România este o ţară de proprietari – situaţie în care s-a ajuns după căderea comunismului, odată cu preţurile mici la care au putut fi cumpărate apartamentele în care iniţial românii locuiau în chirie. În prezent, deşi preţurile imobilelor sunt în continuă creştere, apetitul românilor pentru locuinţe nu s-a temperat. O regulă simplă indică cine îşi permite, de fapt, noile construcţii.
„Există o relaţie foarte evidentă între dorinţă, proprietate şi posibilitatea de a deveni proprietari pe locuinţă şi asta se măsoară foarte, foarte exact: dacă ai un salariu lunar mai mic decât preţul pe metru pătrat de locuinţă şi vrei să-ţi cumperi această locuinţă, va fi foarte greu să faci acest lucru dacă nu ai ajutoare din partea familiei, a părinţilor sau a altcuiva”, a spus Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN.
Ea aminteşte că românii sunt cei mai proprietari ai Europei datorită faptului că mulţi dintre aceştia şi-au cumpărat locuinţele în care anterior au locuit în chirie, construite până înainte de 1989, după căderea comunismului. „98 % din populaţia României este proprietară, dar suntem nişte proprietari care nu totdeauna sunt în stare să-şi gestioneze, să-şi îngrijească acest apartament. Multe din acele apartamente şi-au schimbat destinaţia şi s-au transformat în sedii de firme. Deci nu toate au destinaţia de locuinţă, iar ce s-a construit după, să zicem în ultimii 15-20 de ani, locuinţele acestea sunt achiziţionate cu credite care sigur că sunt împovărătoare.”
Ea a vorbit despre felul în care mare parte din restul europenilor se raportează la locuinţe şi modul în care această abordare modelează pieţele imobiliare din Vest.
„Noi nu avem încă dezvoltat conceptul acesta de locuinţă cu chirie, aici fiecare îşi doreşte să aibă locuinţa lui, dar nici piaţa nu are dezvoltat acest segment al locuinţei cu chirie. Probabil pentru viitor ne vom adapta şi la standarde de chiriaşi. În ţări din Europa există cartiere-blocuri care sunt construite de dezvoltatori în acest scop.” Adriana Iftime oferă ca exemplu Franţa, unde este dezvoltat acest segment de locuinţe cu chirie subvenţionată, aşa zisele „locuinţe sociale”. „S-a pornit de la ideea de locuinţă socială, iar locatarii au ajuns ca, neavând spiritul acela de proprietar, să aştepte ca altcineva să le rezolve problemele. Şi dacă nu ai un sistem bine pus la punct de verificare a modului în care apartamentul este întreţinut, se ajunge la situaţii nedorite – cred că s-a şi demolat un astfel de bloc. Aşadar, nu trebuie să urmăm un astfel de model, dar ideea de locuinţă cu chirie trebuie dezvoltată.”
Există şi la noi încercări mai timide de locuinţă cu chirie în cartiere de blocuri pentru închiriere. „Trebuie să vedem dacă Guvernul se va ocupa să reglementeze zona aceasta cu o legislaţie corespunzătoare, adică pentru cei mai nevoiaşi, să existe posibilitatea de chirie subvenţionată, pentru cei care pot să îşi întreţină singuri locuinţele respective, să suporte chiria, să fie o chirie reală a pieţei şi poate un prim pas de independenţă pentru tinerii care vin la facultate.” În marile oraşe, tinerii ar putea să îşi înceapă studenţia într-un bloc de acest tip, în care să aibă şi servicii, spre exemplu de spălat hainele la parter. „În cazul studenţilor ar trebui să aibă la dispoziţie campusul care să-i rezolve toate problemele. Aici trebuie ca Ministerul Învăţământului să îşi pună bine amprenta, pentru că chiar este foarte necesar acest lucru.”
Pentru tinerii care îşi încep viaţa a fost construită instituţia care se numeşte ANL – Agenţia Naţională pentru Locuinţe, care ar trebui să asigure locuinţe în primul rând pentru tineri, locuinţe ieftine, locuinţe cu chirie în care absolventul de facultate să-şi înceapă activitatea în condiţii de linişte din punctul de vedere al locuinţei. „Din păcate, conceptul a fost monopolizat politic, a devenit electoral la un moment dat, din motive financiare. Au fost permise vânzările acestor locuinţe oricui are bani. Oricine doreşte să îşi cumpere o locuinţă prin ANL. Din păcate, activitatea ANL-ului în momentul acesta este foarte slabă, ar fi ideal ca activitatea acestei instituţii să fie reluată în sensul în care a fost ea gândită – ar fi într-adevăr un mare ajutor şi un motiv de încurajare pentru tinerii care au făcut o facultate să-şi înceapă activitatea aici, acasă.”
Ce ar trebui să facă un client interesant de achiziţii imobiliare în prezent? „Cuvintele de ordine ar fi prudenţa şi informarea în legătură cu dezvoltatorul respectiv. Ridică probleme imobilele care abia acum sunt în faza de proiect sau abia au început execuţia, pentru că există această impredictibilitate care nu ştim ce aduce.”
În ceea ce priveşte piaţa secundară a imobilelor, şi acestea implică provocări ce variază de la bloc la bloc: „Aici sunt lucruri care trebuiesc luate în calcul din perspectiva execuţiei şi a siguranţei. Sigur că s-a construit durabil în perioada, să zicem, de până în 1995 – nu că nu s-ar fi construit durabil şi după aceea. Ca paranteză, cred însă că cele mai durabile blocuri au fost construite în perioada 1985 -1995, perioadă după care am aplicat standarde noi de proiectare în ceea ce priveşte rezistenţa. Recomand în continuare ca cine doreşte să-şi cumpere un apartament să apeleze la un inginer constructor cunoscut din familie, dintre prieteni, pentru a primi un sfat, un sfat pertinent.”
În orice caz, nevoia ar trebui să ghideze cumpărătorul în achiziţia unei locuinţe: „Cred că ideea de investiţie în locuinţă încă este una bună. Şi în măsura în care cineva îşi doreşte o locuinţă trebuie să depună efort şi să şi-o obţină, să muncească, să primească un salariu cât să îşi permită măcar un metru pătrat din locuinţa respectivă. O locuinţă de, să zicem, 60 metri pătraţi înseamnă 60 de salarii – cel puţin, pentru că preţul este cu siguranţă mai ridicat.”
Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei construcţiilor în contextul actual, precum şi despre felul în care evoluţia preţurilor în acest domeniu influenţează piaţa imobiliară în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.
Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.
