Şase din zece francezi nu vor să se vaccineze împotriva COVID-19, arată un studiu al Ipsos Global Advisor publicat pe 29 decembrie, informează AFP.
Procentul de doar 40% dintre cetăţeni care ar accepta să se vaccineze împotriva Covid-19 pune Franţa în fruntea clasamentului cu ţările refractare la vaccin, urmată de Rusia, care are 43% şi Africa de Sud cu 53%. La polul opus se află China, cu 80% şi Marea Britanie, cu 77%.
Vaccinul anti-COVID-19 are voie să stea cinci zile în frigider după decongelare şi două ore la temperatura camerei. Procedura de vaccinare este identică cu cea a unui vaccin antigripal şi nu este dureroasă. Un flacon de vaccin conţine cinci doze şi se diluează cu ser fiziologic.
Conform regulilor stabilite de producători, după ce este scos din congelator, vaccinul anti-COVID-19 are voie să stea la frigider timp de cinci zile la o temperatură de două grade Celsius. Înainte de administrare, însă, acesta este scos cu jumătate de oră mai repede ca să ajungă la temperatura camerei.
„Vaccinul este păstrat în frigider. Este un vaccin deja decongelat, care are o perioadă de stabilitate de cinci zile din momentul în care este decongelat. Vaccinul se păstrează la două grade. El este în flacoane. Fiecare flacon conţine cinci doze. În general îl scoatem cu jumătate de oră ca să ajungă la temperatura camerei şi pe urmă îl diluăm”, a declarat Dana Piansochi, asistenta şefă a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase din Cluj.
Un flacon de vaccin se diluează cu 1,8 ml de ser fiziologic şi astfel se pot vaccina cinci persoane. Vaccinul nu trebuie să fie agitat. În rest, toate procedurile sunt identice cu cele ale unui vaccin antigripal. Injecţia se face intramuscular în braţ pentru o reacţie imunogenă mai bună.
„Avem deja vaccinul urmează să îl dizolvăm pentru administrare. Avem nevoie de 10 mişcări de răsturnare, astfel încât să îl omogenizăm. Nu se agită. Cu o seringă de doi ml se extrag 1,8 ml de ser fiziologic, 0,9%. Urmează alte 10 mişcări de omogenizare. Acum vaccinul este pregătit pentru 5 persoane… Pregătim doza de vaccin care este de 0,3 ml. Schimbăm acul şi folosim unul pentru administrare intramusculară. Ajustăm de câte ori este necesar ca să nu rămână bule de aer… În general vaccinurile de administrează intramuacular pentru că au o reacţie imunogenă mai bună”, a mai spus Dana Piansochi.
Dana Piansochi s-a vaccinat şi spune că nu a simţit durere. Ea mai susţine că nu a avut nicio reacţie adversă şi nici nu cunoaşte pe cineva să fi avut.
„Diferenţa este că vaccinul odată vine condiţionat într-un flacon cu multidoze. Vaccinul antigripal vine condiţionat în fiolă individuală pentru fiecare pacient şi nu e nevoie de recombinare. Procedura este identică, se face intramuscular în muschiul deltoid. Noi administrăm acum prima doză, urmează a doua doză după 21 de zile. Se produce o imunitate treptată astfel încât să fie eficient vaccinul. Ieri am fost vaccinată. Nu am avut şi nici un coleg nu a avut reacţii adverse. Este identic cu alte vaccinuri. Inclusiv cu vaccinul antigripal pe care l-am administrat la începutul lunii octombrie”, a precizat Dana Piansochi, asistenta şefă a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase din Cluj.
O asistentă medicală, María Irene Ramirez, a devenit prima persoană din America Latină care s-a vaccinat joi, după ce Mexicul a primit o primă livrare de 3.000 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, anunţă BBC.
Ţara are una dintre cele mai ridicate pandemii din lume, în spatele doar SUA, Brazilia şi India.
La scurt timp şi Chile şi Costa Rica au început să administreze vaccinul.
Argentina intenţionează, de asemenea, să înceapă vaccinările în următoarele zile, dar a ales vaccinul Sputnik V produs în Rusia pentru faza iniţială, cu 300.000 de doze care au sosit la Buenos Aires joi dimineaţă.
Brazilia, care a înregistrat cel mai mare număr de decese din regiune, nu va începe până la jumătatea lunii februarie, în ciuda creşterii recente a numărului de cazuri.
Preşedintele Jair Bolsonaro spune că nu intenţionează să se vaccineze. El crede că a dezvoltat imunitate împotriva coronavirusului, deoarece a fost pozitiv la începutul acestui an.
În Mexic, María Irene Ramirez, în vârstă de 59 de ani, şefa secţiei de terapie intensivă a spitalului Ruben Leñero din Mexico City, care a fost prima care s-a oferit voluntar pentru a fi vaccinată.
Mexicul a înregistrat până acum peste 1,3 milioane de infecţii, cu cel puţin 120.000 de decese legate de Covid, potrivit universităţii Johns Hopkins.
Chile a avut aproape 600.000 de cazuri confirmate şi peste 16.300 de decese, Costa Rica – aproape 163.000 de cazuri şi peste 2.000 de decese, iar Argentina – aproape 1,6 milioane de cazuri şi peste 42.300 de decese.
Prima tranşă de 10.000 de vaccinuri anti-COVID-19 ajunge în România pe 26 decembrie, potrivit Comitetului Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19.
Marţi a avut loc o întâlnire a Comitetul Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), prezidată de premierul interimar al României, Nicolae Ciucă.
„A fost analizat, în detaliu, stadiul pregătirii pentru declanşarea efectivă a campaniei de vaccinare odată cu distribuţia, în România, a primei tranşe de vaccinuri, de 10.000 de doze în data de 26 decembrie. În acest context, Premierul a declarat că, pentru protejarea noastră, a tuturor, este benefică respectarea măsurilor igienico-sanitare şi a tuturor recomandărilor de natură medicală formulate de experţii în sănătate publică, deoarece <infectarea nu se opreşte de Crăciun şi de Anul Nou>”, anunţă CNCAV.
Potrivit sursei citate, au fost discutate aspecte concrete privind armonizarea la nivel naţional şi local, asigurarea siguranţei distribuţiei, transportului şi a vaccinării propriu-zise, precum şi privind informarea corectă a publicului în legătură cu acest demers.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţa săptămâna trecută că primele doze de vaccin ar putea ajunge în România între Crăciun şi Anul Nou, dar că va fi vorba de o tranşă simbolică, de 10.000 de doze.
Distribuitorii de medicamente Mediplus, Alliance Healthcare(fostul Farmexpert), Farmexim şi Dona Logistică şi-au pus la dispoziţie resursele logistice pentru a distribui vaccinul împotriva COVID-19, însă autorităţile încă nu au discutat despre partea logistică prin care dozele vor ajunge la pacienţi.
Iar termenul la care primele doze trebuie să ajungă la pacienţii români, în contextul în care în toate statele europene urmează să înceapă simultan campania de vaccinare, este între Crăciun şi Revelion, o dată posibilă înaintată de autorităţi fiind 27 decembrie.
Valeriu Gheorghiţă, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19, nu a răspuns la întrebarea ZF privind modul cum va ajunge vaccinul de la Institutul Cantacuzino în cele zece spitale din mai multe regiuni ale ţării, de la Timişoara, la Iaşi, Constanţa, Dolj sau Maramureş.
„Din ce s-a declarat, am înţeles că vor folosi infrastructura Ministerului Apărării şi Ministerului Afacerilor Interne. În alte ţări s-a folosit şi sistemele de distribuţie private, ştiu că în UK, Austria, Franţa, Germania sunt implicaţi şi distribuitorii privaţi. La noi tot ce s-a anunţat a fost la nivel statal. Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi infrastructura şi expertiza autorităţilor. Noi urmărim ce se întâmplă, deocamdată nu s-a întâmplat nimic”, a spus Iulian Trandafir, preşedintele ADRFR.
Flota de maşini a celor patru distribuitori, reuniţi sub Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici (ADRFR), este de circa 800 de maşini, iar în total sunt puse la dispoziţie 29 de depozite. La acestea se adaugă şi 10.000 de angajaţi în total.
Este important ca vaccinul să ajungă rapid în centre pentru că sunt condiţii speciale de păstrare şi administrare, mai explică Trandafir.
„Aparent este foarte simplu, avem câteva centre mari, lumea se vaccinează, pleacă acasă. Dacă intrăm în detalii, trebuie monitorizări de temperatură, sunt termene scurte, ele stau la -75 grade, dar în momentul în care se dezgheaţă, ele mai sunt valabile 120 de ore, timp în care trebuie să plece către centrele de vaccinare şi să fie şi vaccinate persoanele”, a mai spus Iulian Trandafir.
Autorităţile din România transmit clarificări în privinţa vaccinurilor pe bază de ADN mesager: întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influenţa ADN-ul celular propriu.
Un medic obstetrician din SUA, Christiane Northrup, a declarat că vaccinurile împotriva COVID-19 pe bază de ARN mesager pot altera ADN-ul uman, dar, spun autorităţile din România, că acest lucru nu este real. Mai mult, acesta a spus că vaccinurile bazate pe ARN mesager ar transforma oamenii în himere monitorizate prin tehnologia 5G de către Fundaţia Bill & Melinda Gates în scopul colectării de criptomonede, dar nici acest lucru nu este real.
„ARN-ul si ADN-ul sunt macromolecule indispensabile tuturor formelor de viaţă cunoscute până în prezent, alături de proteine, lipide şi carbohidraţi. ADN-ul uman este localizat în nucleul celular. ARN-ul mesager se găseşte în citoplasma celulară – în afara nucleului – şi are rol mult mai precis, cum este transmiterea de informaţii cu privire la sinteza de proteine în celulă. Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influenţa ADN-ul celular propriu. Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvenţă de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafaţă a virusului SARS-CoV-2. Cantitatea de ARN mesager corespunzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producţia unui nivel predefinit de proteină Spike”, scrie pe site-ul vaccinare-covid.gov.ro.
Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanşează un răspuns imun care este responsabil de construirea imunităţii împotriva COVID-19.
„Practic, ARN-ul mesager reprezintă <manualul> după care celulele umane învaţă să producă proteina Spike, astfel încât organismul să îşi construiască mecanismele necesare pentru a se putea apăra împotriva COVID-19 dacă va intra în contact cu virusul SARS-CoV2”, mai spun autorităţile care se ocupă de vaccinarea anti-COVID-19 în România.
Tehnologia a fost adoptată de către companiile farmaceutice Pfizer, Moderna şi CureVac pentru dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19. În Uniunea Europeană, nici un vaccin nu poate fi comercializat înainte de încheierea studiilor clinice care să ateste că este sigur şi eficace şi că îndeplineşte condiţiile prevăzute de normele şi legile în vigoare.
În timp ce unele ţări şi-au lansat deja programele de vaccinare împotriva coronavirusului, aproape un sfert din populaţia planetei nu va avea acces la vaccin înainte de 2022, conform unui studiu citat de Forbes.
Studiul, publicat de jurnalul medial BMJ, a analizat comenzile pentru vaccinurile anti-COVID-19 înainte ca autorităţile sanitare să îşi dea acordul pentru nivelul de siguranţă şi eficienţă. Astfel, până pe 15 noiembrie, câteva ţări au rezervat circa 7,5 miliarde de doze de la 13 producători.
Însă peste jumătate din dozele rezervate (51%) va merge către ţările cu venituri mari, în ciuda faptului că aceste state reprezintă doar 14% din populaţia la nivel mondial.
Rachel Silverman, analist pentru Centrul pentru Dezvoltare Globală din SUA, a declarat pentru BBC că vaccinurile „sunt acoperite în mare parte de o serie de acorduri lansate în avans, majoritatea în ţări bogate”.
De exemplu, Statele Unite – care au rezervat 800 de milioane de doze – reprezintă aproximativ o cincime din cazurile de COVID-19 la nivel mondial, însă Japonia, Australia şi Canada au comandat la un loc aproximativ un miliard de doze, însă cele trei ţări reprezintă sub 1% din infecţiile raportate la nivel global.
Rezultatul, conform autorilor studiului, este un grad ridicat de incertitudine pentru restul oamenilor, adică 85% din populaţia planetei. În plus, 40% dintre dozele produse de marile companii farmaceutice vor rămâne ţărilor cu venituri mici şi medii, însă procentul poate varia în funcţie de deciziile statelor cu venituri mari.
Dozele de vaccin alocate primei tranşe „simbolice” vor fi alocate pentru vaccinarea personalului medical din cele 10 unităţi medicale de fază I, dintre care două sunt din Bucureşti.
Luând în considerare că Agenţia Europeană a Medicamentului a anunţat data de 23 decembrie 2020 ca dată probabilă pentru acordarea autorizaţiei condiţionate de punere pe piaţă pentru vaccinul împotrivaCOVID-19 produs de BioNTech şi Pfizer, CNCAV are în vedere primirea vaccinului în România în perioada 26-31 decembrie 2020.
În România, centrul naţional de primire şi stocare al dozelor de vaccin este Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din Bucureşti.
„Dozele de vaccin alocate primei tranşe <simbolice> vor fi alocate pentru vaccinarea personalului medical din cele 10 unităţi medicale de fază I, conform ordinului MS nr 555 din 3 aprilie 2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I şi în faza a II-a şi a Listei cu spitalele de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2”, spun reprezentanţii Grupului de Comunicare Strategică.
Astfel, primele doze de vaccin ajung la Braşov – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, la Bucureşti – Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş“, la Bucureşti – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Dr. Victor Babeş“ (inclusiv secţia externă modulară Pipera), la Cluj – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Cluj-Napoca, la Constanţa – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Constanţa, la Dolj – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş“, Craiova, la Iaşi – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, la Maramureş – Spitalul de Pneumoftiziologie „Dr Nicolae Rustea”, Baia Mare, la Suceava – Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou“ Suceava şi la Timiş – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş“, Timişoara (inclusiv secţia exterioară a acestui spital – secţia clinică de recuperare cardiovasculară – din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Timişoara).
GCS precizează că avizarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din Bucureşti ca centru naţional de stocare al vaccinurilor împotriva COVID-19 este în curs de realizare, fiind finalizate toate etapele de amenajare a spaţiilor, inclusiv montarea ultracongelatoarelor de stocare la -80 ° C, iar până vineri vor fi finalizate la nivelul CNCAV procedurile de lucru care privesc activităţile medicale şi logistice desfăşurate pe parcursul campaniei de vaccinare.
De asemenea, în această perioadă vor începe activităţile de training a personalului vaccinator.
Se estimează că toţi membrii echipelor de vaccinare vor realiza acest training până cel târziu pe data de 25 decembrie 2020.