BusinessMagazin

Tag: energie

  • De ce nu merg utilitatile in Bucuresti

    Saptamanile trecute, in BUSINESS Magazin a aparut un articol despre prima generatie de locatari ai noilor complexuri imobiliare, cei ce se vor muta in casa noua si al caror grad de satisfactie va influenta viitoarele dezvoltari imobiliare. Gradul de satisfactie de care e vorba depinde insa si cat de des le va pica reteaua electrica sau cat de des se vor opri gazele. Cum fac fata, asadar, companiile de utilitati dezvoltarii imobiliare rapide?

    „Fac fata greu“, este de parere Andreas Baude, directorul general al Veolia Apa Nova, concesionarul serviciilor publice de apa si canalizare din Capitala. Andreas Baude considera ca problemele vor aparea in special in partile orasului care se dezvolta brusc si dezordonat, precum zona de nord a Bucurestiului: „Zone precum Pipera sau comunele limitrofe, in care se construieste mult, vor intampina probleme cu utilitatile, deoarece nu s-au dezvoltat logic“. Explicatia lui Jean Constantinescu, analist al pietei energetice si presedinte al Institutului pentru Conservarea Energiei (IRE), este ca e greu ca actualele retele de utilitati sa faca fata cererii actuale, „mai ales atunci cand sunt diferente climatice“, iar principalele probleme tin de continuitatea asigurarii utilitatilor. „Cu atat mai greu va fi odata cu cresterea permanenta a numarului de clienti“, spune Constantinescu.

    Continuitatea (mai exact lipsa de continuitate) a serviciilor este insa numai consecinta cu care consumatorii se confrunta cand cade curentul, cand se opreste gazul sau apa calda. Cand clientii furiosi suna la call-center, furnizorii occidentali intrati pe piata romaneasca prin privatizari isi amintesc ca au stiut inca de cand au achizitionat respectivele companii ca presiunea care apasa asupra retelelor si asa invechite si suprasolicitate ale Bucurestiului va deveni problema lor.

    Pentru ca, asa cum stie de fapt toata lumea, Bucurestiul are cel mai mare ritm de crestere la consumul de utilitati din toata tara. La energie electrica, cel putin, Jean Constantinescu spune ca este „o mare greseala“ ca Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei si Guvernul fac strategia energetica pe baza cresterii medii a consumului populatiei din toata tara: „Cresterea medie a consumului de energie electrica, raportata pentru anul trecut, a fost undeva la 1,6% la nivel national, iar in Bucuresti a fost de aproape 7%“. Iar aceasta are relevanta pentru consumatorul final, deoarece furnizorii de energie si de gaze investesc in retele sumele provenite din tariful de distributie, dupa cum spune Jean Constantinescu – tarif care este decis prin strategie in baza unei cresteri medii a consumului. Asadar, consum subestimat, incasari mai mici din bugetele de distributie si sume mai mici de investit in imbunatatirea retelelor – acesta e lantul vicios care leaga contorul din apartament de Palatul Victoria.

    Totusi, fiecare dintre cei responsabili cu utilitatile au bugetele pentru investitii pregatite. Dar sunt ele suficiente? „Facem tot ce putem cu resursele disponibile“, raspunde diplomatic Andreas Baude, directorul Veolia Apa Nova. Strategia francezilor, prezentata cand au semnat contractul de concesionare a serviciilor de apa si canalizare cu Primaria Capitalei, a fost ca in primii cinci ani de contract (intervalul 2000-2005) sa se ocupe de contorizarea apartamentelor, de calitatea apei si de continuitatea serviciului, iar pana in 2010 sa se ocupe de dezvoltarea retelei.

    Asadar, daca in 2000 suma alocata extinderii retelei nu depasea 20% din buget, in 2007 a reprezentat 65% din bugetul anual de 25 de milioane de euro, iar acest procent va fi mentinut in urmatorii trei ani, spune Baude. Nu numai procentul va fi acelasi, mai estimeaza francezul, ci si suma va fi aproximativ aceeasi, deoarece cifra de afaceri a companiei va tinde sa se mentina la 120 de milioane de euro (nivelul din 2007) si in urmatorii trei-patru ani. „Oamenii au inceput sa reduca din consumul de apa, pentru ca si-au dat seama ca e scumpa, iar consumul s-a injumatatit, de la 450 de litri pe zi de persoana in 2000 la 220 de litri pe zi de persoana acum“, spune Baude, care spera ca pana in 2011 consumul sa se stabilizeze, pentru a putea face si planuri de crestere pentru companie.

    In contextul scaderii consumului, si mentinerea acestei cifre de afaceri poate fi dificila. Insa Andreas Baude se bazeaza pe doua sanse pe care piata i le poate oferi: reducerea pierderilor (prin imbunatatirea retelelor si prin lichidarea legaturilor clandestine la retele) si constructia continua de locuinte noi. „Spre deosebire de alte companii de utilitati care au depasit de mult capacitatea de baza a retelei, noi avem acum posibilitatea tehnica de a alimenta 3 milioane de consumatori, fata de 1,67 milioane, cati avem acum“, explica Andreas Baude.

    Ca sa ajunga la noii consumatori, Baude estimeaza ca ar trebui sa construiasca anual aproape 80 de kilometri de retea pe an pentru a alimenta viitoarele spatii rezidentiale si industriale care se dezvolta in jurul Capitalei. Deocamdata insa, ritmul de crestere a retelei este de 50-60 de kilometri pe an, ceea ce inseamna, conform unul calcul facut de seful Apa Nova, alimentarea a 2.500 de noi locuinte si a 150.000 de consumatori pe an.

  • Cu o investitie de 120 euro ne protejam aparatura electrocasnica de supratensiuni

    Orice persoana poate reduce semnificativ riscul deteriorarii instalatiilor electrice din propria locuinta daca face o investitie de doar 120 de euro, suma necesara achizitionarii si montarii unor aparate de protectie numite descarcatoare de supratensiune.

    Trebuie stiut faptul ca nu exista niciun descarcator care protejeaza 100% reteaua electrica, insa pot fi de un real ajutor in cazul unor socuri de curent. In timpul furtunilor, de exemplu, au loc descarcari electrice care ating stalpii de inalta tensiune si declanseaza o unda de supratensiune in reteaua electrica si care se prelinge catre echipamentele casnice. Tot ce este legat in momentul acela in priza, chiar daca este scos din functiune, se „prajeste”. Iar pagubele sunt considerabile pentru ca nimic nu mai functioneaza.

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info

  • UE ne cere sa scumpim gazele in 2008 cu 70%

    Comisia Europeana cere Romaniei sa majoreze cu aproape 70% pretul la gazele naturale. Este vorba de alinierea pretului gazelor din productia interna la cel de pe piata europeana. Aceasta aliniere trebuia facuta treptat, din momentul incheierii negocierilor de aderare la UE pana in 2008, dar, de doi ani de zile, autoritatile romane au facut foarte putin in acest sens.

    Din aceasta cauza, socul majorarii pretului pe piata romaneasca va fi foarte mare. Astfel, in 2008, pretul productiei interne este de 180 de dolari pe mia de metri cubi, in timp ce pe piata europeana pretul mediu este undeva in jurul valorii de 300 de dolari mia de metri cubi. Bruxelles-ul sustine ca in Romania se practica preturi de productie joase si ca un producator european nu poate concura cu succes pe piata autohtona.

    Click aici pentru mai multe amanunte

  • Petrom ar putea renunta la Energy Holding

    Contractul de achizitie a energiei va avea o durata de doi ani, cu incepere din 1 aprilie, se arata intr-un anunt al companiei petroliere. Ofertele pot fi depuse de furnizorii de energie interesati pana la 28 ianuarie.

    Actualul furnizor de energie pentru divizia de explorare si productie a Petrom, cea mai mare a companiei, dar si pentru alte divizii, este Energy Holding. Petrom a semnat contractul cu Energy Holding in urma cu aproape doi ani.

    Divizia de explorare si productie are cinci sucursale impartite in 16 diviziuni pe intregul teritoriu al Romaniei, iar consumul anual de electricitate al acestei divizii este de 1,15 TWh, reprezentatd 1,8% din consumul total al Romaniei. Pentru un contract de doi ani necesarul de electricitate al diviziei de explorare si productie este de 2,3 TWh.

    Mai multe stiri pe www.mediafax.ro

  • Revine carbunele in 2008?

    Cu cat va creste cererea de energie electrica?
    Cresterea cererii de energie va fi mare in 2008 decat cea care fusese estimata (6%, in concordanta cu estimarea cresterii economice): e vorba de aproximativ 7,5%, din cauza iernii dificile, care va cauza o cerere cu 1,5% mai mare decat cea inregistrata cu un an in urma, dupa cum arata estimarile din Programul de iarna in domeniul energetic intocmit de ANRE.

    Ce se va schimba in structura vanzarii de energie?
    De la 1 ianuarie 2008, Nuclearelectrica nu va mai avea niciun contract mostenit, complexurile energetice din Oltenia vor livra 0,8 TWh in baza unor astfel de contracte (aproximativ 10% din productie), iar Hidroelectrica va furniza 8-9% din productie in baza acestui tip de contracte, conform ministrului economiei si comertului, Varujan Vosganian. La sfarsitul lui 2007, 32% din piata era netransparenta, energia fiind captiva in contracte incheiate prin negociere directa.

    Ce se va intampla cu energia eoliana?
    Pe piata sunt momentan proiecte pentru 3.000 MW in centrale eoliene, dintre care aproape o treime ar putea intra in sistem in acest an. Deocamdata, 1.000 MW din centrale eoliene este maximul de energie eoliana suportabil de catre sistemul energetic national, spune Stelian Gal, oficial al Transelectrica: „Energia eoliana este foarte volatila si mai mult de 1.000 MW ar putea destabiliza sistemul“.

    Care va fi  alternativa la petrol?
    In Europa deja se observa o crestere a importantei carbunelui, deoarece acesta a devenit din nou rentabil, spune Jean Constantinescu, analist independent. „Pretul carbunelui a crescut mai incet decat al hidrocarburilor lichide sau gazoase si in aceasta resursa sta rezolvarea unei parti a problemei Romaniei din acest punct de vedere, dar si altor tari posesoare de carbune, precum China.“

    Se vor scoate la privatizare complexurile energetice Turceni, Rovinari, Craiova?
    Daca nu le va scoate la vanzare, statul va trebui sa inceapa investitiile de mediu la aceste complexuri, ca sa nu fie inchise, considera consultantul independent Adrian Rusu, fost director al companiei de consultanta CET: „Exista multe presiuni pentru care aceste complexuri nu au fost scoase pana acum la vanzare, dar acestea vor fi reduse la tacere cand se va pune problema: ori inchidem, ori privatizam“.

    Cati angajati din energie vor fi disponibilizati in acest an?
    Deocamdata, CEZ Oltenia a anuntat ca va reduce cu 10% numarul angajatilor (ceea ce inseamna 300 de oameni), insa miscari similare vor face toate companiile, reducerea totala a numarului de angajati din acest domeniu putand ajunge in acest an la peste 2.000 de persoane, estimeaza Jean Constantinescu, analist independent.

  • Ce jocuri va face petrolul in 2008

    Ce impact va avea intrarea pe piata a KazMunaiGaz?
    La nivel de cultura corporatista a Rompetrol, nu va fi vorba de schimbari semnificative, considera Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA): „Odata ce Dinu Patriciu a vandut compania si i-a asigurat petrolul, faptul ca va conduce compania cu cativa kazahi va face doar sa adune laolalta mai multi petrolisti“. Pe de alta parte, KazMunaiGaz ar putea, cu multe investitii, sa depaseasca Petrom la cifra de afaceri in urmatorii cativa ani, spune analistul Aurelian Dochia.

    La cat va ajunge pretul petrolului in 2008?
    Directorii principalelor companii petroliere din Romania considera ca pretul petrolului va atinge 100 de dolari in prima parte a anului. „Aspectul speculativ, precum si presiunile legate de innoirea resurselor si tensiunile politice vor pune presiune pe pret si eu estimez ca acesta se va apropia chiar de 150 de dolari pe baril in toamna“, sustine Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol.

    Va avea loc fuziunea OMV-MOL in acest an?
    Nici macar Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele grupului OMV, nu crede ca fuziunea ar avea loc atat de curand, avansand ca posibila data sfarsitul anului 2010. Reprezentantii companiilor petroliere romanesti considera insa ca fuziunea probabil nu va avea loc nici in acest an si ca oricum nu este o idee buna pentru piata regionala, intrucat nici una dintre cele doua companii nu isi poate asigura singura petrolul cu care lucreaza.

    Care va fi cel mai utilizat combustibil alternativ in 2008?
    Chiar daca se prevede un declin al combustibililor din plante in viitorul mediu, deocamdata biodieselul va fi cel mai utilizat in acest an, deoarece este obligatoriu (UE obliga ca 2% din vanzarile statiilor sa fie biocombustibil). „Deja se pune mare presiune pe terenurile arabile, iar pe de alta parte preturile la grau si porumb au crescut“, explica Constantin Tampiza, presedintele grupului Lukoil.

  • Pretul petrolului a depasit 100 de dolari pe baril

    Cresterea cotatiei petrolului peste nivelul de 100 de dolari pe baril are un impact negativ asupra perspectivelor economiei americane, cel mai mare consumator mondial de petrol, care se confrunta deja de problemele pietei de locuinte si a creditelor ipotecare, si risca sa afecteze, de asemenea, avansul economic in marile state europene.

    La ora 16:57 GMT, petrolul destinat pietei americane era cotat la 100,09 dolari pe baril, in urcare cu 47 de centi, depasind recordul de miercuri, de 100 de dolari pe baril.

    Amanunte pe www.mediafax.ro

  • Investitiile in energia eoliana raman deocamdata la nivel de intentie

    Ingrijorarile Uniunii Europene in privinta asigurarii necesarului de energie, determinate de preturile ridicate ale combustibililor, de problemele in aprovizionare si de incalzirea globala, cauzata de emisiile generate in mare parte de producatorii de energie, au determinat o promovare intensa a energiilor regenerabile, mai putin poluante si teoretic nelimitate. Printre acestea se numara energia eoliana, geotermala, biomasa sau cea solara.

    Unul dintre sectoarele in care Romania poate dezvolta capacitati noi si nepoluante de producere a eletricitatii din surse regenerabile este cel eolian, al carui potential teoretic se ridica la 14.000 MW instalati, cu doar 1.000 MW mai putin decat puterea instalata cumulata a tuturor producatorilor de energie la nivel national.

    "Inca nu a venit nimeni la noi sa ceara autorizatie de infiintare, desi multe companii spun ca intentioneaza sa investeasca in turbine eoliene. Multi inca fac studii, evaluari, masuratori", a declarat agentiei MEDIAFAX Nicolae Opris, vicepresedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

    Detalii aici

  • Dobrogea, raiul energiei eoliene

    Dacian si Darius sunt acum pe val", spune ingandurat Gheorghe Tripon, dezvoltatorul afacerii cu energie eoliana Green Energy, care are instalata o turbina eoliana la Tulcea, despre doi dintre partenerii sai de afaceri, fratii Dacian si Darius Nath, care au vandut jumatate din planurile lor de dezvoltare catre compania italiana Enel. De fapt, miscarea fratilor Nath este una dintre cele mai visate optiuni de parteneriat de catre toti cei cativa dezvoltatori de proiecte pentru energie eoliana in Romania – care pot fi numarati pe degetele de la o mana.

    Motivele pentru care un partener international din domeniul energetic este asteptat cu sufletul la gura de investitori ar fi mai multe, dar doua sunt cele mai importante: faptul ca acesta le poate aduce forta financiara, dar si faptul ca ii poate "baga in fata" pentru achizitia de turbine eoliene noi.

    Marii producatori internationali de turbine (Vestas – Danemarca, GE – SUA, Siemens – Suedia, Mitsubishi – Japonia, Nordex – Germania, DEwind – Germania, Enercon – Germania, Fuhrlanderm – Germania, Gamesa – Spania, Suzlon – India) au liste de a steptare pe aproximativ trei ani, insa au si contracte-cadru semnate cu marile grupuri energetice internationale, carora le pot vinde turbine mai devreme. Gheorghe Tripon, care a cumparat pana acum o turbina second-hand si mai asteapta sosirea urmatoarelor doua peste doua luni – tot second-hand -, sintetizeaza simplu situatia: "Noi toti jucam in liga mica, dar ei (fratii Nath, care au intrat in parteneriat cu Enel – n.red.) au trecut in liga mare".

    "Noi toti" sunt aproximativ 50 de oameni de afaceri care s-au asociat de la doi pana la 20 intr-o afacere si au inceput cam din 2000 proiecte de dezvoltare eoliana: acum sunt instalate 22 de turbine in toata tara, dintre care 12 sunt ale fratilor Nath, una a Green Energy, una a Electrogrup, trei ale Rosal (compania controlata de Silviu Prigoana), una a Ileximp Baia Mare si patru ale Pentium Baia Mare (dintre care una a fost recent vanduta). Toti au aceleasi probleme: bancile nu prea le acorda credite pentru dezvoltare – fie ca aceasta inseamna achizitie de terenuri, fie de echipamente -, deoarece o astfel de afacere nu este de traditie in Romania si nu au acces la turbine.

    De asemenea, desi cativa dintre ei au dezvoltat proiecte in Baia Mare sau Bistrita (Ileximp, Blue Line), "tara fagaduintei" pentru acestia ramane Dobrogea. "Conform studiilor, dar si experientelor unor investitori, alte zone din tara unde este vant bun nu sunt rentabile; singura zona rentabila pentru energie eoliana este Dobrogea", spune Gheorghe Tripon, care s-a orientat catre energie cu trei-patru ani in urma, cand un prieten l-a rugat sa ii gaseasca o solutie de curent electric ieftin pentru a-si alimenta o fabrica de alcool.

    Dupa ce a analizat mult timp varianta cogenerarii, a ajuns la concluzia ca este destul de scumpa pentru posibilitatile lui materiale si a ajuns astfel la varianta centralelor eoliene, varianta cea mai abordabila din punct de vedere investitional. Si a inceput, ca toti ceilalti operatori de pe piata, prin concesionarea unui teren cu "vant bun" si a unei turbine eoliene, la mana a doua. "Achizitia second-hand nu a fost numai pentru ca asa vrem noi, ci pentru ca nu prea ai de unde sa cumperi turbine noi, ca mic investitor", spune directorul Green Energy, care a concesionat impreuna cu doua companii partenere (Blue Line si Electrogrup) o suprafata de 180 hectare de teren in comuna Valea Nucarilor, din judetul Tulcea.

    Fiecare dintre cei trei parteneri a instalat cate o turbina eoliana, planurile de viitor fiind insa mult mai mari. "Intentia noastra, in calitate de consortiu, pentru Valea Nucarilor, este sa facem un parc cu o putere de 60 MWh", spune Tripon. Aceasta inseamna ca toate trei grupurile care fac parte din consortiu vor instala minim 24 de turbine (daca ar fi noi, cu capacitate de 2,5 MW) si maxim 80 de turbine eoliene (daca turbinele vor fi la mana a doua, cum probabil vor fi, cu putere instalata de 750 KW).

    Deocamdata, pentru inceputul lui 2008, consortiul va mai instala 8 turbine in Valea Nucarilor, insa fiecare dintre cei trei mai are si alte planuri. Tripon mai are doua proiecte pe energie eoliana: unul in Tulcea, in comuna Valea Teilor, si altul in Constanta. Cele doua proiecte, ce ar trebui sa se intinda pe o suprafata de 300 hectare, presupun investitii de 100 de milioane de euro fiecare, insa Gheorghe Tripon s-a asociat cu mai multti investitori mici romani si germani pentru aceste dezvoltari.

  • Proiectul RWE pentru Polonia

    Lucrul la studiul de fezabilitate a inceput, in ianuarie urmand sa se stie cand si cum va fi dezvoltat noul proiect. In prezent, cea mai mare termocentrala din Polonia este cea din Belchatow, cu o capacitate de 4.400 MW. Potrivit expertilor, investitia necesara ar ajune la aproximativ 1,2 miliarde de euro.

    Grzegorz Pawlaszek, CEO al companiei poloneze, a admis ca este posibil ca suma sa fie apropiata de cea reala, dar a refuzat ca comenteze, motivand prin confidentialitatea contractului. Noua termocentrala ar urma sa consume anual 2,5 milioane de tone de carbune, cantitate ce reprezinta productia pe un an a unei exploatari miniere medii.
    Potrivit estimarilor realizate de Ministerul Economiei din Polonia, cererea de energie in tara va creste in urmatorul deceniu cu 50%. Pentru constructia unor centrale noi si pentru modernizarea celor existente vor fi necesare fonduri de 13,9 miliarde de euro.