BusinessMagazin

Tag: ue

  • Preşedintele Consiliului European Charles Michel salută deciziile Finlandei şi Suediei: „Securitatea noastră devine mai puternică”

    Contribuţia Uniunii Europene la acţiunile NATO de apărare creşte prin deciziile Finlandei şi Suediei de a adera la Alianţa Nord-Atlantică, afirmă preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

    “Prin decizia Suediei de a aplica pentru a deveni membră NATO alături de partenerul său strategic Finlanda, securitatea noastră devine mai puternică”, afirmă Charles Michel, prin Twitter.

    “Salut decizia Suediei, care va fi în beneficiul apărării şi securităţii noastre colective. Contribuţia Uniunii Europene la acţiunile NATO pentru descurajare militară este din ce în ce mai nepreţuită”, a subliniat Charles Michel.

    Finlanda şi Suedia au anunţat că au decis să depună cereri de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, în contextul temerilor referitoare la activităţile militare ale Rusiei.

  • Putin afirmă că UE este afectată de propriile sancţiuni / Tensiuni în UE din cauza poziţiei Ungariei

    “Sancţiunile provoacă o criză globală. Iniţiatorii sancţiunilor, ghidaţi de ambiţii cu perspectivă scurtă, amplificate politic, de rusofobie, îşi afectează într-o mai mare măsură propriile interese naţionale şi bunăstarea propriilor cetăţeni. În primul rând, vedem o inflaţie accentuată în Europa”, a declarat Vladimir Putin în cursul unei reuniuni pe teme economice.

    “Este evident că obsesia Occidentului cu sancţiunile va conduce în mod inevitabil la cele mai dificile şi greu de gestionat consecinţe pentru cetăţenii Uniunii Europene şi pentru cele mai sărace ţări din lume”, a subliniat Putin, conform postului de televiziune CNN şi cotidianului Le Figaro. Statele Unite, Uniunea Europeană şi Grupul G7 au aplicat sancţiuni financiare şi comerciale masive Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina.

    La nivelul Uniunii Europene au apărut tensiuni din cauza concesiilor care ar urma să fie acordate Ungariei pentru a accepta noi sancţiuni împotriva Rusiei. Oficiali de la Bruxelles citaţi de site-ul Politico.eu au declarat că mai multe ţări se opun ca Ungaria să beneficieze de compensaţii dacă va accepta oprirea peste câţiva ani a importurilor de petrol din Rusia.

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a discutat marţi cu premierul Ungariei, Viktor Orban, în cadrul eforturilor de a ajunge cât mai rapid la un acord pentru oprirea de către Uniunea Europeană a importurilor de petrol din Rusia. La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a deplasat luni după-amiază în Ungaria, în cadrul negocierilor cu Viktor Orban. După vizită, Ursula von der Leyen a anunţat că există “anumite progrese”.

    Guvernul Viktor Orban a anunţat săptămâna trecută că se opune “formei actuale” a proiectului Comisiei Europene privind oprirea etapizată a importurilor de petrol din Rusia, Ungaria argumentând că, deşi ar beneficia de o derogare, i-ar fi afectată grav securitatea energetică.

  • Macron a vorbit cu Viktor Orban, în efortul de a-l convinge să accepte noi sancţiuni contra Rusiei

    “Cei doi lideri au vorbit despre chestiuni referitoare la securitatea energetică”, a declarat Bertalan Havasi, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Budapesta, citat de agenţia MTI şi de cotidianul Le Monde.

    “Discuţiile vizează obţinerea, prin solidaritate, a garanţiilor necesare referitoare la condiţiile de aprovizionare cu petrol a anumitor state membre. Continuă contactele la toate nivelurile cu obiectivul ajungerii cât mai rapid la un acord complet privind al şaselea set de sancţiuni” împotriva Rusiei, a comunicat, la rândul său, Palatul Elysée.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a deplasat luni după-amiază în Ungaria, în cadrul eforturilor pentru a-l convinge pe premierul Viktor Orban să susţină aplicarea de către Uniunea Europeană a unor noi sancţiuni în domeniul energiei împotriva Rusiei. După vizită, Ursula von der Leyen a anunţat că există “anumite progrese”.

    Guvernul Viktor Orban a anunţat săptămâna trecută că se opune “formei actuale” a proiectului Comisiei Europene privind oprirea etapizată a importurilor de petrol din Rusia, Ungaria argumentând că, deşi ar beneficia de o derogare, i-ar fi afectată grav securitatea energetică.

  • Scholz şi Macron pledează pentru consolidarea relaţiilor bilaterale şi a Uniunii Europene

    La începerea conferinţei de presă organizată cu ocazia întâlnirii de la Berlin, Olaf Scholz l-a felicitat pe Emmanuel Macron pentru obţinerea unui nou mandat de preşedinte al Franţei.

    “Colaborarea bună între Franţa şi Germania reprezintă un semnal bun pentru avansarea Uniunii Europene”, a afirmat Olaf Scholz, potrivit postului de televiziune ZDF. “Suntem foarte determinaţi să apărăm cu toată forţa bazele cooperării noastre”, a subliniat cancelarul Germaniei.

    La rândul său, Emmanuel Macron a pledat pentru crearea unei Europe mai puternice astfel încât să abordeze “provocări majore” precum digitalizarea şi protecţia mediului. “Trebuie să apărăm democraţia şi să fim alături de Ucraina, dar în acelaşi timp să ne protejăm propriii cetăţeni”, a afirmat preşedintele Franţei, potrivit cotidianului Le Figaro şi postului de televiziune BBC News.

    Preşedintele Franţei a declarat că va discuta cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, despre ideea “comunităţii politice europene”.

    “Obiectivul nostru este obţinem un armistiţiu şi retragerea trupelor ruse; de asemenea, avem obiectivul de a ajuta Ucraina să negocieze cu Rusia pe baza propriilor condiţii. Dar, pentru a consolida democraţia în Europa, trebuie să găsim o bună formă geopolitică”, a argumentat Macron.

    “Suntem de acord cu ideea potrivit căreia Ucraina aparţine familiei europene”, a continuat Olaf Scholz, catalogând drept “foarte interesantă” ideea unei “comunităţi politice europene”.

  • Emmanuel Macron vrea eficientizarea procesului decizional în Uniunea Europeană

    “Vreau să continuăm să generalizăm majoritatea calificată în procesul nostru decizional, pentru eficientizarea deciziilor. Sunt favorabil acestei reforme instituţionale”, a declarat Emmanuel Macron, citat de postul FranceTV.

    Consiliul Uniunii Europene adoptă decizii în unanimitate în privinţa subiectelor importante privind domeniul fiscal, securitatea socială, politica externă comună şi cea în domeniul apărării, ceea ce a generat dificultăţi în adoptarea rapidă a unor decizii.

    Emmanuel Macron a explicat şi că statele care vor fi cooptate în noua structură de cooperare politică europeană vor putea adera ulterior la Uniunea Europeană dacă îndeplinesc criteriile. “Cum să organizăm Europa dintr-un punct de vedere politic mai amplu decât Uniunea Europeană? Putem crea o nouă comunitate politică europeană. Această comunitate le-ar permite naţiunilor europene democratice care aderă la setul nostru de valori să găsească un nou spaţiu de cooperare politică şi în materie de securitate, cooperare în materie energetică, în domeniul transporturilor, investiţiilor în infrastructură, circulaţiei persoanelor”, a declarat Emmanuel Macron, citat de cotidianul Le Monde.

    “Aderarea la această comunitate nu reprezintă o evaluare anticipată privind admiterea ulterioară la Uniunea Europeană. Şi nici nu va fi închisă celor care s-au retras din UE. Dar trebuie să reunim Europa în funcţie de realitatea geografiei sale cu voinţa de a menţine unitatea continentului nostru”, a explicat Emmanuel Macron.

    Preşedintele Franţei a propus în Parlamentul European, cu ocazia Conferinţei privind Viitorul Europei, crearea unei “comunităţi politice europene”, o structură diferită de UE dar care să coopereze strâns cu blocul comunitar, în care să fie integrată Ucraina, în contextul în care unele state se opun admiterii rapide a acestei ţări în Uniunea Europeană. “Războiul din Ucraina ne invită să regândim geografia şi organizarea continentului nostru. Ucraina, prin lupta sa şi prin curaj, este membră de suflet a Europei noastre”, a argumentat Emmanuel Macron, admiţând că este posibil să dureze “decenii” până la admiterea Ucrainei în UE.

  • Macron vrea revizuirea tratatelor UE şi propune integrarea Ucrainei într-o nouă structură politică

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a pledat, luni, pentru revizuirea tratatelor Uniunii Europene şi propune integrarea Ucrainei într-o nouă structură politică de cooperare comunitară.

    “Va trebui să ne reformăm textele, este evident. Una dintre căile acestei reforme este convocarea unei conferinţe de revizuire a tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European, iar eu o aprob”, a afirmat Emmanuel Macron, la Conferinţa pentru Viitorul Europei, desfăşurată la Strasbourg. Liderii statelor UE urmează să discute despre modificarea tratatelor la reuniunea Consiliului European din iunie. Franţa deţine în prezent Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

    De altfel, Emmanuel Macron propune crearea unei “comunităţi politice europene” în care să fie integrată Ucraina, în contextul în care unele state se opun admiterii rapide a acestei ţări în Uniunea Europeană. “Această organizaţie europeană nouă le-ar permite naţiunilor europene democratice care aderă la setul nostru de valori să găsească un nou spaţiu de cooperare politică şi în materie de securitate”, a declarat Emmanuel Macron, citat de cotidianul Le Figaro.

    “Războiul din Ucraina ne invită să regândim geografia şi organizarea continentului nostru. Ucraina, prin lupta sa şi prin curaj, este membră de suflet a Europei noastre, chiar dacă nu îi acordăm mâine statutul de candidat, căci ştim că procesul de aderare ar dura mai multe decenii”, a subliniat Macron.

  • Germania admite că pot apărea “perturbări” în aprovizionarea cu petrol din cauza sancţiunilor

    Germania s-ar putea confrunta cu “perturbări” ale aprovizionării cu petrol în cazul în care Uniunea Europeană va opri progresiv importurile din Rusia, admite ministrul german al Economiei, Robert Habeck, deşi luni afirmase că Berlinul este pregătit pentru acest scenariu.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propune oprirea progresivă a importurilor de petrol din Rusia, în cadrul noilor sancţiuni impuse Moscovei din cauza intervenţiei militare în Ucraina.

    “Nu putem garanta că în această situaţie nu vor exista perturbări” în aprovizionarea cu petrol a Germaniei, a declarat miercuri Robert Habeck, citat de cotidianul Le Figaro. “Tarifele la carburanţi riscă să crească în mod semnificativ pe o perioadă de 180 de zile”, a atras atenţia ministrul german al Economiei.

    Luni, Robert Habeck declara că Germania poate renunţa înainte de sfârşitul acestui an la importurile de petrol. “Am reuşit să ajungem la situaţia în care Germania să poată suporta un embargou petrolier”, afirma Robert Habeck, citat de BBC News.

    Sancţiunile antiruse au generat dezbateri în cadrul statelor UE, în contextul în care au crescut preţurile la carburanţi şi inflaţia. Surse europene citate de publicaţia Der Spiegel afirmă că Ungaria, Austria, Slovacia, Spania, Italia şi Grecia au semnalat că nu sunt de acord cu oprirea rapidă a importurilor de energie din Rusia.

    Ţările din cadrul Uniunii Europene importă petrol din Rusia în valoare de 450 de milioane de euro zilnic. Oprirea importurilor de gaz rusesc nu este analizată deocamdată de Uniunea Europeană.

  • UE ar putea oferi Ungariei şi Slovaciei derogări de la embargoul petrolier rusesc

    Comisia Europeană ar putea scuti Ungaria şi Slovacia de un embargou privind cumpărarea de petrol rusesc, aflat în curs de pregătire, fiind atentă la cât de dependente sunt cele două ţări de ţiţeiul rusesc, au declarat luni doi oficiali europeni, citaţi de Reuters.

    Comisia ar urma să finalizeze marţi lucrările la al şaselea pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei din cauza acţiunilor sale în Ucraina, care ar include o interdicţie de a cumpăra petrol rusesc, o sursă majoră de venituri pentru Moscova.

    Ungaria, puternic dependentă de petrolul rusesc, a declarat în repetate rânduri că nu va semna sancţiuni care implică energia. Slovacia este, de asemenea, una dintre ţările UE cele mai dependente de combustibilii fosili ruşi.

    Pentru a menţine blocul celor 27 de naţiuni unite, Comisia ar putea oferi Slovaciei şi Ungariei “o scutire sau o perioadă lungă de tranziţie”, a declarat unul dintre oficiali.

    Embargoul asupra petrolului este probabil să fie oricum introdus treptat, cel mai probabil urmând să intre pe deplin în vigoare abia de la începutul anului viitor, au declarat oficialii.

    Europa este destinaţia pentru aproape jumătate din exporturile de ţiţei şi produse petroliere ale Rusiei – oferind Moscovei o sursă uriaşă de venituri despre care ţări precum Letonia şi Polonia spun că trebuie să fie tăiate, pentru a nu mai finanţa acţiunile militare în Ucraina.

    Ţările UE au plătit Rusiei aproape 20 de miliarde de euro de la 24 februarie, când aceasta a invadat Ucraina în ceea ce Moscova numeşte o “operaţiune militară specială”, potrivit organizaţiei de cercetare Centrul de cercetare pentru energie şi aer curat.

    În general, UE este dependentă de Rusia pentru 26% din importurile sale de petrol, dar dependenţa variază de la o ţară la alta.

    Slovacia şi Ungaria, ambele situate pe ruta sudică a conductei Drujba, care aduce petrol rusesc în Europa, sunt deosebit de dependente, primind anul trecut 96% şi, respectiv, 58% din importurile de ţiţei şi produse petroliere din Rusia, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

    Germania, principalul cumpărător de petrol rusesc din UE, a declarat în ultimele zile că ar putea gestiona un embargo petrolier, după ce iniţial s-a opus de teama costurilor economice.

    Cu 555.000 de barili pe zi, Germania a importat 35% din ţiţeiul său din Rusia în 2021, dar în ultimele săptămâni a redus la 12%, a declarat duminică Ministerul german al Economiei într-o actualizare privind securitatea energetică.

    “Un embargo petrolier cu o perioadă de tranziţie suficientă ar fi acum gestionabil în Germania, sub rezerva creşterii preţurilor”, a spus acesta.

    Pachetul de sancţiuni al UE urmează să fie prezentat miercuri ambasadorilor guvernelor UE.

  • UE înregistrează o creştere economică uşoară, în timp ce inflaţia se menţine ridicată

    Uniunea Europeană a înregistrat o creştere economică de 0,4% în primul trimestru din 2022, în timp ce creşterea în zona euro este de 0,2%, raportat la ultimul trimestru din 2021, în timp ce inflaţia continuă să crească.

    Potrivit datelor prezentate vineri de Oficiul european pentru statistică (Eurostat), ţările Uniunii Europene au avut o creştere economică de 0,4% în primul trimestru din 2022 şi de 5,2% în comparaţie cu primul trimestru de anul trecut.

    În zona euro, creşterea economică a fost de doar 0,2% comparativ cu trimestrul anterior, şi de 5,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Estimările actuale se bazează pe date incomplete referitoare la evoluţia valorii PIB-ului, astfel că ar putea fi modificate uşor, precizează Eurostat.

    Inflaţia în zona euro a continuat să crească, ajungând la 7,5% în aprilie, de la 7,4% în martie.

  • Reuniune extraordinară a Consiliului UE, la începutul săptămânii viitoare, pe tema crizei energie

    Miniştrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni luni, în sesiune extraordinară, pentru a decide o serie de acţiuni în contextul în care Rusia a oprit alimentarea cu gaze a Poloniei şi Bulgariei.

    “Ca urmare a opririi livrărilor de gaz rus în Polonia şi Bulgaria, ţările europene rămân unite şi solidare”, a declarat miercuri seară Barbara Pompili, ministrul Tranziţiei Ecologice din Franţa, ţară care exercită Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

    “Luni după-amiază va avea loc o sesiune extraordinară a Consiliului miniştrilor europeni ai Energiei”, a precizat Barbara Pompili, conform cotidianului Le Figaro.

    Compania rusă de stat Gazprom a oprit miercuri livrările de gaze spre Polonia şi Bulgaria, întrucât cele două ţări au refuzat să achite importurile în ruble.

    Decizia de oprire a livrărilor de gaze ruse spre Polonia şi Bulgaria este rezultatul “acţiunilor inamicale” ale Occidentului faţă de Rusia, a anunţat Administraţia Vladimir Putin, explicând că a stabilit plata gazelor în ruble ca reacţie la sancţiunile financiare masive.