetarea unor boli precum cancerul, şi este important pentru mine ca banii plătiţi pe medalie să ajungă la fundaţii dedicate cercetării”, notează Bloomberg.

    “Acest dar înseamnă că voi putea să îmi fac partea în menţinerea lumii academice la un nivel unde ideile bune să fie recunoscute”, a spus Watson.

    Licitaţia a avut loc pe data de 4 decembrie la Christie’s, în New York. Alisher Usmanov, care are o avere estimată la 14,4 miliarde de dolari, deţine acţiuni în companii precum Facebook, Alibaba, Metalloinvest Holding sau OAO MegaFon.

  • Nicolescu: Au fost probleme cu gazul din Rusia, furnizările au crescut azi. Am discutat la Bruxelles

    “Au crescut furnizările pentru astăzi. Înţelegem că sunt mai multe ţări care s-au confruntat cu reduceri de furnizare din Federaţia Rusă, ştie şi Comisia Europeană, am avut nişte discuţii şi ieri, la Bruxelles”, a spus ministrul în şedinţa de miercuri a Guvernului, după ce premierul Victor Ponta s-a interesat de situaţia livrărilor de gaze din Rusia, întrebând dacă “azi, ne-au mai dat drumul la robinet sau tot aşa strâns l-au ţinut”.

    După scurta informare a ministrului, premierul a precizat că necesarul de gaze pentru populaţie şi necesităţi urgente este asigurat pentru această iarnă din resurse proprii şi depozite, indiferent de deciziile “politice sau pseudopolitice” care vor fi luate în estul Europei.

    “În orice situaţie, orice se întâmplă cu gazele din Rusia şi cu altceva, pentru populaţie şi pentru necesităţile urgente avem propriile noastre resurse şi de asemenea, depozite. Sperăm să nu fie probleme cu gazele din import pentru desfăşurarea activităţilor economice în mod normal, însă vreau să transmit că, orice se întâmplă şi orice decizii politice sau, mă rog, pseudopolitice se iau în estul Europei, noi avem pentru această iarnă, pentru populaţie, asigurat tot ceea ce trebuie”, a spus Ponta.

    El a precizat că a discutat cu ministrul delegat pentru Energie şi cu ceilalţi factori implicaţi despre aprovizionarea cu gaze din import şi şi-a exprimat speranţa că nu vor fi probleme speciale, chiar dacă în ultimele zile au apărut disfuncţionalităţi în furnizarea gazelor de către Rusia.

  • Primul război mondial al conductelor s-a încheiat: Putin renunţă la South Stream

    Decizia anunţată de Putin pe 1 decembrie, în timpul unei vizite în Turcia, a fost forţată de impactul sancţiunilor occidentale impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Grandiosul proiect South Stream, al cărui cost estimat ajungea la 40 de miliarde de dolari, avea rolul să marcheze dominaţia Rusiei în sud-estul Europei, dar a căzut în schimb victimă relaţiei tot mai toxice a Moscovei cu Occidentul.

    Este o rară înfrângere diplomatică pentru Putin, care a spus că Rusia va redirecţiona conducta către Turcia. El susţine că eşecul proiectului este o pierdere pentru Europa şi acuză autorităţile de la Bruxelles pentru intransigenţa de care au dat dovadă în aplicarea legislaţiei comunitare.

    Decizia pare şi o victorie rară pentru Uniunea Europeană şi administraţia preşedintelui american Barack Obama, care a părut neputincioasă în acest an, când Putin a anexat Crimeea şi a provocat revolta proruşilor din estul Ucrainei.

    Rusia a prezentat de mult timp proiectul South Stream ca pe o decizie de afaceri solidă. Washingtonul şi Bruxelles-ul l-au considerat în schimb o încercare disimulată a Rusiei de a-şi întări poziţia ca furnizor dominant de gaze în Europa, ocolind în acelaşi timp Ucraina, unde disputele cu Moscova referitoare la preţul gazelor au dus în ultimii ani la întreruperea livrărilor în mai multe rânduri.

    Conflictul din Ucraina a sporit presiunile din partea Europei împotriva proiectului, iar construcţia a fost sistată de către Bulgaria în luna iunie. În condiţiile în care presiunile diplomatice şi economice au crescut, Putin a decis personal să anuleze proiectul, a declarat ministerul rus al energiei, Alexandr Novak.

    Un câştigător al acestei dispute este Turcia, care, împreună cu China şi alte ţări emergente mari consumatoare de energie, a profitat de ruptura dintre est şi vest pentru a obţine hidrocarburi la preţuri avantajoase.

    Putin, care supraveghează personal strategia energetică a Rusiei, a anunţat cu ocazia vizitei la Ankara că Rusia va reduce de anul viitor cu 6% preţul gazelor naturale vândute Turciei şi va majora livrările către această ţară. Ankara ţinteşte un discount de 15% pentru gazele ruseşti. Toate statele pe care Rusia le-a avut ca partenere în proiectul South Stream, Bulgaria, Serbia şi Ungaria, au obţinut preţuri mai mici pentru gazele ruseşti.

    În locul South Stream, Gazprom şi compania turcă Boru Hatlari Ile Petrol Tasima intenţionează să construiască o conductă cu o capacitate de transport de 63 de miliarde de metri cubi pe an. Aproape 20% din gaze ar urma să fie cumpărare de Turcia, restul urmând să fie transportate prin reţeaua turcă de conducte în statele balcanice.

    ”Primul şi ultimul lucru care trebuie ştiut despre relaţia Turciei cu Rusia este că 60% din importurile de gaze naturale ale Turciei vin din Rusia. Turcia nu-şi poate permite să se alăture eforturilor SUA şi ale UE de a presa Rusia reducând comerţul, mai ales având în vedere instabilitatea de la propriile graniţe şi lipsa de alternative„, a afirmat pentru Bloomberg Jonathan Friedman, specialist pe Orientul Mijlociu la firma de consultanţă Stroz Friedberg.

    Conflictul din Ucraina şi relaţiile proaste pe care le-a generat între Kiev şi Moscova au umbrit perspectivele întregului sector energetic european. Cea mai mare parte a gazelor ruseşti sunt livrate Europei prin Ucraina, acesta fiind singurul instrument politic la îndemână.

    Pe măsură ce criza din Ucraina s-a agravat, evoluând într-un blocaj de tipul Războiului Rece, puterile occidentale au devenit mai hotărâte să reziste politicilor agresive ale lui Putin. Unul dintre aceste eforturi a fost faţă de proiectul South Stream.

    Conflictul din Ucraina a contribuit şi la îndepărtarea lui Putin faţă de Occident. El a semnat un acord major, amânat de mult timp, pentru furnizarea de gaze Ucrainei, şi a început să caute şi alte pieţe, în afara Europei. Toate aceste evoluţii au făcut ca South Stream să fie mai puţin indispensabil.

    Preşedintele rus coordonează direct strategia Rusiei în domeniul energiei şi conductelor, aceasta fiind poate principalul instrument de putere pe care îl deţine în arena internaţională. Ani de zile Putin şi Occidentul au jonglat cu rutele conductelor, în marele joc al controlului livrărilor de energie către Europa.

    Rusia a marcat o victorie majoră cu gazoductul Nord Stream către Germania, inaugurat în 2011, dar pieţele energetice s-au schimbat în ultimii ani cu noi surse de gaze, în special în America de Nord, care devin disponibile şi pentru Europa.

    În acelaşi timp, scăderea puternică a preţurilor petrolului presează finanţele Kremlinului, excluzând poate o investiţie de ordinul miliardelor de dolari într-o conductă care ar putea să nu aducă beneficii materiale, în pofida avantajelor politice.

  • Şeful Citi în România vorbeşte despre motivele de îngrijorare din Europa Centrală şi de Est

    Marc Luet, director regional pentru Europa Centrală şi de Est al Citi şi director general al Citi Rusia, este obişnuit cu ziariştii. Stă degajat în faţa aparatului de fotografiat şi are, pe parcursul a două zile petrecute la Bucureşti, o oră alocată pentru interviul cu Business Magazin.

    A venit pentru prima oară în România în urmă cu câţiva ani şi spune că schimbările nu i se par foarte vizibile, dar că unele zone ale oraşului sunt renovate, iar mediul economic i se pare o idee mai stabil decât în trecut. „România a fost o ţară bună pentru noi, sunt 18 ani de când avem activităţi pe această piaţă. 2014 a fost un an excelent nu numai din prisma rezultatelor financiare, ci şi a tipurilor de tranzacţii derulate. A fost un an bun şi în celelalte ţări“, spune Luet.

    Tot el adaugă că din grupul celor opt ţări ale căror activităţi le coordonează, „România este probabil a doua în topul celor mai profitabile“. Comparativ cu ce se întâmpla în urmă cu 4-5 ani, executivul consideră că există, pe plan local, un grad de încredere mai ridicat din partea investitorilor „şi este suficient să vedem cât de bine primite au fost emisiunile de bonduri, care au fost suprasubscrise la un preţ excelent“. În prima jumătate a acestui an, Ministerul Finanţelor a lansat obligaţiuni în valoare de circa 3 miliarde de euro.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2013 o cotă de piaţă de 1,8%. Sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat anul trecut un profit net record, de 195 de milioane de lei, în creştere cu 67% faţă de rezultatul din 2012. Cu acest câştig, Citi se plasează pe poziţia a patra în topul celor mai profitabile bănci de pe piaţă, după Raiffeisen, Banca Transilvania şi BCR. Profitul record al Citi a fost înregistrat în anul în care instituţia a renunţat la portofoliul de retail de pe piaţa locală, prin vânzarea acestuia către Raiffeisen.

    În urmă cu aproape doi ani, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail al Citibank România; iniţial a fost anunţat transferul a peste 100.000 de clienţi, iar datele Raiffeisen au arătat că a fost vorba despre circa 84.000; implicit a fost mai mică valoarea activelor şi a pasivelor preluate: credite de peste 80 milioane de euro (faţă de peste 90 milioane de euro în anunţul ini-ţial) şi depozite de 136 milioane de euro (faţă de o valoare anunţată de 175 milioane de euro). Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacţie în premieră pe piaţă, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS şi UniCredit.

    Privind însă evoluţiile prezente, din regiune, şi cum în aria de responsabilitate a lui Marc Luet se află şi filialele locale din Ucraina şi alte ţări vecine, el spune că „nu este clar care este impactul conflictului asupra afacerilor; există cu siguranţă un efect în Rusia şi mai cu seamă în Ucraina, unde PIB-ul se contractă, la fel şi producţia industrială“.

    În opinia sa, Ucraina a fost cea mai afectată, iar în Rusia se simte o influenţă, „dar cred că impactul nu este foarte mare în acest moment; cred că se insinuează în economie, iar acest lucru se simte în inflaţie, care creşte“. Bancherul spune însă că este vorba de o combinaţie de factori macroeconomici şi geopolitici şi este greu de evaluat care dintre ei cântăreşte mai mult. Luet nu se aşteaptă ca situaţia din Ucraina să-şi facă simţite efectele şi în România, de vreme ce Rusia şi Ucraina nu au fost parteneri importanţi de schimburi comerciale, aşa cum este, de pildă, cazul Uniunii Europene.

    „Transmiterea indirectă a acestei situaţii de criză se face prin modificarea preţurilor la energie sau prin sancţiuni şi contrasancţiuni în privinţa importurilor şi exporturilor Rusiei. Acest lucru ar putea avea un impact însemnat asupra altor ţări, ca România sau Ungaria.“ Iar prelungirea crizei ar putea duce la scăderea încrederii şi, implicit, la reducerea investiţiilor. „Criza din Ucraina nu are un impact imediat, dar creează un sentiment de îngrijorare la nivelul pieţei“, spune executivul, care se aşteaptă ca în prima parte a anului viitor sancţiunile împotriva Rusiei să fie menţinute.

    Cu toate frământările din regiune, pe străzile Moscovei nu se simte însă nicio diferenţă faţă de perioada care a precedat conflictul din Ucraina: „Lucrez, trăiesc în Moscova, merg la cumpărături ca orice alt locuitor al oraşului şi nu am sesizat nicio schimbare. Ar fi mare păcat dacă ar fi altfel“.

    În esenţă, Citi nu a schimbat nimic pe partea de strategie din pricina condiţiilor geopolitice, nici la nivel de regiune, nici la nivel de ţară. Activitatea Citibank este structurată pe trei divizii, în funcţie de tipul clienţilor: divizia companiilor mici şi mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari şi cele de stat (peste 300 milioane de euro) şi apoi divizia care se ocupă de relaţia cu sucursalele locale ale clienţilor globali.

    Schimbarea se vede însă în serviciile digitale pe care banca le are în portofoliu; de pildă un CFO poate lucra pe tabletă sau poate vedea pe smartphone conturile companiei în care lucrează, din întreaga lume, oriunde lucrează cu Citibank. Iar un trezorier din sediul central al multinaţionalei poate face schimburi valutare în numele tuturor sucursalelor din întreaga lume şi monitorizează în timp real care este expunerea pe care o are. Softurile Citibank sunt dezvoltate de un departament dedicat din cadrul băncii, iar „investiţiile în digitalizare sunt din ce în ce mai mari“, spune Luet, care însă nu dă niciun detaliu.

    Şi în privinţa predicţiilor pentru anul viitor Luet este rezervat, spunând că se aşteaptă să fie un alt an bun (“Fireşte că sunt optimist“) şi că sunt zone unde Citi poate profita de „grămada“ de oportunităţi din diferite pieţe. Menţionează că unele dintre „pieţele-cheie“, ca Franţa sau Germania, nu au o evoluţie atât de bună cum era de aşteptat. În plus, „băncile nu-şi mai permit să mai experimenteze judecăţi incorecte care au adus nori aupra industriei bancare pe parcursul ultimilor ani. Problemele cu care se confruntă băncile acum se datorează greşelilor din trecut“.

    Recenta vizită la Bucureşti a lui Luet a fost scurtă, după cum a caracterizat-o el însuşi, de numai două zile, după o deplasare în Bulgaria şi înaintea alteia în Cehia. Dar în alte săptămâni executivul călătoreşte mult în Rusia, ţară în care conduce operaţiunile băncii, iar în altele are călătorii şi mai lungi, spre Londra, unde se află şi familia sa. „Acesta este blestemul corporaţiilor mari, care se află peste tot, dar nu mă plâng. M-am obişnuit şi îmi place să călătoresc foarte mult.“

  • Lavrov: Uniunea Vamală ar putea să dea un răspuns comun sancţiunilor occidentale impuse Rusiei

    Într-un interviu pentru agenţia RIA Novosti, Serghei Lavrov a afirmat că normele şi reglementările Uniunii Vamele permit statelor membre să adopte un răspuns coordonat în domeniul comerţului împotriva unor terţe ţări care încearcă să facă presiuni asupra unuia dintre membri.

    “În acest moment, nu există astfel de acţiuni pe agenda Uniunii Vamale pentru a răspunde măsurilor restrictive adoptate de Occident împotriva Rusiei. Cu toate acestea, nu excludem o astfel de posibilitate în viitorul apropiat”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse.

    Înfiinţată în 2010, Uniunea Vamală dintre Rusia, Kazahstan, Belarus, are în vedere să creeze o Uniunea Eurasiatică, o piaţă economică unică pentru peste 170 de milioane de persoane.

    Declaraţia intervine în condiţiile în care Statele Unite şi mai multe ţări occidentale au impus o serie de sancţiuni economice şi financiare Rusiei, pe fondul tensiunilor cu privire la criza din Ucraina. În replică, Moscova a impus restricţii asupra importurilor de produse alimentare din Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Australia şi Norvegia.

    Ministrul rus de Externe a mai declarat, în interviul pentru RIA Novosti, că Rusia nu intenţionează să ridice restricţiile impuse importurilor de produse alimentare din Uniunea Europeană, ca un gest de bunăvoinţă. “Din păcate, în relaţiile noastre cu Uniunea Europeană, am ajuns în punctul în care gesturile de bunăvoinţă nu pot aduce rezultatele dorite”, a afirmat oficialul rus. “Am afirmat în mai multe rânduri că încercările de a discuta cu Rusia în termenii ultimatumurilor sunt inadmisibile şi nefolositoare. Răspunsul nostru la aceste măsuri a fost echilibrat şi a luat în considerare drepturile şi responsabilităţile Rusiei, în conformitate cu tratatele internaţionale, inclusiv calitatea de membru al OMC”, a explicat ministrul rus de Externe.

    Mai mult, purtătorul de cuvânt al serviciului federal rus pentru agricultură a declarat că Rusia va impune restricţii temporare asupra importurilor de fructe şi legume din Albania începând din 8 decembrie, în condiţiile în care o parte dintre acestea au fost reexportate din Uniunea Europeană. De altfel, Moscova a impus restricţii similare începând din octombrie Ucrainei, Republicii Moldova, iar Muntenegru a fost adaugată pe listă în noiembrie, în încercarea de a evita accesul produselor reexportate din UE pe piaţa rusă.

    În acest context, ministrul rus de Externe a declarat că Moscova nu are nicio îndoială că autorităţile din Belarus şi Kazahstan vor opri accesul produselor europene aflate sub embargoul impus de Moscova pe piaţa din Rusia. “Oficialii din Belarus şi Kazahstan ne-au asigurat că vor preveni astfel de acţiuni. Nu avem niciun motiv să credem că nu vor face acest lucru”, a subliniat şeful diplomaţiei ruse. În ultimele luni, Rusia a acuzat Ucraina, Republica Moldova şi Muntenegru că permit reexportarea produselor din UE aflate sub embargoul impus de Moscova pe piaţa din Rusia.

    În acelaşi timp, ministrul Serghei Lavrov a menţionat că Moscova este gata să promoveze Belarusul şi Kazahstanul pe piaţa din Rusia, în sectoarele deţinute anterior de Uniunea Europeană. “Suntem dispuşi să ajutăm Kazahstanul şi Belarusul să ocupe sectoarele de pe piaţa rusă care au rămas libere în urma politicii occidentale. Este evident că Minskul şi Astana vor profita de aceste posibilităţi”, a subliniat ministrul rus de Externe.

  • Lavrov acuză SUA de duplicitate: Relaţiile Rusia-NATO traversează cea mai gravă criză de la sfârşitul Războiului Rece

    Washingtonul îşi exprimă dorinţa de a coopera cu Moscova, în timp ce demersurile concrete ale Statelor Unite faţă de Rusia arată un caracter inamical, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat RIA Novosti.

    Chiar şi în prezent, “în pofida tuturor divergenţelor pe tema Ucrainei, americanii ne împărtăşesc dorinţa lor de a coopera pentru a rezolva problemele de actualitate internaţională, de a lucra la o ordine de zi pozitivă a relaţiilor”, afirmă ministrul. “Cu toate acestea, aceste apeluri şi cuvinte frumoase dezvăluie o realitate paralelă cu demersurile practicate de Washington, care arată un caracter inamical”, a declarat şeful diplomaţiei ruse.

    Potrivit lui, acest lucru este legat parţial de faptul că “abordările partenerilor americani sunt sensibil influenţate de fluctuaţiile conjucturii politice interne a Statelor Unite, mai ales obiectivele curente ale campaniei electorale”.

    El a afirmat, de asemenea, că relaţiile dintre Rusia şi NATO traversează cea mai gravă criză de după Războiul Rece, Moscova susţinând totuşi continuarea dialogului.

    “Relaţiile dintre Rusia şi NATO traversează criza cea mai gravă de la sfârşitul Războiului Rece. Alianţa continuă să izoleze Rusia, întreprinde demersuri ce vizează consolidarea potenţialului său militar şi intensificarea prezenţei militare a blocului în apropierea frontierei ruse”, a declarat el.

    Potrivit lui, NATO a suspendat cooperarea cu Moscova în domeniile militar şi civil.

    “Astfel de măsuri cresc tensiunea, bineînţeles, şi subminează stabilitatea în regiunea euro-atlantică. În pofida acestui lucru, noi considerăm necesar să menţinem deschise canalele dialogului politic”, a continuat ministrul.

    La începutul lui aprilie, miniştrii de Externe ai ţărilor membre NATO au suspendat cooperarea civilă şi militară cu Rusia din cauza poziţiei acesteia în privinţa Ucrainei şi anexării Crimeei.

     

  • Rusia a reluat livrările de gaze către Ucraina

    “Ucraina a început să primească gaz din Rusia. Volumul importurilor este de aproximativ 43,5 milioane de metri cubi pe zi”, a declarat Maxim Beliavski, purtător de cuvânt al companiei de stat ucrainene Ukrtransgaz, care operează transportul şi înmagazinarea de gaze naturale în Ucraina.

    Săptămâna trecută, compania de stat Naftogaz din Ucraina a anunţat că a plătit gigantului rus Gazprom 378 de milioane de dolari în avans pentru livrarea a aproape un miliard de metri cubi de gaze naturale ruseşti.

    În luna iunie, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina, care refuza o creştere de preţ decisă de Gazprom. Compania rusă a introdus un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

    Ulterior, în urma mai multor runde de negocieri, Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au ajuns la un acord asupra reluării livrărilor de gaze ruseşti pentru această iarnă, în luna octombrie.

    Ucraina a plătit Rusiei o parte a datoriei – în valoare de 3,1 miliarde de dolari – la începutul lui noiembrie, achitând o tranşă în valoare de 1,45 miliarde de dolari. A doua tranşă, în valoare de 1,65 de miliarde de dolari, urmează să fie achitată până la sfârşitului anului.