BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Viaţa incredibilă a co-fondatorului Facebook. De la arestat pentru consum de droguri la donaţie 600 de milioane de dolari

    Sean Parker a avut parte de succes de la o vârstă fragedă. La 19 ani a co-fondat Napster, serviciul de file-sharing, care a schimbat modul cum oamenii consumă muzică, scrie Business Insider.

    La 24 de ani era preşedintele Facebook, un start-up mic ce avea să devină un gigant, cea mai mare reţea de socializare din lume. Iar acum la 35 de ani, averea lui este estimată la 3 miliarde de dolari. Recent a lansat Brigade, o platformă socială care este menită să încurajeze implicarea civică, şi a donat 600 de milioane de dolari către propria fundaţie.

    De-a lungul drumului a avut parte şi de controverse. El a căpătat o reputaţie de petrecăreţ şi cheltuitor.
    Napster a apărut în 1999 şi curând a devenit una dintre afacerile cu cea mai rapidă creştere din toate timpurile. După mai multe procese pornite de către asociaţiile de muzică împotriva Napster, Parker a închis serviciul şi a fondat reţeaua sociala Plaxo. A fost demis doi ani mai târziu.

    În 2004 s-a alăturat Facebook, în perioada când încă era un start-up. Acesta a avut un cuvânt important de spus în strategia reţelei sociale. Anul următor a fost acuzat de posesie de cocaină. Chiar dacă nu a fost demonstrat, acest lucru a contribuit la plecarea sa de la conducerea Facebook, dar el a continuat să aibă un rol în creşterea companiei.Parker a fost interpretat de către Justin Timberlake în filmul “The Social Network” din 2010. El nu a fost mulţumit de felul cum a fost portretizat şi a declarat că filmul a fost “o lucrare de ficţiune”.

    În 2006 a devenit managing partner la “Peter Thiels Founders Fund” şi a ajutat Spotify să ajungă în Statele Unite.
    El nu a ezitat să-şi cheltuie averea. În 2011 el a plătit 20 de milioane de dolari pentru o casă denumită “Casa lui Bachus”. Înainte de achiziţie, Parker plătea chirie de 45.000 de dolari pe lună pentru casă.

    Sean Parker s-a căsătorit cu Alexandra Lenas în vara anului 2013. Ceremonia de trei zile ce a avut loc în pădurea din Big Sur, California a costat cuplul 4,5 milioane de dolari. Toţi cei 364 de invitaţi au fost îmbrăcaţi, pentru ceremonie, în costume ce aduceau a “Lord of The Rings”, făcute de designer-ul Ngila Dickson. Cuplul a mai făcut o achiziţie pentru colecţia de proprietăti. Au cumpărat casa lui Ellen DeGeneres din Los Angeles pentru 55 de milioane de dolari.

    Parker este şi filantrop, donând 600 de milioane pentru a lansa fundaţia “Parker Foundation”. De asemenea, el a donat 24 de milioane pentru un centru de cercetare a alergiilor şi 4,5 milioane pentru un program de cercetare pentru eliminarea malariei.
    “E una dintre persoanele cele mai generoase pe care le cunosc, dar şi una dintre cele mai excentrice”, a spus un coleg pentru Vanity Fair in 2010.

  • S-a întors în ţară după şase ani în Statele Unite, iar acum se ocupă de atragerea de investiţii de peste 1,4 miliarde de euro

    „Îmi doresc ca, împreună cu echipa Franklin Templeton, să continuu eforturile de promovare a Fondului Proprietatea, de dezvoltare a pieţei de capital din România şi de îmbunătăţire a modului în care România este percepută de investitorii instituţionali străini“, îşi descrie ambiţiile pe termen lung Marius Dan.

    El conduce, din 2011, departamentul de relaţii cu investitorii pentru Fondul Proprietatea. În 2004 a absolvit Wingate University din Carolina de Nord, fiind licenţiat summa cum laudae în Finanţe, iar în 2006 a încheiat şi studiile masterale în Finanţe, în cadrul University of Wyoming. A luat apoi una dintre cele mai dificile decizii ale vieţii sale, potrivit lui Dan, şi s-a întors în ţară după şase ani petrecuţi în Statele Unite ale Americii, renunţând la ideea de a urma şi un doctorat în Finanţe. „S-a dovedit a fi o decizie bună, ţinând cont de activitatea mea profesională în cadrul Franklin Templeton“, concluzionează Dan.

    Anterior activităţii sale la Fondul Proprietatea, a lucrat la realizarea unor emisiuni concentrate pe evoluţiile Bursei de Valori Bucureşti şi a pieţelor internaţionale, în special a bursei de la New York, în cadrul televiziunii The Money Channel. Atragerea de investiţii directe de portofoliu în Fondul Proprietatea de peste 1,4 miliarde de euro din partea investitorilor instituţionali străini, prin eforturile de promovare a Fondului Propreitatea şi a României depuse împreună cu echipa de investiţii a Franklin Templeton în cele mai mari centre financiare din lume, cât şi listarea Fondului Proprietatea la London Stock Exchange se numără printre principalele sale realizări.   

  • Veniturile Facebook au crescut cu 39% în trimestrul doi, la 4,04 miliarde dolari

    Analiştii anticipau venituri de aproape 4 miliarde de dolari.

    Creşterea cu peste 1 miliard de dolari a veniturilor Facebook reflectă în parte cheltuielile companiilor mari cu publicitatea, pentru atragerea de clienţi dintre utilizatorii Facebook.

    Profitul net a scăzut cu 9,1%, la 719 milioane de dolari, de la 791 milioane de dolari în urmă cu un an.

    Facebook a anunţat în aprilie că cheltuielile companiei vor creşte cu până la 65% în acest an, ca urma a investiţiilor şi a altor iniţiative pe termen lung cum ar fi în domeniul realităţii virtuale şi a dronelor alimentate cu energie solară.

    Numărul utilizatorilor care îşi accesează contul cel puţin o dată pe lună a crescut la 1,49 miliarde, de la 1,44 miliarde la sfârşitul lunii martie. Dintre aceştia, 968 de milioane îşi accesează contul zilnic, în creştere de la 936 de milioane în primul trimestru.

     

  • Planurile Chinei pentru a deveni principala putere economică finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice

    China finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, conducte de gaz, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice de pe glob: de la Samoa la Rio de Janeiro, de la St. Petersburg la Jakarta, de la Mombasa la Vanuatu şi de la Arctica la Antarctica.

    Toate acestea sugerează un plan bine pus la punct, dar reflectă, de asemenea, şi o frenezie comercială de neoprit. Companiile chineze se aventurează şi încheie afaceri, interesate să găsească în lume o creştere care se dovedeşte greu de manageriat acasă. Tipic pentru o putere aflată în creştere rapidă.

    Ce ar fi fost acesta, însă, fără porturile, drumurile şi căile ferate construite de-a lungul timpului, în puncte strategice? Infrastructura a fost, cu siguranţă, un element important al puterii britanice. Marile naţiuni au devenit conştiente de importanţa infrastructurii încă de pe vremea Romei, care a construit 89.000 de kilometri de drumuri şi apeducte în Europa.

    Astăzi a venit rândul chinezilor să schimbe harta economică a lumii. ”China este o mare putere şi se află într-o relaţie de competitivitate cu marile puteri economice. De exemplu, a devansat Japonia de foarte mult timp, iar de curând şi Germania, din punctul de vedere al exporturilor“, spune Mihai Ionescu, şeful Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România.

    Infrastructura, alături de activităţile companiilor, ar transforma rapid China în cel mai mare imperiu comercial la nivel mondial. Impedimentul este, însă, dispersia acestor proiecte de infrastructură. Pentru a crea un tot unitar, este necesară o viziune de ansamblu, crearea unor legături între structurile deja existente. ”Asta presupune un set de activităţi, începând cu plasamente de capital, cu investiţii în anumite ţări cheie şi terminând cu practicile comerciale, nu întotdeauna cele mai ortodoxe vizavi de partenerii cu care au afaceri“,  adaugă Mihai Ionescu.

    În septembrie 2013, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana, capitala Kazahstanului, pentru a achiziţiona o participaţie la Kashagan, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere, pentru suma de 5 miliarde de dolari. În acel drum, el a făcut publice detaliile unui plan numit One Belt, One Road –  versiunea pe mare şi pe uscat a celebrului Drum al Mătăsii. Beijing îşi propune o reţea feroviară de mare viteză, care va porni de la Kunming, capitala provinciei Yunnan, către Laos, iar mai departe spre Cambodgia, Malaiezia, Birmania, Singapore, Thailanda şi Vietnam. O altă reţea de drumuri, căi ferate şi conducte va începe în Xi’an, în centrul Chinei, şi va merge spre vest, ajungând până în Belgia. Beijing a iniţiat deja o rută comercială de aproape 13.000 de kilometri între oraşul Yiwu şi Madrid, capitala Spaniei. În cele din urmă, o cale ferată de mare viteză de 1.800 de kilometri va porni din Kashgar şi se va îndrepta spre sud, prin Pakistan şi prin portul saudit Gwadur.

    Un Drum al Mătăsii maritim urmează să lege sudul Mării Chinei de oceanele Pacific şi Indian. Pe 26 mai autorităţile chineze au prezentat o strategie de expansiune navală, cu o flotă care să depăşească apele teritoriale, spre marile oceane.

    Interesant este că de multe ori China nici nu trebuie să construiască toţi acei kilometri de căi ferate sau de facilităţi, pentru că infrastructura, în mare parte, există, iar elementele acesteia trebuie doar unite.

    Peste tot se va cere, însă, muncă multă, iar Beijingul trebuie să fie perceput la fel de generos atât în conceperea proiectelor cât şi în punerea acestora în practică. Dar există şi sceptici: Jonathan Fenby de la firma de cercetări Trusted Sources a sugerat, într-o notă către clienţi, că aceste proiecte ar putea fi, totuşi, prea ambiţioase. China are deja o tradiţie în a anunţa şi apoi a anula proiecte, precum cel de construcţie de căi ferate în Mexic, un proiect de 3,7 miliarde de dolari care a fost stopat pe fondul unor acuzaţii de corupţie.

    În acelaşi timp, Japonia a intrat în competiţie cu China: a lansat oferte de miliarde de dolari pentru construirea unor căi ferate de mare viteză, dar şi alte proiecte în Indonezia, Thailanda şi prin alte părţi.

    Beijingul pare, însă, să-şi cunoască limitele. Aşadar, şi-a propus finanţarea proiectelor de infrastructură cu ajutorul altei invenţii chineze, Banca Asiatică de Investiţii pentru Infrastructură, instituţie cu 57 de membri fondatori, modelată oarecum după Banca Mondială. Proiectele susţinute de bancă sunt eficiente pentru ţările în care sunt construite, dar dacă luăm în considerare influenţa Chinei în instituţie, cu siguranţă fac parte din marea schemă globală chineză.

  • Creştere cu 6% a vânzărilor Grupului Roche în prima jumătate a anului 2015

    Divizia de Diagnostic a înregistrat, de asemenea, creşteri semnificative în special datorită testelor de imunologie şi produselor de diagnostic molecular.

    Vânzările Diviziei de Farmaceutice a Roche au crescut cu 5% în primele şase luni ale anului 2015, la o rată de schimb constantă, ajungând  la 18.350 miloane de franci elveţieni. Această creştere s-a datorat în special francizei de medicamente pentru tratamentul cancerului de sân HER2 pozitiv – creştere de 21%, mai mare cu un procent faţă de anul trecut – şi a vânzărilor medicamentelor pentru astm, artrită reumatoidă şi pentru hematologie. Vânzările au înregistrat o creştere de 7% în Statele Unite, de 7% în Japonia şi de 2% în Europa.

    Divizia de Diagnostic a înregistrat vânzări în creştere cu 7% în prima jumătate a anului, ridicându-se la 5.235 milioane de franci elveţieni, în principal datorită cererii susţinute pentru produsele de diagnostic imunologic. Vânzările Diabetes Care au crescut cu 1%, în timp ce Molecular Diagnostic şi Tissue Diagnostic au înregistrat creşteri de 12% fiecare.
    Estimări pentru anul 2015

    Pentru anul 2015, Grupul Roche estimează o creştere a vânzărilor cu o singură cifră, la o rată de schimb constantă, precum şi o creştere a dividendelor în franci elveţieni. 

    Având sediul central în Basel, Elveţia, compania Roche este unul dintre liderii mondiali ai industriei farmaceutice şi de diagnostic, bazată pe cercetare, prin sinergia oferită de cele două divizii ale sale: Divizia de Farmaceutice şi Divizia de Diagnostic.

    În 2014, Roche avea, la nivel global, peste 88.500 de angajaţi, a investit 8,9 miliarde de franci elveţieni în cercetare şi dezvoltare si a raportat vânzări de 47,5 miliarde de franci elveţieni. Compania Genentech, din Statele Unite, este deţinută în totalitate de grupul Roche.

  • Jurassic World ajunge pe locul trei în topul încasărilor. A strâns o sumă record mai repede decât Titanic sau Avatar – FOTO, VIDEO

    “Jurassic World”, cea mai nouă producţie din franciza creată de Steven Spielberg, a devenit al treilea cel mai profitabil film din istorie, depăşind ca încasări filmul Avengers.

    “Jurassic World” are, până la acest moment, încasări de peste 1,52 miliarde dolari, depăşind cu câteva milioane de dolari “Avengers”. Primele două poziţii în acest clasament sunt ocupate de “Avatar” (2,78 miliarde) şi “Titanic” (2,18 miliarde dolari).

    După ce a devenit în weekendul de debut primul film din lume care a depăşit pragul încasărilor de 500 milioane de dolari, “Jurassic World” a continuat evoluţia excelentă.

    “Jurassic World” îi are în rolurile principale pe actorii Chris Pratt şi Bryce Dallas Howard şi este regizat de cineastul Colin Trevorrow. Au trecut 22 de ani de la evenimentele din Jurassic Park, iar parcul de distracţii imaginat de vizionarul John Hammond este acum perfect funcţional, informează site-ul cinemagia.ro. Milioane de turişti au venit anual pe Isla Nublar, plătind preţuri piperate pentru a vedea cu ochii lor dinozaurii readuşi la viaţă de tehnologii revoluţionare, dar în ultima vreme numărul vizitatorilor a scăzut. Pentru a creşte vânzările, Corporaţia Patel comandă realizarea unui nou dinozaur. Comportamentul acestuia îi va uimi pe angajaţii parcului, iar natura va profita curând de ocazie pentru a arăta din nou că nu poate fi controlată de om.

    Regizorul Colin Trevorrow (39 de ani) a mai regizat un singur lungmetraj până acum, Safety Not Guaranteed, primit relativ bine de public. Este de apreciat curajul producătorilor de a lăsa un buget de peste 150 de milioane de dolari pe mână unui regizor cvasidebutant.

    Implicarea lui Spielberg s-a rezumat, probabil, la câteva sfaturi; folosirea numelui său pe ecran a fost o mişcare mai mult de marketing, pentru că funcţia de producător este una care contează la nivel financiar. Regizorul Colin Trevorrow a făcut însă o treabă bună, reuşind să pună cap la cap două ore de acţiune şi suspans de calitate. În rolurile principale îi regăsim pe Chris Pratt (Guardians of the Galaxy, Parks and Recreations), Bryce Dallas Howard (The Village, Spider-Man 3) şi Ty Simpkins (Insidious, Iron Man 3). Singurul actor care a apărut şi în producţia din 1993 este B.D. Wong, reluând rolul doctorului Henry Wu.

  • Povestea lui Stelios Haji-Ioannou, fondatorul easyJet

    Haji-Ioannou s-a născut în anul 1967, în Atena, fiind al doilea dintre cei trei copii ai familiei sale. A obţinut o diplomă în economie la London School of Economics şi un master în transport, comerţ şi finanţe de la Cass Business School.

    Stelios şi-a început cariera devreme, la 21 de ani, când s-a implicat în afacerea de transporturi maritime a tatălui său. La împlinirea vârstei de 25 de ani, el a primit de la părinţi 30 milioane de lire sterline pentru a-şi deschide propria companie, Stelmar Shipping, pe acelaşi segment de business, pe care a vândut-o în 2005 cu 1,3 miliarde de dolari.

    Afacerea ce i-a conferit un nume cunoscut în business a fost înfiinţarea companiei aeriene low cost easyJet, în 1995, când avea 28 de ani, companie ce a căpătat o mare notorietate în domeniul transportului aerian. Strategia sa a constat în stabilirea unor tarife foarte scăzute pentru a atrage clienţi care nu şi-ar fi permis să călătorească cu avionul din cauza preţurilor mari. În 2000, easyJet a fost parţial listată la bursa din Londra, însă Haji-Ioannou împreună cu familia sa au rămas principalii acţionari. Astăzi, easyJet este una dintre cele mai mari companii de transport aerian low cost la nivel european, cu o flotă de 217 avioane, ce transportă peste 60 de milioane de pasageri anual.

    În completarea acestui segment de business, Stelios şi-a extins investiţiile spre domenii precum călătoriile sau timpul liber, cu scopul de a oferi clienţilor săi servicii de transport, cazare, masă şi relaxare la preţuri reduse. Astfel, antreprenorul şi-a dezvoltat afacerea înfiinţând easyGroup, care deţine licenţele numeroaselor braduri ”easy”, inclusiv linia aeriană.

    El deţine şi o fundaţie de caritate, Fundaţia Filantropică Stelios, care sprijină educaţia, precum şi iniţiativele antreprenoriale şi de mediu prin furnizarea de finanţare şi consultanţă în Marea Britanie, Grecia şi Cipru. De asemenea, sponsorizează premii anuale în bani pentru antreprenori din aceleaşi trei state.

    Haji-Ioannou este membru al New Enterprise Council, un grup înfiinţat pentru a consilia Partidul Conservator din Marea Britanie privind politca de afaceri. El a ţinut, însă, să afirme că această apartenenţă nu reflectă nicio afiliere politică.

    În 2006, la vârsta de 39 de ani, Stelios Haji-Ioannou a primit rangul de cavaler de la Regina Elisabeta a II-a pentru servicii de antreprenoriat, iar din 2009 el este consul general onorific al Republicii Cipru în principatul Monaco, acolo unde locuieşte în prezent.

  • Capitalizarea de piaţă a Facebook a depăşit 250 de miliarde de dolari într-un timp record

    Recordul anterior era deţinut de Google, care a avut nevoie de opt ani pentru a reuşi să ajungă la o valoare de piaţă de 250 de miliarde de dolari.

    Aprecierea rapidă a acţiunilor Facebook indică încrederea investitorilor că operatorul reţelei de socializare va continua să crească vânzările de publicitate pe aplicaţia proprie sau pe alte servicii.

    Într-o anumită măsură creşterea reflectă şi interesul atras de titlurile companiilor tehnologice. Valoarea Nasdaq Internet Index a crescut aproape de două ori de când Facebook s-a listat la bursă.

    Acţiunile Facebook sunt tranzacţionate la nivelul de 87 de ori profitul pe acţiune, reprezentând de aproape cinci ori media de la nivelul indicelui S&P 500. Companiile membre ale Nasdaq Internet Index sunt tranzacţionate la un raport preţ/profit de 27.

    Cu o capitalizare de 253 de miliarde de dolari, Facebook este în prezent a noua mare companie a indicelui S&P 500, peste Wal-Mart Stores şi Procter&Gamble, care au avut nevoie de zeci de ani pentru a se dezvolta la un astfel de nivel.

    Veniturile din publicitate ale Facebook, care reprezintă peste 90% din vânzările companiei, au crescut cu 46% în primul trimestru, la 3,32 miliarde de dolari, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Afacerea pe care în 2008 au refuzat-o şapte investitori iar acum este evaluată la 25,5 miliarde de dolari

    Povestea Airbnb este încă un exemplu pentru antreprenori să nu renunţe la ideile lor doar pentru că sunt refuzaţi de investitori.

    În 2008, anul cand compania a fost fondată, Airbnb cauta să strângă 150.000 de dolari de la investitori. Brian Chesky, co-fondator şi CEO, a mers la şapte firme de investiţii şi a fost refuzat de toate, scrie Business Insider.

    Cinci dintre acestea au refuzat să finanţeze Airbnb, iar celelalte două firme nici nu s-au obosit să-i răspundă lui Chesky. Investitorii au refuzat fie pentru că o astfel de investiţie nu intra în aria de interes a companiei  sau din cauza lipsei entuziasmului consumatorului pentru business-uri de călătorie.

    În momentul acela, cine era de accord să finanţeze compania cu 150 de mii de dolari primea 10% din acţiunile companiei. În prezent Airbnb este evaluată la 25,5 miliarde de dolari.

    „Data viitoare când ai o idee şi este respinsă, vreau să te gândeşti la povestea asta” a spus Brian Chesky

  • Mirajul Uber şi noua bulă tehnologică

    Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,6 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 40 miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori, depăşind cu uşurinţă concurenţii. Însă lucrurile nu sunt chiar atât de roz în lumea lui Travis Kalanick: un material publicat recent de Bloomberg arată că Uber a înregistrat venituri de 415 milioane de dolari şi pierderi de 470 de milioane.

    Din materialul publicat de Bloomberg reiese că Uber a înregistrat pierderile pe fondul extinderii operaţiunilor la nivel global, unde competiţia este din ce în ce mai aprigă. O mare parte din investiţii au fost făcute în China, acolo unde compania americană încearcă să impună serviciul uberPOOL. „Cifrele publicate sunt vechi şi nu reflectă situaţia actuală“, a spus Nairi Hourdajian, purtător de cuvânt al Uber. La jumătatea acestei luni, Wall Street Journal a dezvăluit că reprezentanţii Uber negociază atragerea de noi fonduri din partea fondului de investiţii chinez Hillhouse Capital Group. Publicaţia a specificat suma de un miliard de dolari, acesta fiind un semn că Uber se pregăteşte pentru listarea pe bursă.

    Uber este o aplicaţie care permite utilizatorilor să fie în permanenţă conectaţi cu serviciile oferite de taximetrişti. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii nu sunt angajaţi ai Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash. Succesul Uber a fost însă acompaniat de scandaluri şi controverse. Datorită numărului tot mai mare de clienţi, Uber a devenit un pericol pentru companiile de taximetrie, motiv pentru care în mai multe state din estul Europei şoferii de taxi au organizat proteste împotriva aplicaţiei. În Statele Unite şi India, mai mulţi şoferi ce lucrau pentru Uber au fost acuzaţi şi chiar condamnaţi pentru atacuri asupra clienţilor sau chiar răpirea acestora. Justiţia din Spania şi Portugalia au interzis activitatea Uber, iar compania a fost nevoită să renunţe la serviciul de ridesharing (care permite pasagerilor să împartă costul călătoriei) în Germania, după ce a fost interzis de un judecător.

    Un exemplu grăitor în această direcţie este Homejoy, un start-up ce funcţionează pe un sistem similar cu Uber: compania pune la dispoziţia clienţilor (proprietari de case sau apartamente) oameni de serviciu (mai mult sau mai puţin specializaţi). La începutul lunii iunie, The San Francisco Chronicle a anunţat că Homejoy este de vânzare, ca urmare a rezultatelor financiare nesatisfăcătoare.

    Homejoy oferea servicii minime de curăţenie pentru 19 dolari, dar pierdeau 12 dolari de fiecare dată când un client solicita acest pachet. Ei operau în pierdere, au scris cei de la The San Francisco Chronicle, folosind preţuri de dumping. Evident, compania încerca astfel să îşi asigure o cotă importantă de piaţă; greşeală celor de la Homejoy a fost însă supraestimarea acestei pieţe.

    Deşi Homejoy a reuşit să strângă 38 de milioane de dolari în primele runde de finanţare, aceşti bani nu au fost suficienţi pentru a menţine o politică agresivă a preţurilor.

    Scăderea preţurilor pentru a elimina competitorii de pe piaţă a fost o strategie ce părea să funcţioneze în cazul Uber, dat fiind şi faptul că pierderile înregistrate prin UberX, serviciul low-cost, erau acoperite de marja ridicată de profit în cazul Uber Black sau Uber XL. Cu toate acestea, tot mai mulţi analişti discută despre sfârşitul Uber şi al altor aplicaţii evaluate la miliarde de dolari.

    Întrebarea firească este următoarea: asistăm la o nouă bulă tehnologică? Chiar dacă nu este atât de evidentă ca dot.com din anii 2000, această perioadă de investiţii nejustificate şi companii supraevaluate poate avea efecte nedorite pe termen lung. Iar faptul că majoritatea companiilor aflate în „clubul miliardarilor“ sunt companii axate pe servicii mobile şi nu pe producţie tehnologică induce o şi mai mare stare de nelinişte; ele s-au ridicat ca soluţii pentru nevoi abstracte, fără o bază concretă. Start-up-urile din zona IT, mai ales din sectorul aplicaţiilor mobile, pot dispărea foarte repede.

    Există analişti care nu sunt de acord cu această idee, aducând o serie de argumente împotriva conceptului de „bulă de săpun“. Spre exemplu, o diferenţă faţă de anii 2000 este durata de timp necesară listării la bursă: în urmă cu 15 ani companiile se listau la bursă chiar înainte de a genera venituri; astăzi, companii precum Facebook dau dovadă de răbdare şi se pregătesc ani buni înainte de a deveni entităţi publice. Un alt argument „contra“, deşi nu pare la prima vedere, se referă volumul investiţiilor de astăzi care este mult sub cel al investiţiilor din anii 2000. Mai precis, valoarea totală a investiţiilor din 2014 a reprezentat o treime din valoarea celor din anul 2000. Numărul total al investiţiilor, pe de altă parte, a rămas aproape neschimbat în ultimii opt ani: în jur de 1.000 de runde de finanţare sunt aprobate anual, adică jumătate din numărul celor aprobate în anul 2000.

    „Bulă de săpun“ sau nu, industria IT a început din nou să cultive o serie de modele economice nesigure. Evoluţia Uber, deşi nu poate fi privită ca reper absolut, poate fi grăitoare în ceea ce priveşte viitorul unor companii ridicate pe aşteptări şi nu pe rezultate.