BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Rusia a testat cu succes o versiune grea a noii rachete de tip Angara: Consolidăm în mod serios securitatea Rusiei

    Lansarea modelului Angara A5, supervizată de către preşedintele rus Vladimir Putin printr-o videoconferinţă, a avut loc la baza de la Pleseţk, în nordul Rusiei, la ora 5.57 GMT (7.55, ora României), a anunţat Ministerul Apărării într-un comunicat.

    Versiunea uşoară a rachetei de tip Angara a fost lansată prima dată în iulie, la puţin timp după un prim test eşuat la sfârşitul lui iunie. Ea este prezentată ca fiind prima creată de Rusia după dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice şi urmează să înlocuiască lansatorul de tip Proton, afectat de eşecuri în ultimii ani.

    Modelul greu lansat marţi cântăreşte 773 de tone şi are o capacitate de 24 de tone. În septembrie, Guvernul şi-a dat acordul pentru o versiune ultra-grea.

    Putin a salutat, prin videoconferinţă, un “eveniment foarte important” atât pentru industria spaţială, cât şi pentru Rusia, subliniind că racheta de tip Angara A5 ar putea transporta în spaţiu sateliţi de vârf, atât civili cât şi militari.

    “Ele sunt destinate sistemelor de prevenţie antirachetă, informaţiilor, navigării, telecomunicaţiilor şi transmisiunilor. Consolidăm, astfel, în mod serios, securitatea Rusiei”, a subliniat el.

    Catalogată de premierul rus Dmitri Medvedev drept o rachetă de o “importanţă strategică”, Angara urmează să permită Moscovei să-şi reducă dependenţa faţă de cosmodromul de la Baikonur, în Kazahstan, atât pentru lansări comerciale, cât şi militare.

    Angara utilizează o tehnologie mai “curată”, deoarece este propulasată de un amestec de kerosen şi oxigen lichid, mai puţin poluant decât carburantul toxic folosit de lansatoarele de tip Proton.

    Programul spaţial rusesc este celebru pentru trimiterea primului om în spaţiu, în 1964, considerat o mândrie naţională.

    Dar Rusia, ale cărei lansatoare de tip Soyouz asigură transportul echipajelor la Staţia Spaţială Internaţională, s-a confruntat cu o serie de probleme în ultimii ani, în domeniul spaţial.

  • Scăderea preţului petrolului a fost ştirea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

    O întâlnire a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piaţă la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, cei mai mulţi dintre participanţi având un interes legitim şi urgent de aşezare a preţului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

    Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-ţină producţia la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene şi semne de întrebare în piaţă. Cu alte cuvinte, OPEC şi-a asumat riscul unei scăderi şi mai mari a preţului, care ar putea ajunge şi la 40-45 de dolari pe baril. Mulţi analişti cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al preţurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite şi Rusiei, ipoteză infirmată însă de şeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia“.

    Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Preţul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

    Dincolo de pierderile pe care căderea preţului petrolului le aduce ţărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, preţul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când preţul petrolului a scăzut brusc şi a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a preţului aceleaşi? Cât de mult din această scădere de preţ indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiştilor de pe pieţele internaţionale, citaţi de Economist, motivele nu sunt aceleaşi, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că ţări tensionate politic, precum Irak şi Libia, au continuat să producă în acelaşi ritm. În paralel însă, America şi-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiţii şi aliaţii din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piaţă pentru a restabili preţul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producţiei intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puţin, preţul s-ar echilibra, dar din asta ar câştiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

    Deşi ar trebui să fie o veste bună pentru pieţele consumatoare (net importatoare), scăderea de preţ nu se simte peste tot la fel.  În SUA, preţul benzinei reflectă constant evoluţia cotaţiei petrolului şi a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franţa, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

    În România, preţurile la benzină şi motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, preţul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preţ pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanţi au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că preţul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu maşina.

  • Cel mai bun scenariu pesimist în economie: pariurile pierdute în 2014 se reportează pentru 2015

    Tema obsesivă a ultimilor ani – pot să funcţioneze din nou pe picioarele lor economiile lovite de criză, fără a mai avea plasa de siguranţă a programelor de relaxare monetară cantitativă derulate de băncile centrale din 2008 încoace? – n-a dispărut nici în 2014, doar că şi-a deplasat treptat focusul de la SUA spre Europa.

    În primele luni ale anului a persistat zvonistica referitoare la iminenţa unor turbulenţe masive la burse şi la prăbuşiri ale monedelor, mai ales pe pieţele emergente, dacă Rezerva Federală îşi va pune în practică planul de a subţia şi apoi a încheia de tot în luna octombrie infuziile de bani din ultimul program de acest fel, pe măsură ce economia americană va arăta că îşi revine. Apoi, când economia SUA nu doar şi-a revenit, ci s-a evidenţiat drept singura economie capabilă de o redresare coerentă (estimările Citi vorbesc de o creştere a PIB aproape de 3% în următorii câţiva ani), pieţele financiare s-au orientat, în căutarea unui robinet nou de bani, spre Europa.

    Aici, efectele austerităţii prelungite s-au dovedit atât de nefavorabile în ţările cu probleme, încât au început să taie din şansa de relansare inclusiv pentru Germania şi celelalte ţări bogate, aducând zona euro aproape de stagnare şi apoi de perspectiva unei noi recesiuni. Analitşii Credit Agricole estimează pentru 2015 o creştere a PIB sub 0,5% atât în zona euro, cât şi în Germania, Franţa sau Italia, singura dintre economiile occidentale cu perspective mai bune fiind în afara zonei euro (Marea Britanie, dar şi aceasta cu o creştere estimată la mai puţin de 1%).

    În asemenea condiţii, tema principală a celei de-a doua părţi a anului a fost dacă BCE va trece sau nu la ultima armă din arsenalul său, respectiv un program de relaxare monetară cantitativă fără sterilizare ulterioară, aşa cum zona euro nu a avut până acum de la declanşarea crizei încoace (inclusiv pentru că în afara SUA, astfel de programe fie nu au avut succes, ca în Japonia, fie au dus la supraîncălzirea din nou a unor sectoare, ca în Marea Britanie). Şi foarte probabil că, în funcţie de satisfacţiile de moment oferite investitorilor speculativi, presa financiară se va reumple şi în 2015 de critici fie la adresa lui Mario Draghi de la BCE pentru că nu e suficient de prompt sau generos la capitolul tiparniţei de bani, fie chiar la adresa lui Janet Yellen de la Fed pe motiv că ar dori să majoreze prea repede dobânzile în reacţie la creşterea economică (o temă omniprezentă în analizele financiare pe parcursul toamnei), ori chiar pe motiv că nu reporneşte tiparniţa, de data aceasta probabil pentru a combate pericolul de deflaţie atras de ieftinirea brutală a petrolului, efectele de bumerang asupra Vestului pe care le-ar putea avea sancţiunile economice şi financiare contra Rusiei ori o performanţă economică sub aşteptări în China sau Japonia.

    Iar dincolo de pârghiile monetare se întinde teritoriul aproape nelimitat de acţiune al stimulentelor fiscale şi al investiţiilor publice, invocate uneori direct ca mijloace de a menţine pacea socială şi de a evita ascensiunea populismului şi a extremismului în zonele sau ţările afectate de sărăcie şi de şomaj. După ce ieftinirea petrolului spre 60 dolari/baril a început să descurajeze exploatările de zăcăminte de şist din SUA au apărut deja apelurile la subvenţionarea cu orice preţ a acestor exploatări, atât cu argumentul evitării declinului economic al unor zone, cât şi cu argumentul păstrării avantajului pe piaţa energetică mondială câştigat de SUA graţie boomului exploatărilor de şist.

    În Europa, noul program de investiţii public-private în valoare totală de peste 300 mld. euro, iniţiat de noua Comisie Europeană în frunte cu Jean-Claude Juncker, ar urma să întemeieze reducerea şomajului în UE pe mari proiecte de infrastructură în transporturi, internet în bandă largă, energie sau şcoli şi spitale, consolidarea pieţei digitale unice, a pieţei muncii ori a educaţiei. Conform estimărilor actuale ale CE, noul Fond european pentru investiţii strategice ar putea fi gata în iunie 2015.

    Deşi Juncker a anunţat clar că extinderea UE se amână sine die, iar dincolo de aderarea la 1 ianuarie 2015 a Lituaniei la zona euro nu se mai profilează clar nicio altă trecere a vreunei ţări la moneda unică, necesitatea politică a asigurării unei zone de confort în raport cu Rusia la graniţa UE va stimula şi la anul o relaţie specială cu Ucraina şi R. Moldova. La fel va funcţiona însă şi complexul de factori care anul acesta au situat UE net în urma SUA la capitolul fermităţii faţă de Rusia: lipsa de dorinţă a aceloraşi de a-şi asuma susţinerea unei Ucraine falite, unde necesităţile de ajutor financiar cresc de la o zi la alta; avantajele economice ale relaţiei bune dintre Bruxelles/Berlin şi Moscova existente înainte de conflictul din Ucraina; riscul economic al perturbării în aprovizionarea cu gaze ruseşti a ţărilor UE care depind mai mult de aceste gaze; lipsa unei politici energetice comune.

    Soluţiile care se prefigurează acum în culise pentru 2015 nu dovedesc însă deloc lipsă de fermitate, pentru că este în joc interesul economic al UE: experţii institutului Bruegel din Bruxelles au propus deja un plan în cinci paşi, destinat să împiedice atât recăderea Ucrainei în orbita Rusiei, cât şi transformarea Ucrainei într-o gaură neagră financiară pentru statele UE. Planul prevede desfiinţarea de către Kiev a subvenţiilor pentru sectorul de gaze, inclusiv până la permiterea falimentului pentru compania de stat Naftogaz, urmată de o „preprivatizare“ a sistemului de conducte ucrainean, prin preluarea lui iniţială de către o entitate europeană ca BERD şi apoi eficientizarea managementului în vederea privatizării ulterioare.

  • Vladimir Putin susţine că nimeni nu va reuşi “să intimideze sau să izoleze” Rusia

    “În mod evident, nimeni nu va reuşi să ne intimideze, să domine sau să izoleze Rusia. Nimeni nu a reuşit vreodată acest lucru şi nimeni nu va reuşi”, a afirmat Putin într-un discurs susţinut cu ocazia Zilei angajaţilor agenţiilor de securitate.

    Amintind că tentative similare împotriva Rusiei au fost făcute de mai multe ori de-a lungul istoriei, Vladimir Putin a adăugat că ţara ar trebui “să fie pregătită să treacă prin unele dificultăţi şi să ofere un răspuns adecvat tuturor ameninţărilor la adresa suveranităţii, stabilităţii şi unităţii societăţii”.

    Occidentalii au impus vineri noi sancţiuni împotriva Moscovei, Statele Unite interzicând toate schimburile comerciale cu Crimeea, anexată de Rusia în primăvară, în timp ce Canada a interzis intrarea pe teritoriul său a 20 de oficiali politici ruşi şi separatişti ucraineni, vizând sectoarele petrolului şi gazelor.

    “Rusia plăteşte scump poziţia sa independentă şi susţinerea pentru compatrioţii din Crimeea, Sevastopol, şi uneori parcă doar pentru simplul fapt că existăm”, a declarat preşedintele rus.

    Anexarea Crimeei şi conflictul dintre forţele ucrainene şi rebelii proruşi în estul Ucrainei au provocat cea mai gravă deterioriare a relaţiilor dintre Moscova şi Occident de la sfârşitul Războiului Rece.

  • Moscova denunţă noile sancţiuni impuse de SUA şi Canada

    “Sancţiunile urmăresc să perturbe procesul politic” în Ucraina, a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat. “Noi sfătuim Washingtonul şi Ottawa să reflecteze la consecinţele unor astfel de acţiuni”.

    Aceste discuţii între Kiev şi separatişti, care urmează să aibă loc la Minsk cu participarea Rusiei şi OSCE au fost amânate în numeroase rânduri în pofida presiunii occidentale asupra Kievului şi Moscovei pentru a avansa în rezolvarea conflictului soldat cu peste 4.700 de morţi de la jumătatea lui aprilie.

    Preşedintele Petro Poroşenko, ce afirmase anterior că întâlnirea de la Minsk va avea loc duminică, a convocat sâmbătă la ora 14.00 GMT (16.00 ora României) Consiliul de securitate naţională şi apărare în cadrul căruia va fi abordată această problemă.

    În zilele următoare, Kievul va primi doi aliaţi ai lui Vladimir Putin din fosta URSS, pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, duminică, şi pe preşedintele kazah Nursultan Nazarbaiev luni, îngrijoraţi de repercusiunile crizei asupra ţărilor lor.

    Aflat în vizită la Kiev vineri, şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier a apreciat că trebuie să se facă tot posibilul pentru ca negocierile de la Minsk să fie reluate, dacă este posibil duminică, dar un oficial separatist a anunţat că, din partea lor, acest lucru nu este posibil până luni.

    Nici o dată nu a fost fixată vineri la încheierea unei videoconferinţe între protagonişti.

    Slăbită după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de sancţiunile occidentale care agravează criza monetară, Rusia a fost afectată vineri de noi sancţiuni americane şi canadiene.

    “Salutăm aceste sancţiuni. Aceasta arată susţinerea pentru Ucraina din partea acestor ţări”, a comentat sâmbătă pentru AFP purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Evghen Perebiinis.

    Statele Unite au interzis toate schimburile comerciale cu Crimeea, de “bunuri, tehnologie şi servicii” în direcţia sau provenind din această regiune, a precizat preşedintele Barack Obama la o zi după sancţiuni similare impuse de Uniunea Europeană.

    “Cer din nou Rusiei să pună capăt ocupaţiei şi tentativelor sale de anexare a Crimeei (şi) să pună capăt susţinerii acordate separatiştilor din estul Ucrainei”, a declarat preşedintele american.

    Acuzată de Kiev şi occidentali că înarmează rebelii proruşi din estul Ucrainei şi că a trimis trupe în aceste teritorii, Rusia dezminte orice implicare în conflict.

    Întrebat care este numărul militarilor ruşi în Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a declarat joi că cei care sunt acolo “urmează chemarea conştiinţei”.

  • Canada impune noi sancţiuni Rusiei

    Interdicţia de a călători în Canada vizează în principal membri ai Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, dar şi miniştri ai “aşa-zisei Republici Populare Doneţk” din estul Ucrainei, a precizat premierul canadian, Stephen Harper.

    “Canada nu va accepta ocuparea ilegală a Crimeei şi activitatea militară persistentă şi provocatoare desfăşurată în estul Ucrainei”, a explicat Harper, citat într-un comunicat, evocând posibilitatea impunerii altor sancţiuni.

    De asemenea, Canada a impus restricţii pentru exportul către Rusia de tehnologii legate de exploatarea şi extracţia petrolului în Arctica şi la adâncime, precum şi a petrolului de şist, în coordonare cu “măsuri similare adoptate de Uniunea Europeană şi Statele Unite”.

    Economia Rusiei se bazează pe vitalitatea sectorului său petrolier şi al gazelor naturale.

    Noile restricţii interzic “exportul, vânzarea, furnizarea sau livrarea unei liste de bunuri specificate către Rusia sau către orice persoană din Rusia” având legături cu sectorul petrolier.

    Potrivit acestor restricţii, se mai interzice furnizarea Rusiei sau oricărei persoane din Rusia “de servicii financiare, tehnice sau de alte bunuri vizate de interdicţie”.

  • Parchetul rus cere zece ani de închisoare pentru opozantul Aleksei Navalnîi

    Navalnîi, de profesie avocat, este acuzat împreună cu fratele său Oleg, pentru care Parchetul a cerut opt ani de închisoare, că a deturnat 27 de milioane de ruble (360.000 de euro) în detrimentul firmei Yves Rocher.

    De asemenea, justiţia rusă a decis prelungirea arestului la domiciliu pentru Navalnîi până la 15 februarie, la solicitarea Parchetului. Justiţia urmează să anunţe decizia finală în dosarul Yves Rocher la o dată ulterioară.

    Firma franceză a anunţat, însă, prin intermediul directorului financiar al filialei din Rusia, Christian Melnik, că nu a suferit “niciun fel de daune” în urma colaborării cu firma de transport a fraţilor Navalnîi, Glavpodpiska. Aceasta a desfăşurat servicii de transport şi livrare a comenzilor pentru firma franceză în perioada 2008-2012.

    Blogger şi denunţător al corupţiei în rândul elitelor ruse, Aleksei Navalnîi a mai fost condamnat în 2013 la cinci ani de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar în care a fost acuzat de deturnare de fonduri.

    Alte acuzaţii, printre care şi cea care implică firma Yves Rocher, au fost ulterior formulate la adresa sa. Navalnîi a respins acuzaţiile şi a afirmat că acestea reprezintă o tentativă de intimidare la adresa sa.

  • Parchetul rus cere zece ani de închisoare pentru opozantul Aleksei Navalnîi

    Navalnîi, de profesie avocat, este acuzat împreună cu fratele său Oleg, pentru care Parchetul a cerut opt ani de închisoare, că a deturnat 27 de milioane de ruble (360.000 de euro) în detrimentul firmei Yves Rocher.

    De asemenea, justiţia rusă a decis prelungirea arestului la domiciliu pentru Navalnîi până la 15 februarie, la solicitarea Parchetului. Justiţia urmează să anunţe decizia finală în dosarul Yves Rocher la o dată ulterioară.

    Firma franceză a anunţat, însă, prin intermediul directorului financiar al filialei din Rusia, Christian Melnik, că nu a suferit “niciun fel de daune” în urma colaborării cu firma de transport a fraţilor Navalnîi, Glavpodpiska. Aceasta a desfăşurat servicii de transport şi livrare a comenzilor pentru firma franceză în perioada 2008-2012.

    Blogger şi denunţător al corupţiei în rândul elitelor ruse, Aleksei Navalnîi a mai fost condamnat în 2013 la cinci ani de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar în care a fost acuzat de deturnare de fonduri.

    Alte acuzaţii, printre care şi cea care implică firma Yves Rocher, au fost ulterior formulate la adresa sa. Navalnîi a respins acuzaţiile şi a afirmat că acestea reprezintă o tentativă de intimidare la adresa sa.

  • România şi Bulgaria vor profita de restricţiile impuse de Rusia exporturilor de grâu

    “Incertitudinea din Rusia a devenit vizibilă pentru multă lume, iar cumpărătorii încearcă să-şi asigure cantităţile necesare din alte regiuni. Aceste regiuni vor fi diferite, parţial Germania şi Franţa, precum şi ţările de la Marea Neagră, România şi Bulgaria, poate şi Ţările Baltice”, a declarat Stefan Vogel, şeful departamentului de cercetare a pieţei agricole al Rabobank International, transmite Bloomberg.

    Preţul grâului a avansat pentru a şasea zi consecutiv, pe fondul îngrijorărilor legate de faptul că guvernul rus foloseşte diverse metode, cum ar fi restricţionarea transportului de marfă pe calea ferată sau respingerea certificatelor de export, pentru a încetini livrările în afara ţării.

    Volumul exporturilor de grâu din Rusia va fi cu 3-4 milioane de tone mai mic decât nivelul estimat de guvernul Statelor Unite, în condiţiile în care Rusia adăugă noi reglementări care vor face mai dificilă livrarea de grâu în afara ţării, potrivit lui Vogel. Astfel, deşi Rusia va limita unele exporturi, livrările către Egipt şi Turcia, mari cumpărători de grâu, vor fi meţinute la acelaşi nivel.

    În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, exporturile de grâu au crescut cu 1,8% din iulie până în prezent prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Rusia, al patrulea mare exportator de grâu la nivel mondial, se confruntă cu o criză a monedei naţionale, în condiţiile în care rubla s-a depreciat cu 45% de la începutul anului până în prezent, iar preţul pâinii a crescut.

     

  • Gazprom şi compania germană BASF renunţă la un schimb de active, din cauza tensiunilor politice

    “Din cauza mediului politic dificil, BASF şi Gazprom au decis să nu încheie schimbul de active care trebuia să aibă loc la sfârşitul acestui an”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei germane, relatează The Wall Street Journal.

    BASF avea în plan renunţarea la operaţiunile de vânzare şi stocare a gazului pentru ca, în schimb, subsidiara sa Wintershall să primească acces pentru explorarea mai multor câmpuri din Siberia, operate de Gazprom.

    Cel mai mare furnizor de gaze al Europei ar fi trebuit să primească şi 50% dintre acţiunile diviziei de explorare şi producţie a petrolului din Marea Nordului, Wintershall Noordzee, deţinută în totalitate de BASF.

    Nerealizarea acestui schimb de active înseamnă pentru BASF un profit înainte de dobânzi şi taxe “puţin mai mare” în 2014 faţă de anul trecut. Anterior, cea mai mare companie din industria chimică din lume după venituri, a estimat că va înregistra un profit “considerabil mai mare”, datorită veniturilor din tranzacţia cu Gazprom.

    Relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană au fost din ce în ce mai tensionate după anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea în luna martie. Sancţiunile impuse de Vest Rusiei au inclus blocarea accesului unor companii şi persoane la finanţare pe pieţele occidentale, ceea ce a afectat economia rusă, în timp ce companii precum BASF au fost presate de către guvernul german pentru a limita legăturile cu Rusia.

    La începutul lunii decembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova renunţă la proiectul gazoductului ruso-italian South Stream, care urma să livreze gaze către Europa prin Bulgaria. Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care trebuia să construiască gazoductul. Printre ceilalţi acţionari se număra şi Wintershall, cu o participaţie de 15%.