BusinessMagazin

Tag: banci

  • UniCredit Tiriac Bank are un nou vicepresedinte executiv

    In aceasta calitate, ea va superviza realizarea obiectivelor de
    resurse umane ale UniCredit Group in Romania.

    Din directoratul UniCredit Tiriac Bank mai fac parte Rasvan
    Radu, CEO si presedintele executiv al bancii; Stanislav Georgiev,
    CFO si vicepresedinte executiv; Zoltan Major, vicepresedinte
    executiv responsabil de divizia de retail; Daniela Bodirca,
    vicepresedinte executiv responsabil de divizia de risc si Septimiu
    Postelnicu, vicepresedinte executiv responsabil de Global Business
    Services.

    Alina Dragan, care are o experienta de opt ani în domeniu, a
    coordonat de peste un an departamentul de resurse umane al
    UniCredit Tiriac Bank in calitate de director executiv, dupa ce
    anterior a ocupat diferite functii manageriale pe aceasta arie de
    activitate in cadrul bancii. Este licentiata a Facultatii de
    Psihologie din Bucuresti, cu diploma de masterat in psihologie
    cognitiv-comportamentala, membru al Asociatiei Romane de Psihologie
    si al Asociatiei Profesionistilor de Resurse Umane din Romania.

    UniCredit Tiriac Bank, una dintre bancile din top 10 de pe
    piata, are circa 2.900 de angajati.

  • Bomba cu ceas a bancherilor: 500.000 de clienti considerati riscanti de BNR

    Economistii sustin ca bancile au luat masuri inca de anul trecut
    in aceasta privinta, dar ca rezultatele nu pot fi intotdeauna
    dintre cele mai bune. “Cand vine vorba despre creditele vechi, nu
    sunt foarte multe lucruri pe care le pot face bancile. Procesul de
    restructurare, prin marirea scadentei, de exemplu, a inceput deja,
    insa unii clienti, pur si simplu, nu pot plati ratele”, afirma
    analistul economic Aurelian Dochia.

    Din cauza exploziei somajului, numarul persoanelor care au
    credite l-a depasit pe cel al angajatilor. Tinand cont ca in luna
    mai numarul angajatilor era de 4,27 milioane de persoane, circa
    230.000 de clienti sunt in situatia de a trebui sa ramburseze
    creditele, desi nu au un loc de munca.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info.

  • Bancile au aprobat planul de reorganizare al Flanco

    “Aprobarea planului de reorganizare reprezinta unul dintre pasii
    finali inaintea iesirii oficiale din insolventa. Intern, consideram
    acest proces deja incheiat, Flanco fiind in acest moment o companie
    noua, restructurata” a declarat Adrian Olteanu, CEO-ul Flanco.

    Reteaua a intrat in insolventa in luna decembrie a anului
    trecut, cu datorii totale de circa 60 mil. euro, iar in luna iunie
    a nuntat ca a trecut pe profit (la nivel operational), dupa 21 de
    luni consecutive de pierdere.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • UE si FMI sugereaza ca vanzarea ATEBank si a Hellenic Postbank catre Piraeus nu e cea mai buna idee

    Conform publicatiei elene Capital, reprezentantii UE si ai FMI au discutat in
    august cu autoritatile elene un plan de consolidare si vanzare a
    ATEBank care ar fi inclus vanzarea directa de active. Astfel de
    recomandari, justificate de experti prin respectarea legislatiei
    europene in domeniul concurentei, au fost menite sa ofere o
    alternativa la planul guvernului de la Atena de a-si vinde
    participatiile la cele doua banci catre Piraeus Bank, care si-a
    formulat deja oferta de pret atat pentru ATEBank, cat si pentru
    Hellenic Postbank.

    Oferta de pret a Piraeus Bank – 372 de milioane de euro pentru
    77,3% din ATEBank si 329 de milioane pentru 33% din Hellenic
    Postbank, inseamna o prima de 30% peste valoarea pietei in cazul
    Postbank si un discount de 50% pentru ATE.

    Expertii UE si ai FMI au apreciat ca, in conditiile in care
    Piraeus Bank n-a obtinut nici ea rezultate stralucite la testul de
    rezistenta financiara, “unul dintre obiectivele ofertei pentru
    ATEBank si Postbank a fost distragerea atentiei de la problemele de
    solvabilitate ale Piraeus” si ca o fuziune a celor trei banci, care
    ar duce la formarea celui de-al doilea grup bancar din Grecia ca
    marime dupa National Bank of Greece, cu 105 miliarde de euro active
    si o cota de piata de 20-25%, ar fi doar in avantajul Piraeus, nu
    si in cel al sistemului bancar elen in ansamblu.

    ATEBank, singura banca din UE care a picat testul de rezistenta
    financiara derulat la nivelul Uniunii in luna iulie, ar avea
    nevoie, conform rezultatelor testului de stres, de o majorare de
    capital de peste 240 de milioane de euro ca sa poata face fata unei
    agravari a crizei financiare asa cum a fost descrisa in cel mai
    pesimist scenariu. Atat Piraeus, cat si ATEBank sunt jucatori de
    talie mica pe piata bancara romaneasca.

    Variantele de consolidare in sistem, o consolidare pentru care
    guvernul grec preseaza bancile, sunt insa mai multe. Theodoros
    Pantalakis, seful ATEBank, a declarat, de pilda, ca el ar prefera o
    fuziune cvadrupla, intre banca sa, Hellenic Postbank, Fondul de
    stat pentru Imprumuturi si Consemnatiuni si Attica Bank. Alpha Bank, a treia banca din sistem, desi nu se
    confrunta cu urgenta vreunei fuziuni in care sa se implice, a
    anuntat deja ca ar avea in vedere o eventuala “alianta” cu o banca
    straina, “daca aceasta este suficient de mare si de puternica”.

    RAMANE CUM AM STABILIT

    Pana acum insa, astfel de sugestii n-au avut nici o urmare
    concreta, iar lucrurile merg inainte dupa planul guvernului.
    Urmatoarea faza este anuntarea de catre Atena a numelui
    consultantilor financiari pentru privatizare si consolidare in
    sistemul bancar, apoi evaluarea de catre acestia a bancilor
    implicate in tranzactie, pana la mijlocul lui septembrie.
    Cotidianul Kathimerini a scris ca guvernul grec a selectat drept
    consultanti financiari bancile Deutsche Bank, HSBC si Lazard, insa anuntul oficial
    n-a fost inca facut.

    Tot in septembrie, conducerea ATEBank este asteptata sa vina cu
    un plan de restructurare a bancii, iar Piraeus sa
    detalieze sursele de finantare pentru achizitia celorlalte doua
    institutii financiare. Deocamdata, analistii chestionati de Reuters se asteapta ca
    Piraeus sa raporteze o pierdere de 16,5 milioane de euro comparativ
    cu un profit net de 76 de milioane in al doilea trimestru din 2009,
    atat din cauza taxei de 28 de milioane de euro percepute de stat
    pentru a ameliora situatia bugetului, cat si a cresterii cu pana la
    11% a provizioanelor pentru credite neperformante.

    Intr-un astfel de context, Pawel Uszko, analist la Macquarie
    Research, apreciaza ca bancile straine n-ar fi oricum doritoare sa cumpere acum banci elene,
    “din cauza problemelor de fond cu datoria guvernamentala si din
    cauza presiunilor asupra profiturilor”. Mai curand ar functiona, in
    opinia lui, fuziunile de genul celei initiate de Piraeus, in masura
    in care oferta de pret e corecta, pentru ca o consolidare, “daca nu
    va rezolva problema lichiditatii si a creditelor neperformante, va
    reduce in schimb competitia pentru atragerea de depozite si va duce
    la economii de costuri”.

    La randul sau, Credit Suisse se asteapta ca rezultatele pe trimestrul
    al doilea ale bancilor sa reflecte o crestere a creditelor
    neperformante, o scadere cu pana la 7% a depozitelor si dependenta
    puternica fata de finantarea prin facilitatile Bancii Centrale
    Europene (24% din bilantul Piraeus si 19% pe ansamblul sistemului
    bancar). Intr-un raport publicat marti, grupul francez considera ca
    “imbunatatirea businessului din Europa de Sud-Est, care reprezinta
    16% din totalul portofoliului de credite, nu va fi de ajuns ca sa
    contrabalanseze scaderile de pe piata greceasca”.

  • Unul din zece romani cu credite este restantier

    Cele mai multe credite neperformante sunt cele de valori mici
    (sub 5.000 de lei), iar cea mai riscanta categorie sunt cei ce s-au
    imprumutat si la banci, si la institutii financiare nebancare (IFN)
    – in total peste 500.000 de oameni, cu o datorie totala de 13,8
    miliarde de lei. “Aceste persoane au in general trei credite (doua
    la banci si unul la IFN) si prezinta o rata a neperformantei de
    13,4 la suta”, releva BNR, in cel mai recent Raport asupra
    stabilitatii financiare, lansat pe piata marti.

    La nivelul populatiei, rata creditelor neperformante a crescut
    de la 2,4% in decembrie 2008 la 6,9% in iunie 2010, iar ea este de
    asteptat sa creasca, pe masura ce efectul concedierilor masive va
    ajunge sa fie simtit si in conditiile in care asteptarile
    familiilor privind situatia lor financiara viitoare sunt negative.
    Pentru creditele in lei, rata neperformantei este de 8,5%, iar
    pentru cele in valuta de 6,1%. Volumul total al finantarii
    populatiei prin banci este de circa 104 miliarde lei, iar in cazul
    IFN de circa 6 miliarde.

    Conform raportului BNR, capacitatea populatiei de a-si plati
    datoriile la banci “este posibil sa continue sa inregistreze
    constrangeri in urmatoarea perioada”, pentru ca veniturile
    populatiei “este probabil sa stagneze sau chiar sa cunoasca unele
    reduceri, desi aceasta tendinta va fi contrabalansata partial de
    utilizarea economisirilor”, iar serviciul datoriei nu are premise
    sa scada semnificativ.

    Explicatia data de banca centrala este ca majoritatea creditelor
    acordate populatiei sunt pe termen mediu si lung, generand
    obligatii de plata si pe viitor, din moment ce bancile au acordat
    in ultimii ani credite cu scadente tot mai mari (durata medie a
    unui imprumut imobiliar, de pilda, este de 25 de ani), iar o parte
    dintre aceste credite sunt in valuta cu dobanzi variabile, care vor
    fi afectate de majorarea dobanzilor pe pietele internationale
    atunci cand politicile monetare in zona euro, SUA si alte economii
    vor incepe sa se inaspreasca. In plus, noteaza BNR, numeroase
    credite imobiliare acordate in anii anteriori au avut conditii
    promotionale a caror perioada de gratie incepe sa expire.

    In cazul creditelor de consum negarantate cu ipoteci, care
    trebuie sa fie rambursate in medie in 8 ani, “riscul ca bunul de
    consum achizitionat prin credit sa ajunga sa valoreze mai putin
    decat datoria ramasa de rambursat este semnificativ”, atrage
    atentia BNR.

    Acest risc se coreleaza cu constatarea ca “majoritatea sumei ce
    trebuie rambursata bancilor (92% in iunie 2010) are ca destinatie
    acoperirea creditelor de consum, “ceea ce aduce in discutie
    viabilitatea pe termen mediu si lung a structurii indatorarii
    populatiei”. De altfel, tot aceste credite au facut si obiectul
    principal al restructurarilor initiate de banci: in decembrie 2009,
    imprumuturile restructurate erau preponderent cele de consum (60%
    ca volum si 91% ca numar).

  • Sucu: Bancile s-au comportat ca un pompier care provoaca un incendiu si stinge doar jumatate

    Clientii persoane fizice erau captivi creditelor pentru ca nu
    aveau posibilitatea de a negocia cu banca sau de a renunta la
    colaborare”, a declarat Dan Sucu, presedintele Asociatiei Marilor
    Retele Comerciale din Romania si proprietarul producatorului de
    mobila Mobexpert, la intalnirea ZF Expert.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BNR: Pentru prima data in ultimii doi ani, bancile dau semne de relaxare a creditarii

    Sunt si banci insa, cam 10% din total, care au preferat sa
    relaxeze conditiile de acordare a imprumuturilor, principala metoda
    fiind cresterea scadentei maxime, respectiv a intervalului in care
    trebuie rambursat creditul, ceea ce a dus la scaderea ratei lunare,
    conform unui sondaj de opinie derulat de Banca Nationala a Romaniei
    in randul bancherilor.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Reducerea dobanzilor la creditele vechi ar putea falimenta Romania, sustin bancherii:
    surse din piata citate de Gandul vorbesc de “o scumpire de
    neimaginat a dobanzilor la creditele noi”, ceea ce va duce la zero
    creditare, ar exploda dobanda interbancara si dobanzile cerute
    clientilor. Saptamana aceasta Guvernul va incepe negocierile
    privind vanzarea de certificate de emisii de CO2, a anuntat Adriean
    Videanu, ministrul economiei.

    Autorii britanici ai ghidului turistic Lonely Planet
    reabiliteaza imaginea tarii noastre in editia din acest an a
    prezentarii; potrivit englezilor, Romania atrage turistii prin
    varietatea reliefului, o clima blanda si prin preturile mici, iar
    “pentru cei familiarizati cu Romania dinainte de 2006, schimbarile
    din ultima vreme va vor lasa cu gura cascata“, citeaza
    Evenimentul Zilei. Cum sa pleci in vacanta cu agentul de
    turism dupa tine: un sejur “tailor made” costa intre 1.000 si 3.000
    de euro.

    “Pana acum am aparut anual cu cate un model nou de automobil.
    Garantez ca in 2012 vom aparea cu un nou tip de automobil, gen
    berlina si tot asa pana in 2016”, declara Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia,
    intr-un interviu pentru Adevarul. Criza din industria auto
    se resimte si in piata de anvelope; comparativ cu anul trecut, in
    primele sase luni din 2010, vanzarile au fost mai mici cu
    15-20%.

    Pentru prima data in acest an, statiunea Neptun a inregistrat oficial mai
    multi turisti decat Mamaia, remarca Romania Libera,
    principalul motiv fiind ca statiunea din sudul litoralului este mai
    putin galagioasa, fiind astfel cautata de familiile care vin la
    mare cu copiii. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, promite
    ca anul viitor va fi dat in folosinta primul tronson de autostrada
    din Banat – tronsonul Arad – Timisoara, lung de aproximativ 60 de
    kilometri, urmand sa inceapa si lucrarile la ruta Arad –
    Nadlac.

    Cel mai bine platit executiv plasat de
    head-hunteri in 2010 este un expat care primeste un salariu de
    25.000 de euro net pe luna si a fost recrutat de firma de executive
    search Stanton Chase International, potrivit unui sondaj realizat
    de Ziarul Financiar pe baza datelor furnizate de principalii
    jucatori din piata. Statul isi joaca ultima carte la Petromidia:
    Ministerul Finantelor este gata sa mearga in instanta pentru a
    recupera intreaga datorie a KazMunaiGaz, in valoare de 570 milioane
    de euro.

  • Erste Group Bank si SocGen vor intermedia programul de finantare externa de 7 mld. euro al statului roman

    Institutia a anuntat ca a primit, pana la data de 9 august, 20
    de oferte din partea bancilor interesate sa devina intermediari
    pentru acest program de finantare, care se va intinde pe trei
    ani.

    Pentru precedenta iesire a Romaniei pe pietele externe, prin
    emisiunea de euroobligatiuni lansata in luna martie, bancile alese
    au fost Deutsche Bank, Eurobank EFG si HSBC. Statul a atras atunci
    un miliard de euro, cu o dobanda de 5%, pentru euroobligatiuni cu
    scadenta la cinci ani.

    Iesirea pe pietele externe, in conditiile in care o serie de
    banci locale se apropie ori si-au depasit deja plafonul de expunere
    pe Romania (Erste, de pilda, a depasit plafonul de 7 miliarde de
    euro convenit in martie 2009 prin acordul de la Viena, ajungand
    acum la circa 7,9 miliarde), este o alternativa naturala fata de
    finantarea de pe piata interna.

    De la inceputul lui august, Romania a atras prin licitatii de
    tituri de stat la 6, 9 si 12 luni o suma de 2,15 miliarde de lei,
    net inferioara programului de 4,6 miliarde, din cauza dobanzilor
    mari cerute de banci. Joi, statul a respins toate ofertele primite
    la licitatia de titluri de stat pe cinci ani, in urma careia
    intentiona sa obtina 300 de milioane de lei, din cauza dobanzilor
    de peste 7% cerute, pe care Finantele le considera inacceptabil de
    ridicate.

    O explicatie
    oferita de banci     pentru dobanzile ridicate ar fi asteptarile
    inflationiste in crestere, ca efect al majorarii TVA, iar pe de
    alta parte incertitudinea privind aplicarea in sine a programului
    de austeritate, despre care bancile considera ca va necesita o
    vointa politica foarte puternica, in special in privinta celor
    aproape 60.000 de concedieri din sectorul bugetar, pe care Guvernul
    vrea sa le opereze pana la sfarsitul anului. Conform programului cu
    FMI, statul va trebui sa se incadreze anul acesta intr-un deficit
    bugetar de circa 6,8% din PIB.

    Dumitru Dulgheru, analist in cadrul BCR, a apreciat vineri ca
    “subiectul cel mai important in perioada urmatoare va fi
    reprezentat de primele rezultate ale aplicarii masurilor de
    austeritate care au intrat in vigoare la 1 iulie”. Dulgheru
    considera ca “recastigarea increderii investitorilor este de o
    importanta cruciala pentru Romania, mai ales in aceasta perioada,
    cand problemele fiscale sunt la loc de frunte si pe agenda altor
    state”.

    In privinta finantarii de la institutiile internationale,
    urmatoarea livrare va veni luna viitoare, sub forma noii transe de
    1,2 miliarde de euro de la Comisia Europeana, respectiv a
    urmatoarei transe din creditul stand-by cu FMI. Romania a
    beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din creditul
    stand-by si mai are de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in
    continuare cel mai mare debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a
    Ungariei.

    Economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, aprecia zilele trecute ca
    sunt sanse ca actualul acord cu FMI, care expira in mai 2011, sa se
    incheie cu eliberarea tuturor sumelor care au ramas, pe de o parte
    fiindca incadrarea intr-un deficit bugetar in jur de 6,8% din PIB
    anul acesta este posibila, pe de alta parte in virtutea politicii
    flexibile a Fondului, manifestata pe tot parcursul acordului.

  • BNR a atras vineri un miliard de lei de la banci la dobanda de politica monetara de 6,25%

    La operatiune au participat 22 de institutii de credit.
    Scadenta depozitelor atrase va fi luni, 23 august, respectiv ultima
    zi a perioadei in care bancile au obligatia sa constituie la BNR
    rezervele minime obligatorii aferente depozitelor atrase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro