BusinessMagazin

Tag: banci

  • Revista presei economice din Romania

    Evenimentul Zilei trece in revista “Afaceri de vanzare pe internet. Ce poti cumpara cu 15.000 de euro”, cele
    mai multe oferte (e vorba de afaceri offline, doar ofertele fiind
    publicate pe internet) fiind pentru fast-fooduri, baruri ori
    saloane de infrumusetare, dar si magazine mixte. “Romania
    expirata”, adica infrastructura invechita despre care ziarul a
    scris cu o zi in urma, s-ar putea reabilita cu ajutorul celor circa
    30 de miliarde de euro pe care ii poate lua de la UE, cu conditia
    sa scape insa de coruptie.

    La un an de la preluarea parcarilor de la firma Dalli, Primaria Capitalei are pierderi istorice,
    calculeaza Adevarul: daca in perioada iulie 2008 – iulie
    2009 municipalitatea a primit aproximativ 5.000.000 de lei de la
    societatea lui Cocos, in urmatorul an incasarile au scazut la 1,7
    milioane de lei. Piata imobiliara de lux a inghetat; daca in anii
    trecuti targurile imobiliare de lux atrageau mii de vizitatori, in
    prezent oamenii cu bani nu prea mai viziteaza astfel de
    evenimente.

    Hotelierii, dar si oficiali din turism isi anunta la unison
    intentia de a prelungi sezonul estival 2010 pana pe data de 1 octombrie, daca vremea o va
    permite, scrie Romania Libera. Desi majoritatea celor 12
    banci care au beneficiat anul acesta de infuzii de capital de la
    actionarii principali au explicat majorarile de capital prin nevoia
    de extindere, sumele sunt folosite pentru a imbunatati
    solvabilitatea afectata de scaderea valorii garantiilor imobiliare,
    dar si de cresterea provizioanelor.

    “Atragerea de fonduri europene, ca melcul”,
    titreaza Ziarul Financiar, notand ca autoritatile au platit
    beneficiarilor de fonduri structurale peste 370 de milioane de euro
    in primele sapte luni ale anului, raportat la o tinta de plati de
    1-1,3 mld. de euro estimata de reprezentantii guvernului la
    inceputul anului. Fondurile mutuale isi revin din trauma FNI:
    200.000 de investitori, nivel record in istoria post-FNI a
    industriei de investitii.

    Cu toate ca notarii sustin ca piata imobiliara este in stagnare,
    in primele sase luni numarul tranzactiilor imobiliare realizate in
    Romania a crescut cu 3% fata de acelasi interval din
    anul trecut, ajungand la aproximativ 271.700, arata Gandul.
    Construirea a doua pasaje rutiere peste calea ferata care
    intersecteaza centura rutiera a Aradului, parte din DN 7, a atras
    21 de oferte de la constructori straini si autohtoni, investitia
    totala fiind de 25 milioane de euro.

  • Dezvoltatorii imobiliari israelieni, somaţi de bănci din România

    Companiile somate nu sunt totuşi foarte îngrijorate, în
    condiţiile în care băncile ştiu că valoarea garanţiilor, respectiv
    a proprietăţilor, este mai mică decât cea a datoriilor.

    Majoritatea proiectelor imobiliare israeliene în România există
    doar pe hârtie, puţine fiind în fază de construcţie , comentează
    Globes.

    Dezvoltatorii au obţinut capital pentru proiectele din România
    prin emisiuni de obligaţiuni la bursa din Tel Aviv.

    Din cauza crizei economice, românii preferă să amâne achiziţiile
    de apartamente în speranţa reducerii preţurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisioanele abuzive ale băncilor, din nou în instanţă

    Nemulţumiţi de faptul că li se percepe în continuare comisionul
    de risc, chiar dacă el a fost declarat ilegal de Autoritatea
    Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), peste 100 de
    clienţi ai Volksbank România, a treia bancă din România după
    valoarea activelor, se pregătesc să acţioneze banca în
    judecată.

    Comisionul respectiv trebuia eliminat începând cu data de 1
    iunie, însă clienţii susţin că li se percepe în continuare şi că,
    în urma valului de plângeri care a ajuns la ANPC, banca
    intenţionează să-i schimbe doar denumirea, în “comision de
    administrare”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • BNR: tinta de inflatie s-a modificat, obiectivul de adoptare a euro in 2015 ar putea fi rediscutat

    “Influenta majorarii TVA asupra preturilor, calculata de
    specialistii nostri, este de circa 2,9% in runda I”, apreciaza
    Isarescu. Cat despre runda a doua, efectele vor fi modeste, de
    ordinul unei cresteri a preturilor de 1%, chiar daca BNR n-are
    acelasi optimism ca specialistii FMI, care considera ca ele vor fi
    neglijabile, tot din cauza cererii scazute din economie.

    Acolo unde exista scumpiri mai importante, ele au la baza si
    alti factori, ca de pilda la tigari, unde pretul unui pachet ar
    urma sa se majoreze cu peste 5%, fiindca acciza se va aplica la un
    nivel de baza mai mare (la pretul cu TVA).

    BNR a modificat prognoza de inflatie pentru 2011, de la 2,8% la
    3,1%, dupa ce pentru anul in curs, estimarea privind rata inflatiei
    a fost majorata de la 3,7% la 7,8%. Tinta de inflatie pentru acest
    an este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011 este de 3%.

    In context, guvernatorul BNR a mentionat pentru prima oara
    posibilitatea ca tinta privind adoptarea euro in 2015 sa fie
    rediscutata, desi banca centrala continua “sa se bata” pentru ea.
    “Daca evolutiile duc spre altceva si tinta nu mai e credibila,
    evident ca trebuie sa o rediscutam”, a spus Isarescu, referindu-se
    la criteriile de aderare la zona euro – inflatia sa nu urce cu
    peste 1,5% peste media din cele mai performante trei state ale
    eurozonei, deficitul fiscal sa nu fie mai mare de 3% din PIB si
    datoria publica sa nu treaca de 60% din PIB, la care se adauga
    stabilitatea cursului monedei, care timp de doi ani trebuie sa
    varieze cu mai putin de 15% in raport cu o paritate fixata fata de
    euro. Pana acum, punctul forte al Romaniei a fost faptul ca a avut
    mereu o datorie publica mult mai mica decat plafonul cerut de zona
    euro, insa in ultimul an a crescut sustinut, ajungand in aprilie la
    34% din PIB.

    Guvernatorul BNR s-a folosit de prilejul iesirii in public –
    prezentarea raportului asupra inflatiei – pentru a comenta
    afirmatiile presedintelui Traian Basescu privind “obraznicia”
    bancilor, vinovate de a fi dezechilibrat bugetul dand credite cu
    buletinul. Isarescu apreciaza ca este normal pentru banci sa aiba
    un comportament prociclic, respectiv sa profite de boom-ul economic
    ca sa dea credite cu larghete (“bancile iti dau umbrela cand e
    soare si o iau cand ploua”), dar nu e normal un asemenea
    comportament prociclic din partea guvernantilor, respectiv sa ofere
    cresteri de salarii si pensii de natura sa incurajeze creditarea de
    consum, adica asa cum s-a intamplat la noi in 2007-2008.

    Cat priveste recentele declaratii ale ministrilor Vladescu,
    Videanu si ale premierului Emil Boc ca de la anul sunt posibile din
    nou majorari de salarii in sectorul public, Mugur Isarescu
    considera ca ele sun premature, intrucat mai intai trebuie operate
    concedierile masive de care e nevoie in sectorul bugetar “si apoi
    discutam”.

    In perspectiva mentinerii deficitului bugetar in limita de 6,8%
    din PIB, Guvernul a convenit cu FMI ca anul acesta vor mai fi
    disponibilizati circa 74.000 de angajati din sectorul public, pe
    langa cei aproape 30.000 care au iesit din sistem de la inceputul
    anului pana acum. Recent, Valentin Lazea, economistul-sef al BNR,
    declara ca un sfert dintre bugetari (circa 345.000) ar trebui sa
    fie concediati astfel incat salariile bugetarilor sa revina la
    nivelul dinainte de reducerea cu 25%.

    Despre masurile de austeritate preconizate si convenite cu FMI,
    Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, a comentat ca
    “atingerea tintelor de disponibilizari din sectorul bugetar va fi o
    provocare extrem de mare si va necesita o vointa politica
    puternica”.

  • Dominic Bruynseels, BCR: Cand investesti 4 miliarde de euro aici, e normal sa-ti pese ce se intampla cu Romania

    “Daca exista vointa, atunci va exista si capacitatea”, a
    comentat Bruynseels, exprimandu-si speranta ca atentia Guvernului
    se va intoarce incepand din urmatoarele saptamani de la negocierile
    cu FMI la starea economiei si la ceea ce e de facut in continuare,
    inclusiv la dialogul cu mediul de afaceri, investitorii straini si
    bancherii.

    In context, seful BCR s-a referit la recentele critici ale lui
    Andreas Treichl, presedintele executiv al grupului Erste,
    proprietarul BCR, la adresa faptului ca Guvernul rateaza sansa
    scoaterii tarii din criza si a folosirii banilor europeni. In
    opinia lui Bruynseels, Treichl “nu era suparat, ci frustrat”, avand
    in vedere ca grupul austriac a investit 4 miliarde de euro in
    Romania, a doua piata ca marime din regiune, astfel incat este
    firesc sa-si doreasca o iesire a tarii din recesiune si o
    accelerare a marilor proiecte de investitii, de infrastructura,
    cele care au capacitatea de a atrage la randul lor alte investitii.
    “Acum, Romania e in intarziere fata de alte tari din regiune, asa
    incat trebuie sa se miste si mai repede decat ele ca sa poata
    recupera”, a spus bancherul.

    El a mentionat ca perceptia despre Romania a investitorilor
    straini cu care a stat de vorba este negativa, prin comparatie cu
    performanta altor tari din regiune, si ca acestia asteapta de la
    Guvern “continuitate si claritate” a masurilor, indiferent cine
    este la putere si indiferent de eventuale schimbari pe scena
    politicii, care nu intra intre preocuparile bancherilor sau ale
    celor care isi pun problema sa investeasca.

    Pentru acest an, Bruynseels a declarat ca BCR se asteapta la o
    scadere a economiei peste previziunea de 1,9% vehiculata de Guvern,
    respectiv spre 2-5-3% (o scadere de 3% a PIB este ultima estimare a
    grupului Erste pentru Romania).

    Presedintele executiv al BCR a replicat si afirmatiilor
    presedintelui Traian Basescu, conform carora bancile care “au
    dezechilibrat bugetul” prin credite cu buletinul dau lectii acum
    Guvernului. Ar trebui ca astfel de critici sa faca diferentierea
    intre bancile care au acordat nesabuit credite si s-au supraexpus
    pe sectorul imobiliar si o banca precum BCR, care a ramas constant
    la o expunere foarte mica pe acest sector, chiar in conditiile
    pierderii de cota de piata (“in martie 2008, cand am venit eu in
    BCR, banca a pierdut intr-o singura luna 11% cota de piata la
    credite”). Cat priveste expunerea totala pe Romania, Erste a
    depasit plafonul de 7 miliarde de euro convenit in martie 2009 prin
    acordul de la Viena, ajungand acum la circa 7,9 miliarde. Din
    total, peste 2,5 miliarde de euro reprezinta valoarea titlurilor si
    a obligatiunilor cumparate de la statul roman.

    In prima jumatate a anului, venitul operational al BCR, conform
    standardelor contabile internationale, a crescut cu 8,1%, la 535,5
    milioane de euro, in principal ca efect al cresterii venitului net
    din dobanzi. Profitul net a ajuns la 177 milioane de euro, in
    scadere cu 19,5% fata de prima jumatate a lui 2009. Activele celei
    mai mari banci din Romania au ramas relativ stabile fata de
    sfarsitul anului trecut, la 15,23 milioane de euro, iar volumul
    creditelor acordate a crescut cu 2,5%, sustinut de cererea de
    finantare din partea autoritatilor locale, a companiilor si de
    programul Prima Casa.

    Costul provizioanelor s-a ridicat la 233,4 milioane de euro, in
    special din cauza riscurilor legate de creditele pentru IMM, iar
    creditele neperformante erau de 14,7% din portofoliul de
    imprumuturi acordate, comparativ cu 13,1% la sfarsitul lui 2009 –
    indicator care situeaza BCR pe locul al doilea intre filialele
    Erste dupa volumul creditelor neperformante, dupa filiala din
    Ucraina. Rata de solvabilitate, conform standardelor contabile
    romanesti, era de circa 12,45%, peste cerinta BNR de minimum
    10%.

    Dominic Bruynseels a adaugat ca aproximeaza abia pentru a doua
    jumatate a anului viitor momentul cand provizioanele de risc vor
    incepe sa scada, avand in vedere situatia delicata a multor
    debitori, in special IMM, in cazul carora problemele de lichiditate
    si de flux de numerar sunt asteptate sa continue. Aceasta justifica
    estimarea bancherului potrivit careia sistemul bancar din Romania
    ar putea incheia anul in curs cu pierdere.

  • Vor ajunge IT-stii sa castige la fel de bine ca angajatii din banci?

    Salariul mediu net in IT a fost in luna iunie de 716 euro, in
    crestere cu aproape 18% fata de acum doi ani, in timp ce angajatii
    din banci au pierdut aproape 100 de euro la salariul pe care il
    incasau in 2008, ajungand la salarii nete de 770 de euro la
    jumatatea acestui an.

    Alina Popescu, reward manager in cadrul companiei de consultanta
    in management Hay Group Romania, care realizeaza studii salariale,
    spune ca “este normal ca salariile din IT sa se mentina la un nivel
    ridicat, atata timp cat companiile de software continua sa vina in
    Romania si sa faca proiecte pentru strainatate. Sunt firme
    specializate, care nu au alte costuri decat cele salariale si le
    ofera angajatilor pachete salariale mai mari pentru a-i
    motiva”.

    Sectorul telecomunicatiilor a inregistrat cel mai mare avans in
    ceea ce priveste cresterile salariale din ultimii doi ani.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Criza a crescut rata sinuciderilor in randul grecilor

    Estimarea ii apartine lui Aris Violatzis, reprezentantul
    organizatiei neguvernamentale Klimaka, care opereaza o linie verde
    pentru asistenta celor cu tendinte de suicid. Potrivit cotidianului

    Kathimerini    , Klimaka primeste la ora actuala circa 25 de
    apeluri pe zi din partea celor care vor sa se sinucida sau a
    familiilor lor, comparativ cu o medie de 10 anul trecut. Aris
    Violatzis afirma ca recesiunea si efectele ei sunt un factor care a
    contribuit la aceasta tendinta, notand ca desi sinuciderea este un
    fenomen complex, cu multiple cauze, mediul isi exercita influenta
    asupra psihologiei indivizilor.

    Conform lui Violatzis, multe dintre victime sunt “barbati care
    nu mai pot sa castige suficienti bani incat sa-si intretina
    familiile si simt ca nu-si mai gasesc rostul – oameni care trec
    printr-o criza de identitate”, precum si oameni afectati de
    depresie sau alte probleme psihologice.

    Cu doua luni in urma, tot Kathimerini
    a relatat     cazul unui barbat de 55 de ani din Thessaloniki care
    a intrat intr-o sucursala a Piraeus Bank din oras, si-a turnat
    benzina pe haine si si-a dat foc. Angajatii bancii au reusit sa-l
    scoata afara si sa stinga flacarile, iar ulterior au relatat
    politiei ca omul avea un cont in banca si ca, dupa toate
    probabilitatile, avea datorii mari pe care nu mai putea sa le
    plateasca.

    Economia Greciei traverseaza cea mai adanca recesiune din 1974
    incoace si este asteptata sa scada anul acesta cu 4%, in urma
    masurilor de austeritate bugetara si de crestere a fiscalitatii,
    menite sa garanteze sprijinul FMI si reducerea deficitului. Somajul
    a atins in primul trimestru 11,7% din forta de munca, un record al
    ultimilor zece ani, iar ponderea familiilor care se asteapta ca
    somajul sa creasca in urmatoarele 12 luni este de 92%,
    conform unui sondaj     al Fundatiei pentru Cercetare Economica si
    Industriala de la Atena.

  • Fara FMI, bancile devin principalii finantatori ai statului. De la cine ne vom imprumuta anul viitor si la ce cost

    Principalii finantatori ai statului vor fi bancile, iar statul
    va miza si mai mult pe sumele obtinute din vanzarile de emisiuni de
    titluri de stat atat pe piata locala, cat si pe pietele externe,
    spun economistii bancilor.

    Potrivit unei analize realizate de ziarul Gandul, intr-un
    scenariu optimist in care economia va iesi din recesiune, Guvernul
    va trebui sa imprumute de la banci in 2011 cel putin 13,5 miliarde
    de euro, o jumatate din suma fiind necesara pentru a plati
    salariile si pensiile la timp, iar cealalta pentru a plati o parte
    din creditele luate pana acum.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Seful statului acuza “obraznicia” bancilor care “tipa si ne dau lectii”

    “Nu-mi place modul cum bancile se derobeaza de raspundere pentru
    situatia la care au contribuit, pentru faptul ca au dezechilibrat
    bugetul Romaniei. Au dat credite cu buletinul, au fost avertizate
    de guvernator. Acum tipa si ne dau lectii la televizor, ceea ce
    este o obraznicie”, a declarat seful statului, in cadrul unei
    emisiuni la televiziunea publica.

    Indirect, presedintele Basescu a raspuns astfel criticilor aduse
    in ultima perioada de reprezentanti ai industriei financiare la
    adresa politicilor Guvernului. Cel mai vehement s-a dovedit Andreas
    Treichl, presedintele si directorul general al grupului austriac
    Erste, proprietar al BCR, care a declarat recent ca politicienii
    din Romania rateaza sansa de a scoate tara din recesiune si a o
    aduce printre primele in Europa Centrala si de Est, adaugand ca
    este “o rusine teribila” ca statul nu este in stare sa atraga
    fondurile europene de 35 de miliarde de euro destinate
    Romaniei.

    Presedintele Traian Basescu nu este la prima ciocnire cu bancile
    si nu s-a sfiit niciodata sa-si exprime puncte de vedere critice la
    adresa acestora. Anul trecut, in vara, declara ca bancile nu mai au
    in el un sustinator atata vreme cat nu reiau creditarea economiei
    si nu renunta la “batjocura” din zona dobanzilor. Mai nou insa a
    revenit la sentimente mai bune: la intalnirea de acum cateva
    saptamani cu Alessandro Profumo, presedintele executiv al grupului
    UniCredit, Traian Basescu i-a multumit acestuia pentru ceea ce
    grupul italian a facut in Romania in ultimii zece ani si pentru
    faptul ca isi pastreaza expunerea pe Romania si chiar a glumit,
    spunand ca “in aceste vremuri grele, este intotdeauna o placere sa
    ai o banca”.

  • Actiunile bancilor, la mare cautare, dupa rezultatele exceptionale publicate de marile grupuri europene

    Grupul britanic HSBC, cea mai mare banca din Europa, a anuntat
    un profit de 11,1 miliarde de dolari pentru primele sase luni ale
    anului, pe fondul reducerii creditelor neperformante. Actiunile
    grupului au crescut cu 4,4% in urma publicarii datelor financiare.
    Tot astazi, BNP Paribas, cea mai mare banca franceza cotata la
    bursa, a anuntat un profit de 2,1 miliarde de euro pentru al doilea
    trimestru, cu 30% peste castigul de anul trecut.


    Cititit mai multe     pe www.zf.ro