BusinessMagazin

Tag: vanzari

  • Un IMM din România poate economisi anual până la 100.000 de euro, prin digitalizarea serviciilor de marketing şi vânzări

    Companiile româneşti sunt automatizate în proporţie de 20%, mult sub media europeană, iar un astfel de business poate economisi annual până la 100.000 euro prin digitalizarea serviciilor de marketing şi vânzări.

    Integrarea soluţiilor de tip CRM şi de automatizare a vânzărilor şi activităţii de marketing presupun o investiţie iniţială de 2.000 de euro şi una lunară sub 1.000 de euro. Prin automatizare, scade cu până la 80% timpul alocat sarcinilor repetitive, iar personalul alocat acestora va putea desfăşura alte activităţi, mai creative.

    Potrivit unei analize a Băncii Europene pentru Investiţii, România ocupă un loc la coada clasamentului digitalizării, pe mai multe segmente de piaţă. Cea mai mare diferenţă faţă de media europeană, dar şi de cea americană, se înregistrează pe segmentul producţiei, unde există o diferenţă de aproximativ 20 de procente, ceea ce presupune o automatizare minimală.  

    „Există percepţia greşită că automatizarea o să amplifice valul de concedieri. Experienţa însă ne-a arătat că lucrurile nu stau aşa, ci dimpotrivă. Transformarea digitală şi automatizarea au potenţial real de a salva locuri de muncă în aproape orice industrie. Ştim cel puţin un caz concret din industria farmaceutică, în care, datorită noilor soluţii implementate, managementul a decis păstrarea şi recalificarea întregii echipe de vânzări, de la agenţi de teren la operatori desk sales, totul gestionat integral de un ecosistem digital. Trei luni mai târziu s-a dovedit o mutare câştigătoare şi 27 de joburi au fost salvate”, declară Adrian Alexandrescu, Senior Partner MediaPost Martech.

    Compania are în portofoliu un program de automatizare pentru IMM=uri, denumit Quickstart, pentru ca licenţele pornesc de la 100 de euro. ”O implementare cu succes presupune aproximativ 1.000 euro lunar pentru licenţe şi servicii de implementare şi întreţinere, iar bugetul ideal este de 10.000 euro. Primele rezultate sunt vizibile după doar două săptămâni, dar o implementare completă şi complexă durează circa şase luni.”.

    Grupul Mediapost a avut o cifră de afaceri de peste 121 de milioane de lei în 2019, cu o creştere de 16 milioane faţă de 2018.

    MediaPost Martech este parte a grupului Mediapost ce include şi compania Interactions precum şi alte companii de comunicare şi marketing direct şi este activă de peste 20 ani pe piaţa românească.

  • Simona Saru, manager departament suport vânzări IMM / OTP Bank, vrea să calce pe urmele tatălui său şi să devină antreprenor

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE: Implementez strategia de vânzări pe segmentul de clienţi IMM şi coordonez şi ofer susţinerea necesară forţei de vânzări în procesul de atragere a clienţilor şi de menţinere şi dezvoltare a portofoliului existent. Obiectivul nostru este de a oferi o experienţă completă clienţilor IMM şi de a fi partenerii lor în dezvoltarea permanentă a afacerilor pe care mulţi dintre ei le-au creat de la zero. Pentru a ne atinge obiectivul este necesar să avem o echipă unită, pregătită şi care să aibă acces rapid la toate instrumentele necesare activităţii, iar aici rolul echipei de suport vanzări IMM este extrem de important.

    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Manager al departamentului pentru managementul produselor IMM, consilier microîntreprinderi. Aceste poziţii m-au ajutat foarte mult în activitatea pe care o desfăşor în prezent, prin prisma experienţei acumulate.

    Rolul propus pentru anul 2030: Antreprenor.

    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: Deşi sunt mulţi cei pe care îi admir din businessul românesc, sunt totuşi două persoane care m-au inspirat foarte mult în cariera mea. În primul rând, tata, pentru că a avut curajul să renunţe la o carieră cunoscută pentru a-şi urma visul de a deveni antreprenor, dar şi pentru că depune neîncetat eforturi enorme ca afacerea lui să reuşească, fiind neobosit în a căuta să înveţe lucruri noi şi oportunităţi de a îmbunătăţi afacerea pe care o conduce. De la el am invăţat că nu trebuie să îmi fie frică să visez şi să nu renunţ niciodată la ceea ce îmi doresc, căci dacă îmi doresc cu adevărat, voi găsi o soluţie. A doua persoană pe care o admir este Roxana Hidan, CEO retail al OTP Bank, pentru că, în cei 10 ani în care a condus Direcţia IMM, m-a împins mereu să-mi depăşesc limitele şi pentru că are puterea de a le insufla oamenilor dorinţa de performanţă.

  • Retailul nealimentar în criză: scăderi de vânzări de până la 75% în ultimele două luni

    Situaţia magazinelor din retailul nealimentar continuă să fie una extrem de dificilă la aproape trei luni de la redeschiderea centrelor comerciale de tip mall, anunţă Organizaţia Patronală a Retailerilor din România (RORETAIL), care nu exclude posibilitatea unui nou protest.

    „După o uşoară revenire a vânzărilor în ultimele două săptămâni din luna iunie, retailul nealimentar a înregistrat în perioada iulie-august scăderi extrem de puternice. În lunile iulie şi august procentele de scădere a volumului vânzărilor retailului nealimentar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut au fost de până la 75%, cu o medie a scăderilor între 35% şi 45%. Scăderea de trafic din lunilie iulie-august a fost şi ea de până la 60%, cu vârfuri chiar şi de 75%, media situându-se în intervalul unor scăderi de 35%-50%, faţă de acelaşi interval din 2019. Aceste scăderi puternice ale volumului vânzărilor nu au putut fi evitate chiar şi în condiţiile în care retailerii au aplicat tăieri semnificative ale marjei comerciale, chiar şi cu până la 78%, fiind înregistrate situaţii în care peste 20% din întreg volumul comercializat a avut marjă negativă”, anunţă RORETAIL.

    Magazinele de retail nealimentar din mall-uri s-au redeschis la jumătatea lunii iunie, după trei luni, timp în care au fost închise prin decizie a autorităţilor.

    „În perioada în care au fost închise, magazinele au avut zero încasări şi deci zero venituri. Mai mult, cheltuielile făcute înainte de apariţia situaţiei de criză, pentru asigurarea stocurilor de marfă sezoniere, au făcut ca retailerii nealimentari să aibă resurse financiare disponibile extrem limitate pentru depăşirea
    dificultăţilor curente. Odată cu redeschiderea, ei nu au avut altă opţiune decât să îşi asume pierderea totală sau, în cel mai bun caz, parţială, a stocurilor deţinute anterior. De asemenea, pentru reluarea activităţii au fost necesare noi investiţii, în realizarea stocurilor de marfă specifice sezonului actual, acestea fiind ulterior puse în comercializare cu marje extrem de reduse”, mai transmite Organizaţia Patronală a Retailerilor din România.

    ”Situaţia din retailul nealimentar a fost dramatică în perioada stării de urgenţă şi de alertă, fiind extrem de dificilă şi în prezent. După o perioadă de trei luni în care activitatea magazinelor a fost stopată de autorităţi, revenirea nu este cea pe care o speram. Volumele de vânzări, mult mai mici decât în anii anteriori, nu asigură resursele necesare pentru supravieţuirea magazinelor. O situaţie similară se înregistrează şi în cadrul HoReCa din marile centre comerciale. Este important ca deţinătorii şi administratorii acestora să susţină aducerea obligaţiilor contractuale la noua realitate pe care o traversăm. Altfel ne îndreptăm spre faliment, ceea ce nu va fi în avantajul nimănui” a declarat Cosmin Savu Cristescu, secretar general, RORETAIL.

    Criza din ultimele luni a afectat puternic în special reţelele naţionale, magazinele care fac parte din reţele internaţionale beneficiind de stabilitatea mai ridicată oferită din prezenţa şi pe alte pieţe. Reţelele naţionale depind însă exclusiv de evoluţiile de pe această piaţă.

    Potrivit comunicatului de presă, Eetailerii români îşi doresc şi promovează stabilirea unei relaţii de parteneriat echitabil şi stabil cu proprietarii şi administratorii de centre comerciale de tip mall, parteneriat care să permită depăşirea cu bine de către ambele părţi a provocărilor ce încă persistă pentru industria de profil.

    „Este un context de piaţă nou pentru ambele părţi, dar de viteza cu care se reacţionează va depinde succesul comun. Există centre comerciale care au înţeles să adopte o atitudine de business corectă, atât pentru retaileri, cât şi pentru propria lor afacere pe termen lung. În prezent se derulează negocieri verbale de adaptare de termeni, nu în corelare însă cu evoluţia vânzărilor, şi au fost semnate extrem de putine acte adiţionale pe relaţia comercială retaileri – proprietari/administratori de centre comerciale de tip mall. Aceştia din urmă au ales în acelaşi timp să execute multe scrisori de garanţie, ceea ce riscă să conducă la închiderea pe termen lung a unor branduri importante sau chiar la intrarea lor în faliment. În cazul în care nu vor găsi deschidere şi disponibilitate la proprietarii şi administratorii de centre comerciale de tip mall pentru implementarea acestei relaţii de parteneriat echitabil, adaptată la condiţiile speciale de piaţă pe care încă le traversăm, membrii RoRetail sunt decişi să reia protestele”, mai avertizează Organizaţia Patronală a Retailerilor din România.

  • Vânzările de laptop-uri şi tablete au crescut cu aproximativ 30% datorită învăţământului online

    Vânzările de laptop-uri şi tablete au crescut cu aproximativ 30%, deoarece părinţii se pregătesc pentru învăţământul online. În schimb, comerţul cu rechizite este în declin pentru că elevii nu ştie ce rechizite vor folosi în viitorul an şcolar.

    Tabletele sunt noile caiete pentru şcoală. Părinţii le cumpără deoarece se pregătesc pentru învăţământul online. Ei fac economie la rechizite care, spre deosebire de alţi ani, au costat mult mai puţin.

    Loredana este mama unei fetiţe care trece în clasa a cincea. Ea spune că, în mod normal, rechizitele cumpărate înainte de începerea anului şcolar ar fi costat-o cel puţin dublu faţă de cât a cheltuit anul ăsta. Mai zice că de această dată a renunţat la acuarele şi la alte lucruri care ţin de partea artistică. Nici ghiozdan nou nu a cumpărat pentru că nu ştie cum se vor desfăşură lucrurile la şcoală.

    „Pentru anul şcolar am făcut cumpărături de aproximativ 200 de lei. Ne-am limitat la produsele de bază, am luat caiete, creioane, stilouri şi atât”, a spus Loredana.

    În schimb, priorităţile de anul acesta au fost altele, aşadar cheltuielile totale au crescut.

    „Am achiziţionat un laptop care a costat până în 2000 de lei”, a mai spus mama elevei.

    Reprezentanţii unui mare lanţ de librării spun că interesul este mai crescut acum pentru produsele aflate în promoţie. Pe de altă parte, retailerii din domeniul IT anunţă că vânzările la laptopuri şi la tablete au crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Lego a profitat de pandemie, vânzările au crescut în primul semestru

    Vânzările Lego au crescut cu 14% în primele şase luni ale anului, pentru că familiile au petrecut mai mult timp jucându-se împreună acasă, a declarat miercuri producătorul danez de jucării, citat de Reuters.

    Lego, afacere de familie, a revenit la creştere din 2017. De atunci, compania a reuşit să depăşească evoluţia generală de pe piaţa jucăriilor, o tendinţă care a continuat şi în acest an. Lego concurează pentru cota de piaţă cu Mattel şi Hasbro.

    „Am văzut o evoluţie pozitivă în timpul restricţiilor, când familiile au început să se joace şi să construiască seturi Lego împreună”, a spus şeful executivului Niels Christiansen într-un interviu. „Am văzut impulsul continuând în a doua jumătate a anului, chiar şi după ce oamenii au început să se întoarcă la muncă şi la şcoală. Deci, rezultatul nu este doar o reflectare a celor două luni în care toată lumea stătea acasă”, a spus Christiansen, care a preluat conducerea în 2017.

    Anul trecut, Lego şi-a sporit investiţiile în comerţul electronic şi pe site, iar numărul de vizitatori s-a dublat, la 100 de milioane în primele şase luni ale anului.

    În timp ce vânzările au crescut cu 14% în perioada respectivă, veniturile au crescut cu 7%, până la 15,7 miliarde de coroane daneze (2,5 miliarde de dolari). Diferenţa de venituri şi vânzările consumatorilor s-a datorat vânzătorilor cu amănuntul, care se bazează pe inventarul existent pentru a satisface cererea, în condiţiile în care compania a fost nevoită să închidă temporar producţia în Mexic şi China.

    Compania a reuşit să compenseze închiderea celor 616 magazine din întreaga lume prin creşterea vânzărilor online. Aproape toate magazinele au fost redeschise acum, a spus Lego. Profitul operaţional a crescut cu 11%, la 3,9 miliarde de coroane, a spus Lego.

  • Tesco, cel mai mare retailer din Marea Britanie, va crea 16.000 de joburi după ce perioada de carantină a dus la o „creştere excepţională” a vânzărilor din mediul online

    Tesco, cel mai mare retailer britanic, a anunţat că va crea 16.000 de locuri de muncă de vreme ce perioada de carantină a dus la o „creştere excepţională” a vânzărilor din mediul online, conform BBC.

    Noile posturi vor include 10.000 de lucrători de depozit şi 3.000 de şoferi de curierat, compania declarând că vor avea prioritate muncitorii angajaţi temporar la începutul pandemiei de coronavirus.

    La începutul crizei generate de coronavirus, supermarketurile britanice s-au chinuit să facă faţă cererii tot mai mari din mediul online. Tesco a declarat că numărul de clienţi online a crescut de la 600.000 la începutul pandemiei la aproape 1,5 milioane în prezent.

    Înainte de coronacriză, doar 9% din vânzările Tesco erau efectuale în spaţiul digital. Acum, vânzările online reprezintă 16% din total, urmând să atingă 5,5 miliarde de lire până la sfârşitul anului, a declarat compania.

    Britanicii se confruntă cu un deficit de 16% din PIB-ul actualului an fiscal, cel mai mare din istoria „pe timp de pace” a Regatului Unit. De altfel, economia britanică – a doua la nivel european şi a şasea la nivel mondial – a scăzut în T2 cu 20,4% şi a intrat oficial în recesiune.

     

  • Studiu: Vânzările micilor producători locali, în creştere: ponderea românilor din oraşe care au cumpărat alimente de la producători locali aproape s-a dublat în pandemie

    Mulţi locuitori din mediul urban şi-au schimbat comportamentul alimentar în perioada de pandemie şi aleg să achizi­ţio­neze alimente şi de la producătorii locali, nu doar din supermarketuri, deoarece con­si­deră că sunt mai sănătoase, arată un stu­diu realizat de agenţia de cercetare de piaţă IZI Data. 

    Românii şi-au modificat pre­ferin­ţele alimentare în perioada de pan­de­mie, majoritatea îndreptându-şi atenţia către produsele locale, potrivit cercetării care s-a bazat pe trei sondaje, realizate de Silvia Luican, fondatoarea agenţiei IZI Data. Studiul arată că 35% dintre românii din mediul urban cumpără mai des de la pro­du­cători români, iar 26% declară că mă­nâncă mai sănătos. Cercetarea realizată de IZI Data a analizat cifrele de vânzări ale Nord Natural, Roade şi Merinde, Nod Verde şi Cumsecade, patru food huburi ce susţin producătorii locali, iar datele arată că vânzările s-au triplat.

    În general, dintre clienţii care aleg produsele hub-urilor locale, 68% doresc să ajute oameni care fac o treabă bună, iar 57% consideră că aceste produse sunt su­pe­rioare celor de la supermarket. Cei mai mulţi clienţi sunt femei, iar mai mult de ju­mă­tate dintre cei ce achizi­ţionează online pro­duse locale au copii.

    Primul studiu a fost realizat în luna mai, în rândul clienţilor huburilor alimentare Roade şi Merinde, Nord Natural şi Helyénvaló, al doilea a fost realizat tot în luna mai, pe o populaţie generală, reprezentativ urbană şi al treilea a fost realizat în februarie, pe o populaţie generală, reprezentativ urbană, toţi respondenţii având peste 18 ani.

     

     

  • BMW înregistează pierderi de 666 de milioane de euro în T2

    BMW se aşteaptă să obţină un profit operaţional în acest an, în ciuda pierderii de 666 milioane de euro din trimestrul doi, după ce vânzările maşinilor sale de lux au scăzut în timpul blocajelor impuse de coronavirus, anunţă Reuters.

    Producătorul mărcilor BMW, Mini şi Rolls-Royces a declarat căvînzările au început să crească, inclusiv în China, dar sporul nu va fi suficient pentru a compensa deficitul de vânzări pierdut din cauza pandemiei.

    BMW a mai spus că perspectivele sale nu au avut în vedere impactul potenţial al celui de-al doilea val de COVID-19 şi nici perspectiva unei recesiuni mai profunde pe pieţele sale cheie.

    Pandemia a afectat puternic Fiat Chrysler, Ford şi Daimler, într-o perioadă în care industria auto tradiţională era supusă oricum unor presiuni majore generate de legislaţia europeană privind reducerea emisiilor poluante.

    În al doilea trimestru al anului trecut profitul operaţional a ajuns la 2,2 miliarde de euro.

    În T2 2020 BMW a livrat 485.464 de maşini, în scădere cu 25% faţă de amul trecut.

    „Acum aşteptăm cu nerăbdareal doilea semestru, cu un optimism prudent şi continuăm să vizăm o marjă EBIT între 0% şi 3% pentru segmentul auto în 2020”, a declarat Oliver Zipse, şeful BMW.

  • Huawei întrece Samsung şi Apple şi devine primul producător mondial de telefoane mobile

    Huawei a depăşit Samsung şi Apple în al doilea trimestru din 2020 şi a devenit pentru prima dată în istorie cel mai mare producător mondial de smartphone-uri, scrie CNBC.

    Majoritatea vânzărilor au venit din China de vreme ce afacerile pe plan internaţional au suferit în urma restricţiilor impuse de Statele Unite.

    Producătorul chinez a vândut în trei luni 55,8 milioane de device-uri, cu 5% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit firmei de cercetare Canalys. Între timp, Samsung a vândut 53,7 milioane de smartphone-uri, în scădere cu 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    Este pentru prima dată când vânzările din cadrul Huawei ating primul loc la nivel mondial, însă analiştii nu sunt convinşi că producătorul chinez îşi va menţine poziţia pentru mult timp.

    Compania a vândut aproape 70% din telefoane pe teritoriul Chinei în al doilea trimestru. Între timp, vânzările către pieţele internaţionale au scăzut între aprilie şi iunie cu 27% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În Europa, o regiune cheie pentru Huawei, cota de piaţă a scăzut până la 16% faţă de 22% în 2019, compania fiind întrecută la capitolul vânzări de Samsung şi Apple.

     

  • Nestlé raportează în primele 6 luni, la nivel global, venituri cu 2,8% mai mari şi vânzări totale cu 9,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2019

    Compania Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare şi băuturi din lume, a raportat, la nivel de grup, în prima jumătate a anului, o creştere organică de 2,8%. În ceea ce priveşte vânzările totale, acestea au scăzut în primele şase luni ale anului cu 9,5% faţă de aceeaşi perioada a anului anterior, de la 45,5 miliarde la 41,2 miliarde de franci elveţieni.

    Efectele COVID-19 asupra creşterii organice au variat semnificativ în funcţie de geografie, categoria de produse şi canalul de vânzări, în funcţie de momentul apariţiei focarelor, de sfera restricţiilor şi de comportamentul consumatorului, spun reprezentanţii businssului. Majoritatea pieţelor au înregistrat o creştere mai lentă în al doilea trimestru, comparativ cu primul trimestru.

    În ceea ce priveşte zona EMENA, în primele şase luni ale anului a fost înregistrată o creştere lentă. După un avânt puternic în primele luni ale anului, creşterea organică a devenit negativă în al doilea trimestru, ca urmare a scăderii puternice a vânzărilor din sectorul out of home, în special pentru apă şi Nestlé Professional. În zona EMENA a fost înregistrată o creştere organică de 2,4%, cu o creştere internă reală (RIG) solidă de 2,8% şi o scădere a preţurilor de 0,4%. Vânzările raportate în zona EMENA au scăzut cu 5,1%, până la 10,0 miliarde de franci elveţieni.