BusinessMagazin

Tag: business

  • Cum arată stadioanele din Brazilia cu 50 de zile înainte de începerea campionatului mondial – GALERIE FOTO

    Arena Corinthians din Sao Paula se află într-o stare îngrijorătoare – construcţia a fost întârziată după ce anul trecut un muncitor ţi-a pierdut viaţa, iar amenajările sunt departe de cum ar trebui să arate la data de 12 iunie, atunci când stadionul va găzdui primul joc, relatează Business Insider.

    Opt din cele 12 stadioane sunt însă terminate şi par a fi de o condiţie extraordinară. Cele la care lucrările nu sunt încheiate se află în Sao Paulo, Porto Alegre, Curitiba şi Cuiaba, iar FIFA şi-a exprimat în mai multe rânduri nemulţumirea.

    Cum arată stadioanele din Brazilia cu 50 de zile înainte de începerea campionatului mondial – GALERIE FOTO

  • Furnizorul de soluţii software de business SoftOne a intrat pe piaţa din România

    SoftOne Technologies este unul dintre furnizorii de soluţii Enterprise Resource Planning (ERP), Customer Relationship Management (CRM) şi Business Intelligence (BI). La sfârşitul anului trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 5 milioane euro, o creştere de peste 19% faţă de 2012.

     „Ne-am extins în România deoarece este o piaţă foarte interesantă pentru soluţiile de business oferite de SoftOne. Avem diferenţiatori puternici – singura soluţie ERP omogenă atât în Cloud, cât şi pe serverul clientului care poate fi 100% personalizată, la un raport preţ-performanţă excelent. Prin urmare, soluţia noastră ERP oferă avantaje competitive şi sprijină dezvoltarea companiilor într-un mediu complex de afaceri, precum este cel românesc”, a declarat domnul Antonis Kyriazis, CEO SoftOne Technologies.

    Compania vizează o creştere a reţelei naţionale de distribuitori oficiali de la 10 la 20 şi a portofoliului de clienţi de la 65 la peste 100 până la sfârşitul anului în curs.Printre clienţii actuali ai SoftOne se numără JTI, Alpha Bank, Deloitte, Danone, iar în România Oscar Downstream, Ernst & Young, Secpral Pro, Onedia Distribution, Dablerom, Cosmos Mobile şi Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

     

  • Internetul atacă şcolile de business. Cât vor mai rezista programele de MBA la clasă în faţa valului tehnologic?

    Jumătate din şcolile de business americane ar putea fi închise în următorii cinci sau zece ani.„ Aşa începe un articol apărut recent în publicaţia americană Bloomberg Businessweek, pornind de la pronosticul sumbru dat de decanul de la Haas School of Business (University of California at Berkeley), clasată anul acesta pe locul 11 în topul Financial Times al celor mai bune şcoli de afaceri din lume. Motivul? Tot mai multe universităţi de top vor începe să ofere diplome pentru cursuri de MBA urmate online, luând din cota de piaţă a şcolilor de business mai puţin cunoscute care atrag manageri ce preferă să urmeze un program de educaţie part-time, aproape de casă, susţine decanul Richard Lyons.

    Cât de fezabil este însă un astfel de scenariu pentru o piaţă locală de peste 4 milioane de euro anual? Au directorii de programe motive suficiente pentru a se teme de valul online?

    Cei mai mulţi spun că trendul de digitalizare totală a programelor de educaţie pentru manageri şi antreprenori din SUA nu are şanse să ajungă şi în România prea curând, mai ales că, în prezent, pe piaţa locală nu există MBA-uri online şi că românii sunt mai conservatori şi mai reticenţi vizavi de calitatea unor astfel de programe. În plus, cei mai mulţi cursanţi se înscriu la un MBA pentru networking în zona lor de interes.

    „Atunci când apăreau în Europa primele şcoli de business, care acum se află în fruntea topurilor internaţionale (cum ar fi INSEAD din Franţa), adică acum 50-60 de ani, americanii deja aveau un avans de 50 de ani. Discrepanţa de dezvoltare a continuat să se propage în timp, fiind exacerbată şi de tendinţe de dezvoltare diferite – în Europa discutăm de şcoli de business care apar la iniţiativa unor antreprenori, care au studenţi cu minimum 3-4 ani vechime şi care sunt recunoscute pentru programele de Executive MBA. Marea masă a şcolilor de business americane răspund însă nevoilor de dezvoltare ale corporatiştilor şi mai toate au formula de full-time MBA„, spune Dora Surugiu, managing director în cadrul şcolii de afaceri MSM Raţiu România, care oferă pe piaţa locală un program de Executive MBA şi care s-a format anul trecut prin fuziunea Pilkington-Raţiu Business School şi Maastricht School of Management România (MSM).

    În prezent, pe piaţa locală există 16 programe de MBA şi EMBA, care au adunat peste 4.700 de absolvenţi. Anual, în jur de 200-300 de manageri şi antreprenori absolvă un astfel de program. 

    Cum şcolile de business americane şi cele europene se află în două realităţi de dezvoltare diferite, înseamnă că nu toate trendurile sunt general valabile. Şcolile din SUA au început să simtă pericolul online-ului încă de acum trei-patru ani, odată cu boomul MOOC (Massive Online Open Courses), care, practic, face ca informaţia să nu mai fie un element diferenţiator între un program şi altul, putând fi accesată online gratuit sau pentru sume modice.

    „Lucrurile au devenit complicate pentru programele din SUA atunci când instituţiile de acreditare academică au oferit programelor de MBA posibilitatea de a recunoaşte şi de a acorda credite pentru cursurile online. Acela a fost momentul când în America s-a dat oficial startul către mutarea cursurilor din sala de curs în mediul virtual şi, mai important, a fost acordată legitimitate acestora„, precizează Dora Surugiu. Având în vedere că în Europa sistemele educaţionale încă sunt mult mai tradiţionale, ea este de părere că mai avem mult de aşteptat până când instituţiile de acreditare naţionale şi nu numai vor acorda universităţilor dreptul de a recunoaşte şi de a acorda credite în sistem mixt, adică offline şi online.

    Pentru România şi ţările din regiune scenariul este şi mai îndepărtat, corelat cu momentul când conceptul de MBA va fi recunoscut „de facto„ în grila de programe postuniversitare. De menţionat este că primele programe de educaţie pentru manageri din România au intrat pe piaţă în urmă cu 21 de ani (ASEBUSS şi MBA Româno-Canadian, furnizat de ASE). În prezent, la nivel global există peste 15.600 de instituţii de învăţământ care oferă diplome pentru programe de studiu de business, potrivit Financial Times.

  • A renunţat la cariera de avocat la 28 de ani ca să-şi urmeze pasiunea

    Intr-un apartament spaţios şi cu tavane înalte, găzduit de un bloc vechi în apropiere de parcul Cişmigiu, Maria Dermengiu şi-a amenajat atelierul. De altfel, apartamentul îi serveşte drept casă şi atelier. Încă de la intrare dai cu ochii de un tablou semnat de ea. Este una dintre puţinele opere semnate de ea pe care le are expuse în propria locuinţă. Celelalte stau cuminţi în atelier şi îşi aşteaptă proprietarii.

    Multe dintre tablouri sunt deja vândute şi urmează a fi doar ridicate. Pe pereţii apartamentului său sunt însă expuse operele altor artişti, pe care spune că le-a cumpărat pentru că în momentul când le-a văzut i-au spus ceva. „Unii oamenii cumpără artă pentru a face din asta un business. Alţii cumpără de dragul artei.” Ea face parte din cea de-a doua categorie.
    Maria Dermengiu provine dintr-o familie de diplomaţi şi avocaţi.

    A studiat la rândul ei Dreptul şi a profesat câţiva ani pentru ca, în 2010, când avea 28 de ani, să lase totul în urmă şi să devină pictoriţă. Acum aproape un an a găsit şi o modalitate de a transforma arta în business şi a început să îşi imprime elemente din propriile tablouri pe eşarfe, bluze şi mai nou pe rochii.

    „În momentul când am luat decizia de a deveni artist full time nu m-am gândit deloc la venituri. Astăzi, la aproape patru ani de la momentul acela, pot spune că mă întreţin din munca mea.” Cel mai scump tablou vândut de Maria Dermengiu a costat 800 de euro. Recunoaşte că din pictură este foarte greu să te întreţii, mai ales că vânzarea nu este constantă, iar ea realizează maximum 20 de tablouri pe an pentru că timpul şi-l împarte între familie, pictură şi mai nou businessul de artă imprimată.

    „Nu am ştiut întotdeauna că voi face asta. Pictam şi desenam când eram mică, însă când am crescut am urmat Facultatea de Drept.” După facultate, a absolvit cursuri postuniversitare cu specializarea Studii Europene, apoi a profesat pentru câţiva ani avocatura. A devenit mamă, de două ori, iar în 2010 a decis să pună punct carierei şi să o ia de la capăt. „Mi-amintesc că atunci am spus că eu vreau să învăţ să pictez. Momentul acela a fost o dramă pentru familia mea, însă eu le-am cerut timp să le pot demonstra şi mi-au oferit timp.” Astăzi, familia i-a acceptat decizia, ba mai mult, o susţine şi vine să îi vadă expoziţiile.

    La început s-a înscris la Şcoala de Artă (încă nu a absolvit-o), apoi a fost acceptată şi la University of Arts din Londra, însă a decis să rămână în ţară pentru familie. În ceea ce priveşte studiile sale în domeniu se declară autodidactă, cele mai multe lucruri învăţându-le singură. „Nu te învaţă nimeni cum să pictezi, cum să combini culorile, asta vine din interior.”

    La câteva luni după a avut prima expoziţie, despre care nu îşi mai aminteşte foarte multe pentru că avea emoţii. Ştie însă că a vândut toate tablourile. Au urmat apoi alte expoziţii, la Muzeul Ţăranului Român, la Cărtureşti şi la Londra.

  • Topul celor mai căutate joburi în SUA în 2014. Prima poziţie în clasament, remunerată cu 8.500 de dolari pe lună

    CareerCast a evaluat nivelul veniturilor, perspectivele de viitor, factorii înconjurători, gradul de stres şi cererea pentru 200 de profesii din diverse industrii, cu scopul de a clasifica cele mai dorite şi cele mai nesatisfăcătoare locuri de muncă din SUA în 2014. Informaţiile au fost preluate de la Biroul de statistică a muncii, Biroul de recensământ, asociaţii profesionale, dar şi din alte surse.

    Postul de matematician a câştigat titlul de cea mai bună profesie în 2014, în principal datorită cererii, în rândul unui număr ridicat de angajatori. Companiile publice şi private, agenţiile guvernamentale, instituţiile de învăţământ şi firmele care activează în sectorul nonprofit sunt în căutare de matematicieni. Succesul acestei profesii se datorează principiilor matematice utilizate în aproape toate domeniile de activitate, în special pentru analizele statistice.

    “Matematicienii lucrează în majoritatea sectoarelor din economie, competenţele lor stând la baza succesului oricărei activităţi comerciale, indiferent că este vorba despre firme de brokeraj de pe Wall Street sau despre firme de exploatare a energie”, a declarat Tony Lee, editor pentru CareerCast. Lee a mai spus că cererea dar şi nivelul salariilor au crescut, motiv pentru profesia de matematician a urcat pe prima poziţie în top.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este tânărul de 35 de ani care deţine recordul Guinness pentru vânzarea celei mai scumpe asigurări de viaţă

    Frances, directorul companiei SG din Santa Barbara, California, a orchestrat semnarea unei poliţe în valoare de 201 milioane de dolari pentru un miliardar cunoscut din Silicon Valley.

    De ce ar avea nevoie un miliardar de o asigurare de viaţă atât de scumpă? Statul american taxează întreaga avere a unei persoane cu 45% după ce aceasta moare iar problema este că nu întotdeauna miliardarii dispun de lichidităţi, banii lor putând fi investiţi în acţiuni sau alte active, a explicat tânărul.

    Dovi Frances a crescut în Israel, unde a împărţit un dormitor împreună cu cei trei fraţi ai săi. Tatăl lui a fost agent fiscal în Israel şi a moştenit un service auto în apropiere de Tel Aviv de la bunicul său. Tatăl lui Frances a transformat atelierul într-un business de succes cu 400 de angajaţi şi câteva puncte de lucru.

    „Aş fi fost bogat însă am vrut să fac lucrurile de unul singur şi să trăiesc şi să mor pe sabia mea”, a spus el.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Biocorporatiştii – au renunţat la viaţa de oraş şi la munca în corporaţie pentru a face agricultură la ţară

    L-am întâlnit pe Matei Dumitrescu, unul dintre cei patru fondatori ai afacerii Coşul de legume, în biroul din cadrul centrului de afaceri Bucharest HUB, unde îşi întâmpină de cele mai multe ori clienţii şi partenerii. Tot acolo ajung şi multe dintre coşurile cu legume şi fructe vândute prin intermediul site-ului, SMS-urilor sau telefoanelor. Matei Dumitrescu este responsabil de partea de business to business, colegul lui, Andrei Barbu, fost IT-ist, se ocupă de producţia de pe terenul din Valea Măcrişului, iar soţiile lor, psiholog şi arhitect, gestionează marketingul, comunicarea şi relaţiile cu clienţii.

    „Experienţa fiecăruia dintre noi a intervenit la un moment dat: cu ajutorul lui Andrei Barbu am dezvoltat site-ul şi urmărirea livrărilor în sistem, soţia sa, Alexandra, de profe-sie arhitect, a intervenit când a venit vorba de dezvoltarea solariilor şi a halei de depozitare, iar Sabina, soţia mea, psiholog, face cursuri de parenting unde nu vorbeşte doar despre educaţia, ci şi despre hrana copiilor, identificând astfel nevoile consu-matorilor preocupaţi de sănătatea lor“, explică Matei Dumitrescu modul cum pregătirea din varii domenii ajută şi în agricultură.

    Ideea afacerii Coşul de legume a venit în 2011, când Andrei şi Alexandra Barbu au început să caute produse sănătoase pentru fetiţa lor. „Nu aveam de unde să procurăm mâncarea sănătoasă, aşa că am decis să ne-o facem singuri“, este ex-plicaţia simplă a lui Dumitrescu, care i s-a alăturat lui Barbu în 2012, odată cu creşterea cererii pentru legumele cultivate în sistem ecologic. În prezent, cele două familii cultivă la ferma lor de 16 hectare din Valea Măcrişului, în apropiere de oraşul Urziceni, legume şi fructe în sistem ecologic, printre care şi sfeclă elveţiană, roşii mov sau morcovi galbeni şi albi, varză furajeră. Pe un teren de circa două hectare din zona Cheile Olteţului cultivă cartofi, iar în apropiere de Bucureşti au şi un mic depozit de logistică, de unde fac livrările.

    Legumelor şi fructelor li se adaugă ouăle şi carnea de la câteva sute de găini, aflate tot la ferma de pe Valea Măcrişului. Lucrează însă şi cu mai multe ferme partenere – unele cu certificare ecologică definitivă, altele în conversie, de la diverse organisme de certificare. Produsele sunt vândute prin intermediul site-ului, pe bază de comandă sau abonament săptămânal: clienţii îşi primesc coşul proaspăt, în fiecare marţi şi sâmbătă, chiar la uşa lor sau în cele circa 30 de centre partenere.

    În total, cele două familii au investit în afacere circa 50.000 de euro. Datorită cererii mari, au început să colaboreze şi cu alte ferme, subcontractori, care investesc parţial banii proprii în ferma de legume. Break-even-ul a fost atins astfel anul trecut, când afacerea a ajuns la venituri de 100.000 de euro, iar perspectivele sunt pozitive şi pentru anul în curs.“Am vândut abonamente prepaid în luna martie cât aproape toată cifra de afaceri din legume de anul trecut“, argumentează Dumitrescu, care a primit în avans plata pentru costurile viitoare.

    Comanda medie în magazinul cosuldelegume.ro este de 78,30 de lei, iar cei mai mulţi clienţi sunt mame tinere, potrivit lui Dumitrescu. Anul trecut au avut circa 5.000 de livrări, iar unii dintre clienţi, potrivit lui Dumitrescu, au cumpărat produse proas-pete chiar şi în valoare de 1.000 de euro. În afară de cele câteva sute de clienţi stabili, compania lucrează şi cu restaurante (Violeta’s Kitchen, Cafe Verona), centre de afaceri (Bucharest HUB), grădiniţe, şcoli (British School of Bucharest) sau săli de fitness.

    Parteneriatele şi vânzările către consumatorii finali sunt echilibrate, având fiecare o proporţie de 50% din afacere. Matei Dumitrescu este de părere că nu e nevoie de pregătire pentru a-ţi începe o afacere în agricultură şi găseşte mai folositoare experienţa din domenii care, aparent, nu au puncte în comun cu „viaţa la ţară“. „Noi am pornit de la coadă la cap: aveam multe cunoştinţe, networking dezvoltat, prieteni care ne-au îndrumat către alţi clienţi şi către nevoile lor.“ Dacă el este în continuare implicat în alte afaceri, precum turismul şi marketingul, Andrei Barbu a renunţat cu totul la munca dintr-o multinaţională IT pen-tru a se dedica businessului cu legume.

    Acum, în loc să îşi petreacă zilele scriind cod, ajunge să îşi petreacă şi nopţile su-praveghind producţia de legume de pe Valea Măcrişului când temperaturile sunt foarte scăzute. În afară de cele două familii, numărul angajaţilor variază în funcţie de sezon şi poate ajunge la 30 de persoane în perioada de maximă productivitate şi in-clude atât personalul care se ocupă de livrări, cât şi lucrătorii temporari de pe câmpul din zona Bărăganului.

  • Cea mai bună companie pentru care ai putea să lucrezi

    Compania are 4.700 de angajaţi şi dezvoltă tratamente pentru bolnavii de cancer, precum şi medicamente împotriva bolilor inflamatorii, relatează Business Insider. Angajaţii beneficiază de o flexibilitate a programului în 97% din cazuri, iar 93% consideră că munca lor este extrem de importantă.

    Salariul mediu în cadrul Celgene Corporation este de 116.000 de dolari pe an, mult mai mare decât cel oferit de alte companii ce activează în aceeaşi industrie.

    Este al doilea an la rând în care Celgene ocupă primul loc al angajatorilor. Pe următoarele locuri se situează Biogene, Celanese Corporation şi Colgate-Palmolive. Google, fostul lider de acum câţiva ani al acestui top, ocupă locul opt.

  • Internetul mobil a ajuns la 13,6 mil. utilizatori şi aşteaptă aplicaţiile de business

    “Anul trecut a crescut gradul de utilizare a serviciilor de internet mobil (traficul mediu lunar), atât prin intermediul telefoanelor mobile, cât şi prin intermediul modemurilor şi cardurilor USB”, spune Eduard Lovin, directorul executiv al ANCOM.

    În ceea ce priveşte accesul la internet de mare viteză, în România erau anul trecut 9,6 milioane conexiuni active la internet mobil în bandă largă, un avans de 35% faţă de 2012, şi 11,1 milioane terminale/cartele SIM care permit accesul la internet mobil prin intermediul tehnologiilor 3G/3GĂ 4G – creştere anuală de 27%.

    Numărul de smartphone-uri compatibile cu tehnologiile de internet de mare viteză a crescut în portofoliul operatorilor telecom, în condiţiile în care aproximativ 75% dintre conexiunile de acces la internet la puncte mobile de mare viteză se realizează cu plata unui abonament şi extraopţiuni dedicate pentru acces la internet. Victor Voicu, de la Romtelecom şi Cosmote, a estimat că ponderea smartphone-urilor în totalul vânzărilor de dispozitive mobile ale companiei va ajunge anul acesta la circa 80%.

    “Smartphone-urile sunt deja majoritare pentru noi. De câteva luni bune vindem mai multe smartphone-uri decât telefoane simple”, a precizat Valentin Ştefan, director la Vodafone. Astfel, ţinând cont de infrastructura dezvoltată, pe plan local există tot mai mult potenţial de creştere a business-urilor din zona aplicaţiilor mobile.

    “Oamenii sunt dispuşi să plătească pentru conţinut, cel puţin pentru muzică. În ultimele şase luni numărul de plătitori a crescut de trei ori”, a spus Sergiu Biriş, CEO al Trilulilu Music.

    “Dezvoltatorii români sunt importanţi, ei dezvoltă foarte mult pentru afară. Sunt foarte multe companii care au sediul în alte ţări, dar dezvoltă în România”, a menţionat Elena Iordache de la Brainient, o companie fondată în România cu sediul central la Londra, care a dezvoltat o platformă de publicitate interactivă.
     

  • Cum luptă preşedinţii americani cu diferenţele de fus orar?

    Richard Nixon avea o metodă interesantă împotriva oboselii, el oprindu-se de obicei într-o ţară aflată de-a lungul traseului. Înainte de vizita sa istorică în China, Nixon a oprit o noapte în Hawaii şi apoi o noapte în Guam, relatează Business Insider.

    Dwight D. Eisenhower folosea o idee mult mai simplă: ajungea la destinaţie cu câteva zile mai devreme, dându-şi timp pentru a se acomoda cu noul orar. Studii efectuate ulterior au arătat că metoda funcţionează parţial: pentru fiecare oră în plus sau în minus, este nevoie de o zi întreagă de adaptare. Astfel, în cazul unei vizite în Australia, Eisenhower ar fi avut nevoie de mai bine de o săptămână de odihnă.

    Barack Obama, actualul preşedinte al Statelor Unite, face uz de ultimele descoperiri din medicina modernă. O notă apărută în 2010 pe una din fişele sale medicale face trimitere la un medicament împotriva oboselii, mai precis un stimulent care îl ajută să rămână concentrat fără a pierde prea mult timp.

    Ronald Reagan a fost preşedintele cel mai preocupat de problema diferenţelor de fus orar. El a fost unul dintre cei mai importanţi promotori ai regimului Argonne, sistem e folosea ideea unei schimbări de patru zile a dietei pentru a contracara starea de oboseală. Pe scurt, regimul presupune alternarea zilelor cu mese bogate cu zilele fără niciun fel de mâncare, astfel încât organismul să fie în permamenţă alert.