BusinessMagazin

Tag: business

  • Cum arată Parisul, versiunea “made in China” – GALERIE FOTO

    Sursa: Business Insider Construcţia “micului Paris chinezesc” a început în 2007, potrivit Business Insider. Deşi acesta a fost proiectat pentru a găzdui 10.000 de locuitori, doar 2.000 de oameni locuiesc în prezent aici.  

     

  • Un print miliardar avertizeaza ca Arabia Saudita se afla intr-un pericol mult mai mare decat vrea sa recunoasca

     Arabia Saudita vrea sa mentina constant pretul petrolului, chiar si in contextul unei economii greu incercate, cum este cea de astazi. Aceste practici au facut ca tara sa acumuleze pana acum 700 miliarde de dolari in rezerve straine oficiale. Felul in care Arabia Saudita se prezinta lumii este unul aproape de ideal, insa nu toti cei din interior sunt de acord cu descrierea sa utopica.

    Un discurs de 14 pagini al unuia dintre cei mai vizibili miliardari din tara sugereaza ca Arabia ar fi macinata de neintelegeri politice si de management. Potrivit printului Alwaleed bin Talal, nepotul regelui Abdullah, care detine actiuni la Apple, Citigroup si Twitter, Arabia Saudita se afla in fata unui pericol iminent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Brandul Dolce&Gabbana dispare?!

     Stiliştii italieni Domenico Dolce şi Stefano Gabbana au fost condamnaţi de Tribunalul din Milano la o pedeapsă de un an şi opt luni de închisoare pentru fraudă fiscală.

    Tribunalul din Milano a reţinut împotriva celor doi un singur delict, din cele două de care erau învinuiţi, “nedeclararea anumitor venituri”, renunţând la acuzaţia de “declaraţie falsă de venituri”. În plus, din suma de 1 miliard de euro de care cei doi creatori au fost acuzaţi, iniţial, că au sustras-o de la fiscul italian, tribunalul a reţinut în final doar nereguli în valoare de 200 milioane de euro.

    “Dacă merităm sentinţa, nu va mai fi nimic de spus. Dar nu o merităm, motiv pentru care, din nefericire, vom fi nevoiţi să închidem”, a spus Gabbana.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Volkswagen rezolva problema benzinei scumpe. A inventat o masina “terifianta”, care consuma numai 0,9 litri la suta de kilometri

     Modelul S de la Tesla si masinile bazate pe celule cu hidrogen de la Honda si General Motors au de acum un concurent serios.

    Volkswagen XL1 consuma, in medie, 0,9 litri de benzina pentru fiecare o suta de kilometri parcursi, datorita caroseriei foarte usoare.

    Un alt factor cheie care a dus la aceasta performanta este forma sa aerodinamica. Masina cantareste sub 800 kg. Prin comparatie, greutatea Toyotei Prius, unul dintre primul autovehicule din acest segment, depaseste 1,3 tone.

    Rotile de la Volkswagen XL1 sunt la fel de subtiri precum cele ale unei motociclete, imbracate in cauciuc Michelin, iar usile se deschid in sus. Sasiul este si el unul special, o singura piesa modelata din fibra de carbon.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Cea mai sigură turbină de profit pentru Mercedes-Benz

    “A fost scopul carierei mele să devin director de after-sales, după 27 de ani petrecuţi în companie. Am început chiar de la 16 ani în Germania de Vest”, spune astăzi Rosendaal. Vorbeşte despre domeniul pe care îl conduce ca despre o îmbinare între aspectul tehnic – service şi componente auto – şi cel de marketing şi relaţionarea directă cu clientul. În opinia managerului, ajuns în România de aproape un an şi jumătate, munca în divizia de after-sales e mai dificilă decât cea din vânzări – „ştiu că dacă spun asta poate o să se supere colegii mei”.

    Astfel, dacă operaţiunea de vânzare presupune o simplă discuţie despre preţ, dotări, culoare, legată de un produs deja fabricat şi de bună calitate, cea de post-vânzăare presupune prezentarea unui serviciu conceput în România în 36 de mici fabrici, pentru că fiecare dealer îşi concepe propriul pachet, fie că vorbim de întreţinere, service sau reparaţii în caz de accident.

    Mercedes-Benz România asigură piesele, reţeta şi instrucţiunile de reparaţie prin trainingurile pe care le organizează cu mecanicii, dar relaţia cu clienţii intră în responsabilitatea dealerilor. Rosendaal constată că pe piaţa din România dealerii auto sunt pregătiţi din punct de vedere tehnic pentru furnizarea de servicii post-vânzare („pun cu succes reţeta în practică„), însă vede drept obstacol abilitatea oamenilor care interacţionează cu clienţii de a şti cum să vândă un serviciu cu valoare adăugată – „cea mai mare provocare pentru viitor va fi să îi facem să devină orientaţi înspre client, să îi învăţăm să găsească abordarea potrivită faţă de nevoile sale„.

    Experienţa internaţională l-a învăţat pe Rosendaal lucruri care în România încă scârţâie: „clientul trebuie salutat într-un mod amabil, trebuie să i se dea sentimentul găsirii unui partener perfect, iar asta încă nu se întâmplă; nu e problema Mercedes-Benz, e o problemă de mentalitate în întreaga ţară„. Şi mentalitatea clientului a început să se schimbe în ultimii ani. Dacă anterior, odată cu achiziţia unei maşini, cumpărătorul se ferea de serviciile post-vânzare, asumân-
    du-şi pe cont propriu responsabilitatea întreţinerii şi reparării maşinii, situaţia se schimbă treptat.

    Comercianţii de autovehicule au înţeles rapid că întoarcerea pieţei auto la nivelul din urmă cu 13 ani va avea efecte devastatoare asupra afacerilor, aşa că au marşat puternic pe serviciile pe care le pot oferi noilor clienţi sau celor deja existenţi. Anterior, Dana Cortina, şefa dealerului Porsche Inter Auto, declara pentru Business Magazin că activitatea de service reprezintă singurul motor de profit pentru industria auto, în care maşinile noi vândute într-o săptămână se numără pe degetele de la o mână. „Dealerii au înţeles că partea de after-sales reprezintă o componentă tot mai importantă din business.

  • Afacerea YACHTING – cât te costă şi ce câştigi

    Barca cu vele există de pe vremea fenicienilor, iar miile de ani care au trecut de la prima pânză ridicată în bătaia vântului n-au făcut decât să-i adauge parfum de legendă, arome exotice, imagini cu insule pline de cocotieri şi poveşti cu piraţi. Adevărul e însă un pic mai prozaic. În ultimii ani, chiar şi propulsate de vânt, velierele au reuşit să ia viteză în faţa bărcilor cu motor – cel puţin pe litoralul Mării Negre. Şi asta pentru că şcolile de yachting şi soluţiile de închiriere, charter sau proprietate comună au început să prindă teren şi la noi şi să scadă costul pe cap de om al expresiei “marinar de week-end”. Vorbim deci despre o industrie care ştie deocamdată să transforme banii în vele şi timpul petrecut pe mare în orgolii mai mult sau mai puţin împlinite. Următorul pas va fi pe drumul înapoi spre contul din bancă golit de această pasiune costisitoare.Cum să scoţi bani din yachting? E provocarea câtorva români, care ştiu deja cum să caute profitul pe mare, dincolo de orizontul crizei. Povestea lor, în această ediţie a Business Magazin.

    “Am investit peste 200 de mii de euro şi ne-am ales cu câteva kilograme de metal, sub formă de cupe şi medalii”. Aşa începe mărturisirea câştigătoarei campionatului offshore al României de anul trecut, Iulia Negoescu Fulicea. Ăsta e şi stereotipul cel mai frecvent despre acest sport: că e scump. E parţial adevărat: o ambarcaţiune nouă cu vele din zona entry-level trece de 50 de mii de euro înainte de orice opţionale. Un velier de curse începe pe la 150 de mii de euro şi asta înainte de velele sofisticate de care are nevoie. Iar un yacht de croazieră pe care să poţi pleca cu prietenii până la Istanbul cu tot confortul trece de 200 de mii.

    E deci un sport de milionari? Nu neapărat. Cei mai mulţi dintre cei care fac yachting acum în România nu plătesc mai mult de câteva sute de euro pentru plăcerea de a petrece câteva week-enduri în căldură, rău de mare, valuri şi emoţii de regatta.

    Yachtingul este, pe de altă parte, o industrie matură în aproape toate ţările cu ieşire la mare din Europa. Porturile turistice generează slujbe şi creştere economică. Şi nu doar atât: dau alternative de leisure pentru turiştii localnici şi străini – cea mai mare problemă a litoralului românesc în acest moment, dacă nu eşti pasionat de cluburi până la 5 dimineaţa. Practic, o ţară cu o piaţă a yachtingului dezvoltată are mai multe şanse să atragă investiţii în turism. Şi poate să ceară mai mult de la potenţialii oaspeţi, atunci când oferta de sejur cuprinde şi cuvântul magic „croazieră”

    Yachtigul are deci o personalitate duală. Pe de o parte poate fi o distracţie de week-end, în care ieşirea pe mare se îmbină cu o baie în larg, dar poate fi şi un sport extrem de competitiv, chiar dacă la startul celei mai mari regatte de veliere din România nu se adună niciodată mai mult de 40 de bărci.

    Dincolo de toate, yachtingul începe încet-încet să-şi construiască un destin industrial. Sunt deja patru marine serioase pe litoralul românesc: Tomis, Eforie, Mangalia şi Limanu. Achiziţiile de veliere mari stagnează de câţiva ani, însă sunt şcoli private care au cumpărat ambarcaţiuni mai mici, pe care le închiriază mai departe amatorilor. Sunt deja români care merg la concursuri în străinătate. Şi sunt branduri care au început să investească în comunicare, de la McCann şi Ţiriac Auto şi până la Alpha Bank şi, cu voia dumneavoastră, Ziarul Financiar.

    Şi, dincolo de toate, ceea ce ieri părea un simbol al opulenţei menit să mărească distanţa între bogaţi şi săraci a devenit azi o aventură bine controlată, accesibilă clasei de mijloc şi generatoare de dezvoltare locală. Cine sunt principalii playeri, care sunt costurile de intrare – ca marinar sau ca proprietar – ce înseamnă un foc, o randa, un vânt travers şi o voltă, aflaţi în paginile următoare!

  • Cum transformi corporatiştii într-o mină de aur

    PRIN 2005, CÂND AFACEREA EMAG ERA ÎNCĂ DESTUL DE PROASPĂTĂ, ca de altfel întreaga industrie de comerţ pe internet, Radu Apostolescu, unul dintre fondatorii magazinului online, făcea un pas cel puţin neaşteptat. După un contract semnat cu operatorul de telecomunicaţii Orange pentru achiziţia de produse IT precum computere, reţelistică sau imprimante pentru infrastructura proprie, antreprenorul decidea să atace segmentul de business.

    Transforma astfel companiile în clienţi ai magazinului online, o schimbare notabilă în contextul în care până atunci doar consumatorii din mediul rezidenţial trecuseră „pragul„ eMAG, iar magazinele online păreau să fie, cel puţin până la acel moment, ultimele pe lista companiilor atunci când venea vorba de achiziţii de acest gen.

    De atunci, divizia de vânzări corporate a înregistrat aproape în fiecare an creşteri de două cifre şi a fost chiar considerată o plasă de siguranţă în vremurile economice tulburi care au urmat odată cu instalarea crizei şi pe plan local. De câştigat a avut nu doar eMAG, ci întreaga industrie în ansamblu. Astfel, când după o perioadă de boom comerţul electroIT a avut de suferit pe fondul unei populaţii mai strâmtorate din punct de vedere financiar sau pur şi simplu mai atente la modul în care cheltuie banii, vânzările către companii au fost printre puţinele segmente care au mai înregistrat o creştere. Anul trecut, de pildă, întreaga piaţă de retail de electronice, electrocasnice şi IT ar fi trebuit să aibă un avans de 10%, dar a reuşit doar 4,5%, iar eMAG în particular a raportat o cifră de afaceri mai mare cu 14%, dar vânzările online şi offline către companii au fost mai mari cu aproximativ 25%, conform estimărilor.

    „Piaţa este, aşadar, oarecum blocată, dar vânzările către clienţii de business continuă să avanseze. În cazul nostru  e vorba de un plus de aproape 28%, iar pentru anul acesta este planificată o creştere cu 30%„, declară Iulia Teodorescu, de trei ani corporate sales manager la eMAG, punând evoluţia pieţei de business-to-business în domeniu pe seama investiţiilor mai mari şi totodată mai predictibile pentru IT&C ale companiilor. „Se întâmplă uneori, atunci când vânzările către consumatori sunt mai slabe, să compensăm cu vânzări către companii aşa încât în ansamblu să realizăm obiectivele de creştere ale cifrei de afaceri„, spune executivul.

    CA ŞI EMAG, mai multe magazine online printre care evoMAG sau Cel.ro au încercat în ultimii ani să câştige o felie din această piaţă promiţătoare, cu argumente precum costurile mai mici sau livrarea mai rapidă decât în cazul lanţurilor tradiţionale de electroretail. „Preţurile pentru clienţii de business sunt oricum diferite faţă de cele de la «raft». Se negociază reduceri, iar dacă achiziţia e de foarte mare valoare, negociem şi noi mai departe direct cu furnizorii„, explică Teodorescu.

    UPLIMENTAR, AU FOST PUSE LA PUNCT DIFERITE SERVICII ADRESATE TOCMAI ACESTEI CATEGORII DE CUMPĂRĂTORI. De pildă, companiile se pot asigura contra cost că, în situaţia în care un produs se defectează, timpul petrecut în service să fie de cel mult două ore. „Mai puţin ştiut este faptul că, de regulă, este puţin probabil ca un produs să poată fi reparat într-un timp atât de scurt, ceea ce înseamnă că noi de fapt înlocuim produsul cu unul identic sau similar„, spune corporate sales managerul eMAG. Face referire la dispozitivele folosite de regulă de top management sau de forţa de vânzări, unde timpul este preţios, iar un echipament scos din funcţiune pentru câteva zile este un lucru inadmisibil şi cu impact asupra operaţiunilor companiei.

    UN ALT EXEMPLU ESTE ÎNCHIRIEREA DE PRODUSE IT&C, fie doar pentru câteva zile sau chiar pe perioade cuprinse între unul şi cinci ani. Concret, departamente de marketing sau agenţii de publicitate pot astfel închiria echipamentele necesare pentru un eveniment pentru cel mult câteva săptămâni direct de la eMAG, care apoi vinde dispozitivele în categoria resigilatelor. Pe termen mai lung însă, există un parteneriat între retailerul online şi Grenke Renting prin care compania din urmă achiziţionează produsele şi apoi le închiriază, cu rată fixă în euro şi o marjă de 4% faţă de preţul de vânzare. „Ratele de închiriere sunt 100% deductibile fiscal şi, în plus, cumpărătorul nu blochează astfel bani în stocuri şi poate reînnoi flota de dispozitive fără niciun fel de investiţie iniţială”, explică Iulia Teodorescu despre serviciul folosit deja de aproximativ 30 de clienţi de business. Nu în ultimul rând, tot pentru companii există şi posibilitatea achiziţionării de cupoane cadou, de asemenea deductibile fiscal dacă nu depăşesc valoarea de 600 de lei.

    APROXIMATIV 2.000 DE COMPANII SUNT ACUM CLIENŢI CORPORATE AI EMAG, însă 80% din încasări provin de la primele 500. Unele cumpără constant de câteva ori pe lună, altele preferă tranzacţii mai mari, de regulă trimestriale, iar investiţiile variază între 10.000 şi 40.000 de lei pe lună, în timp ce clienţii foarte mari fac cumpărături online chiar şi de peste un milion de lei (peste 220.000 de euro) pe an. „Volumele sunt într-adevăr mari, dar, ce-i drept, marjele de profitabilitate sunt ceva mai mici decât la vânzarea către consumatorii din mediul rezidenţial„, admite Iulia Teodorescu. Diferenţa de cel mult trei puncte procentuale poate fi uneori chiar la limită.

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: THOMAS JOHN WATSON SR

    A renunţat la această poziţie după un an, iar apoi a început să lucreze ca vânzător ambulant de piane şi instrumente muzicale. Watson şi-a deschis apoi o afacere pe cont propriu: o măcelărie care a dat faliment.Odată cu noul proprietar al măcelăriei, Watson trebuia să facă transferul plăţilor către noul proprietar, prin compania care producea case de marcat (National Cash Register), unde l-a cunoscut pe John J. Range, preşedintele departamentului din Buffalo al NCR, căruia i-a cerut un loc de muncă.

    L-a sunat în mod repetat şi, în cele din urmă, a reuşit să se angajeze ca vânzător ucenic al lui Range. Sub ghidarea lui, Watson a devenit în curând cel mai de succes om de vânzări din estul SUA, câştigând 100 de dolari pe săptămână.
    Watson a fost avansat în postul de manager de agenţie al NCR în Rochester, New York, unde primea un comision de 35% şi trebuia să raporteze direct celui de-al doilea om aflat la comanda NCR. A reuşit să scoată de pe piaţă principalul competitor, iar ca recompensă a fost numit ca director al biroului din Dayton, Ohio.

    Watson s-a alăturat IBM ca director general în 1914, când compania, numită atunci Computing-Tabulating-Recoding Co., avea 1.300 de angajaţi. Anul următor a devenit preşedintele acesteia, iar într-un interval de patru ani, a dublat cifra de afaceri până la nouă milioane de euro. În 1924, a redenumit-o International Business Machines.

    Watson a transformat compania într-una dominantă pe piaţă, avea în proprietate şi închiria clienţilor mai mult de 90% din maşinile de calcul din America din acea perioadă.

    Pe parcursul vieţii, Watson şi-a menţinut interesul în relaţii internaţionale. S-a întâlnit cu regi, preşedinţi, prim-miniştri şi ambasadori care au vizitat New York-ul. Watson a lansat sloganul IBM “Pace mondială prin schimburi internaţionale”, referindu-se nu doar la schimbul de bunuri şi servicii, dar şi al oamenilor şi ideilor.

    A primit chiar şi o medalie pentru ajutorul adus de maşinile de calcul regimului nazist, în special în ce priveşte datele referitoare la recensământul populaţiei. Watson a returnat medalia guvernului german, iar cancelarul german Adolf Hitler i-a interzis să mai calce pe pământ german. La moartea lui Watson, în 1956, cifra de afaceri a companiei ajunsese la 897 de milioane de dolari şi la peste 70.000 de angajaţi. În prezent, compania valorează peste 100 de miliarde de dolari.

  • Zece reguli pentru a fi mai fericit

    1.Cheltuiţi bani pentru altcineva: un studiu apărut în publicaţia ”Psychological Bulletin” spune că ”oamenii cei mai fericiţi sunt cei care dăruiesc cel mai mult, indiferent de câştigurile lor. Ei se simt cei mai bine când au donat sau au făcut acte de caritate decât atunci când s-au răsfăţat pe ei înşişi.


    2. Număraţi lucrurile pentru care vă simţiţi recunoscători: un profesor de la universitatea din Pennsylvania(SUA) a demonstrat că oamenii care obişnuiau să scrie cel puţin trei lucruri pe zi care îi făceau fericiţi deveneau mai fericiţi decât ceilalţi din grup.
    3. Încercaţi ceva nou: oamenii care evită rutina şi experimentează lucruri noi sunt mai fericiţi, potrivit studiilor. În plus, activităţile noi stimulează sistemul nervos.


    4. Expuneţi-va la albastru: contrar expresiei ”to feel blue”(a fi trist), un grup de cercetători americani au demonstrat că expunerea îndelungată la culoarea albastru conduce la creşterea încrederii personale, reduce stresul şi creşte nivelul de fericire. 
    Ataşamentul nostru pentru această culoare ar veni de la strămoşi, prin conexiunea pe caren ei o făceau între culoarea cerului, o zi petrecută bine şi faptul că o urmează o noapte de odihnă, potrivit dailymail.


    5. Stabiliţi-vă scopuri precise: oamenii care îşi stabilesc obiective – fie pe termen lung sau scurt – sunt mai fericiţi decât cei care nu fac acest lucru. Munca în direcţia unui anumit obiectiv ajută nu doar la activarea unor sentimente pozitive, ci şi la reducerea emoţiilor negative.


    6. Opriţi-vă din a vă apăra propriile puncte de vedere: ”puteţi astfel să economisiţi 99% din energia dvs. psihologică şi să vă simţiţi mai bine”, potrivit psihologului Deepak Chopra, autorul unei cărţi pe tema fericirii umane. Potrivit acesteia, menţinerea neutralităţii este cea mai bună cale spre fericire.


    7. Mergeţi la biserică: un studiu recent arată că  oamenii care merg cu regularitate la biserică sunt mai fericiţi şi mai împăcaţi cu propriile vieţi decât cei mai puţin religioşi. Se pare că cei care s-au declarat religioşi din rândul participanţilor la studiu s-au arătat mai puţin îngrijoraţi de cariere, aveau parteneri de viaţă stabili şi o condiţie fizică mai bună decât ceilalţi.


    8. Dormiţi cel puţin şase ore în fiecare noapte. Plus încă 15 minute: se pare că şase ore şi 15 minute de somn neîntrerupt este reţeta pentru cei mai fericiţi oameni dintr-un studiu al companiei britanice Yeo Valley. Studiul a fost făcut pe adulţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani, iar cei care s-au încadrat în această durată zilnică a somnului, s-au declarat cei mai fericiţi.


    9. Încadraţi-vă în 20 de minute în drumul spre muncă: acelaşi studiu britanic arată că durata destinată mersului spre serviciu nu ar trebui să depăşească 20 de minute.


    10. Asiguraţi-vă că aveţi cel puţin zece prieteni buni: adulţii care au declarat că au zece prieteni au declarat că sunt mult mai fericiţi decât cei care au numărat cinci prieteni sau mai puţin, potrivit unui studiu al universităţii americane Nottingham. Concluzia studiului a fost că investiţia de resurse în prieteni este necesară sporirii fericirii personale.

  • Proprietarii Global City Business Park, ocupat 50%: Am fost penalizaţi pentru lipsa metroului

     “Criza financiară nu ne-a ajutat prea mult în atragerea de chiriaşi. Nu au fost multe companii noi care au intrat în România, iar cele care erau deja prezente pe piaţă nu se extindeau. Erau aceleaşi companii care se mutau în locuri mai mici şi mai ieftine, iar unele chiar şi-au oprit activitatea. Lucrurile s-au îmbunătăţit în ultima perioadă, vedem extinderi, noi intrări pe piaţă. Multe dintre contractele din 2007-2008 au expirat, iar companiile caută soluţii mai economice”, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Ivana Bozjak, partner and head of Real Estate Global Finance.

    Terenul pe care este construit complexul a fost achiziţionat în anul 2006, iar construcţia a început în 2007. Prima clădire din complex a fost finalizată în 2009, ocupată circa 90%, iar cea de-a doua în 2010, care a atras chiriaşi pentru doar 10% din spaţii. În total, cele două imobile au 51.000 de metri pătraţi, iar investiţia alocată s-a ridicat la 80 de milioane de euro, susţinută din fonduri proprii şi din surse atrase de la bănci.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro