Liderul rus Vladimir Putin se foloseşte de propagandă şi conflictele religioase din Kosovo şi Bosnia pentru a distrage NATO de la invazia sa ilegală, scrie James Stavridis, editorialist la Bloomberg şi fost amiral în cadrul Marinei SUA.
Dacă va ieşi victorios în Ucraina, în mod logic acesta îşi va întoarce atenţia către Moldova, însă Balcanii de Vest reprezintă de asemenea o ţintă foarte atractivă.
Potrivit Serviciului de expertiză al Bundestagului, trimiterea de trupe terestre de către o ţară NATO în Ucraina nu ar face automat ca toate celelalte ţări NATO să devină parte la conflict.
“În cazul în care statul membru NATO acţionează unilateral, în afara unei operaţiuni decise de NATO şi în afara structurilor de comandă militară ale NATO, Alianţa Nord-Atlantică în ansamblu, nici celelalte state membre nu devin părţi la conflict”, se arată în raportul experţilor germani, consultat de agenţia DPA.
“Dacă trupele unui stat membru NATO se angajează într-un conflict existent (între Rusia şi Ucraina) în virtutea susţinerii dreptului la autoapărare al Ucrainei (art. 51 din Carta ONU) şi sunt atacate de cealaltă parte a conflictului (Rusia) în cursul luptelor în zona de conflict, acest lucru nu constituie un caz de art. 5 din Tratatul NATO” , se arată în raport.
Se face referire la faptul că, în conformitate cu Tratatul NATO, Articolul 5 este legat de ţările NATO şi de trupele care sunt atacate pe teritoriul lor sau deasupra teritoriului lor.
“Un angajament militar al trupelor terestre franceze în favoarea Ucrainei s-ar baza pe dreptul colectiv de autoapărare în conformitate cu art. 51 din Carta ONU şi, prin urmare, ar fi permis în conformitate cu dreptul internaţional. Pe de altă parte, o reacţie militară a Rusiei contra unor ţinte din Franţa ar constitui un «atac armat» (contrar dreptului internaţional) în sensul art. 5 al Tratatului NATO, ceea ce ar stabili condiţiile factuale pentru o proclamare a unui caz pentru Alianţă”, concluzionează experţii Bundestagului.
La sfârşitul lunii februarie, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, nu a exclus trimiterea de trupe occidentale în Ucraina. Însă cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a respins în mod clar trimiterea unor trupe în Ucraina.
Potrivit Serviciului de expertiză al Bundestagului, trimiterea de trupe terestre de către o ţară NATO în Ucraina nu ar face automat ca toate celelalte ţări NATO să devină parte la conflict.
“În cazul în care statul membru NATO acţionează unilateral, în afara unei operaţiuni decise de NATO şi în afara structurilor de comandă militară ale NATO, Alianţa Nord-Atlantică în ansamblu, nici celelalte state membre nu devin părţi la conflict”, se arată în raportul experţilor germani, consultat de agenţia DPA.
“Dacă trupele unui stat membru NATO se angajează într-un conflict existent (între Rusia şi Ucraina) în virtutea susţinerii dreptului la autoapărare al Ucrainei (art. 51 din Carta ONU) şi sunt atacate de cealaltă parte a conflictului (Rusia) în cursul luptelor în zona de conflict, acest lucru nu constituie un caz de art. 5 din Tratatul NATO” , se arată în raport.
Se face referire la faptul că, în conformitate cu Tratatul NATO, Articolul 5 este legat de ţările NATO şi de trupele care sunt atacate pe teritoriul lor sau deasupra teritoriului lor.
“Un angajament militar al trupelor terestre franceze în favoarea Ucrainei s-ar baza pe dreptul colectiv de autoapărare în conformitate cu art. 51 din Carta ONU şi, prin urmare, ar fi permis în conformitate cu dreptul internaţional. Pe de altă parte, o reacţie militară a Rusiei contra unor ţinte din Franţa ar constitui un «atac armat» (contrar dreptului internaţional) în sensul art. 5 al Tratatului NATO, ceea ce ar stabili condiţiile factuale pentru o proclamare a unui caz pentru Alianţă”, concluzionează experţii Bundestagului.
La sfârşitul lunii februarie, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, nu a exclus trimiterea de trupe occidentale în Ucraina. Însă cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a respins în mod clar trimiterea unor trupe în Ucraina.
Rusia a efectuat vinerea trecută cel mai mare atac aerian asupra sistemului energetic ucrainean de la invazia din februarie 2022, avariind unităţile energetice de la un baraj important şi provocând pene de curent pentru mai mult de un milion de persoane, relatează Reuters.
Misiunea Ucrainei la NATO a precizat, pe platforma X, că ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a informat partenerii alianţei cu privire la consecinţele atacurilor, îndemnându-i să furnizeze mai multe echipamente pentru a bloca atacurile aeriene ruseşti.
Moscova a descris atacurile sale recente ca făcând parte dintr-o serie de ”lovituri de răzbunare” şi a sporit utilizarea rachetelor balistice.
Ucraina a primit aproape 700 de milioane de lire sterline de la Fondul Monetar Internaţional. Anunţul a fost făcut marţi de premierul ucrainean Denys Shmyhal. Acordul cu FMI a fost semnat anul trecut.
Denys Shmyhal a anunţat pe Telegram că finanţarea a fost a treia etapă din acordul cu organismul internaţional.
„Fondurile vor ajuta la acoperirea cheltuielilor bugetare prioritare şi la menţinerea stabilităţii macrofinanciare. Ucraina continuă să-şi îndeplinească cu succes obligaţiile faţă de parteneri”, a spus el, potrivit Sky News.
Acordul Ucrainei, care acordă acces la 12,3 miliarde de lire sterline, a fost aprobat iniţial la 31 martie anul trecut.
Partenerii au promis Ucrainei încă 96 de miliarde de lire sterline până în 2027, cu 4,3 miliarde de lire sterline estimate de la FMI în 2024.
Kremlinul a refuzat să acuze gruparea ISIS ca fiind în spatele atacului de vineri seara la sala de concerte Crocus City din Moscova, în urma cărora peste 100 de persoane au fost ucise, deşi Statul Islamic a revendicat acţiunea, scrie The Guardian.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o anchetă se află în desfăşurare în acest moment şi ,,deocamdată nu a fost anunţată nicio teorie solidă”, potrivit sursei citate.
Patru suspecţi, dintre care trei au fost confirmaţi ca fiind cetăţeni tadjici, au apărut duminică seară într-un tribunal din Moscova, părând bătuţi, învineţiţi şi dezorientaţi. Ei au fost acuzaţi de comiterea unui act de terorism şi au fost arestaţi preventiv înainte de process, notează CNBC.
Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că atacatorii au avut legături cu Ucraina şi a spus că au fost prinşi în drum spre această ţară, susţinând că “o fereastră a fost pregătită pentru ei pe partea ucraineană pentru a trece graniţa”. Cu toate acestea, el nu a oferit nicio dovadă care să stea la baza acestei afirmaţii, relevă CNBC.
Alţi oficiali ruşi au acuzat, printre altele, şi Occidentul, considerând că Statele Unite încearcă să destabilizeze Rusia.
La începutul lunii martie, serviciile de informaţii americane au avertizat Rusia despre un posibil atac terorist la Moscova, care ar putea viza ,,adunări mari”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că serviciile de securitate ale Rusiei nu au acceptat niciun ajutor din partea Occidentului.
Potrivit The Guardian, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a pus sub semnul întrebării afirmaţiile SUA potrivit cărora ISIS s-ar afla în spatele atacului şi a declarat că Washingtonul a răspândit o versiune ,,bau-bau” a Statului Islamic pentru a-şi acoperi ,,pupilele” de la Kiev.
Casa Albă a respins afirmaţiile Kremlinului despre posibilitatea ca Ucraina să se afle în spatele atacului terorist de vineri seara, scrie Sky News.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a declarat reporterilor că ,,nu a existat nicio legătură cu Ucraina” şi că acuzaţiile reprezintă ,,doar o nouă propagandă a Kremlinului”.
Vineri seara, un atac terorist a avut loc în sala de concerte Crocus City din Moscova. În urma evenimentului, cel puţin 137 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte peste 100 au fost rănite.
Kremlinul a refuzat să acuze gruparea ISIS ca fiind în spatele atacului de vineri seara la sala de concerte Crocus City din Moscova, în urma cărora peste 100 de persoane au fost ucise, deşi Statul Islamic a revendicat acţiunea, scrie The Guardian.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o anchetă se află în desfăşurare în acest moment şi ,,deocamdată nu a fost anunţată nicio teorie solidă”, potrivit sursei citate.
Patru suspecţi, dintre care trei au fost confirmaţi ca fiind cetăţeni tadjici, au apărut duminică seară într-un tribunal din Moscova, părând bătuţi, învineţiţi şi dezorientaţi. Ei au fost acuzaţi de comiterea unui act de terorism şi au fost arestaţi preventiv înainte de process, notează CNBC.
Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că atacatorii au avut legături cu Ucraina şi a spus că au fost prinşi în drum spre această ţară, susţinând că “o fereastră a fost pregătită pentru ei pe partea ucraineană pentru a trece graniţa”. Cu toate acestea, el nu a oferit nicio dovadă care să stea la baza acestei afirmaţii, relevă CNBC.
Alţi oficiali ruşi au acuzat, printre altele, şi Occidentul, considerând că Statele Unite încearcă să destabilizeze Rusia.
La începutul lunii martie, serviciile de informaţii americane au avertizat Rusia despre un posibil atac terorist la Moscova, care ar putea viza ,,adunări mari”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că serviciile de securitate ale Rusiei nu au acceptat niciun ajutor din partea Occidentului.
Potrivit The Guardian, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a pus sub semnul întrebării afirmaţiile SUA potrivit cărora ISIS s-ar afla în spatele atacului şi a declarat că Washingtonul a răspândit o versiune ,,bau-bau” a Statului Islamic pentru a-şi acoperi ,,pupilele” de la Kiev.
Casa Albă a respins afirmaţiile Kremlinului despre posibilitatea ca Ucraina să se afle în spatele atacului terorist de vineri seara, scrie Sky News.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a declarat reporterilor că ,,nu a existat nicio legătură cu Ucraina” şi că acuzaţiile reprezintă ,,doar o nouă propagandă a Kremlinului”.
Vineri seara, un atac terorist a avut loc în sala de concerte Crocus City din Moscova. În urma evenimentului, cel puţin 137 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte peste 100 au fost rănite.
Ucraina a crescut puternic importurile de electricitate şi a oprit duminică exporturile după o serie de atacuri ale Rusiei asupra sistemului său energetic, în ultimele zile, în care principalul producător de energie, DTEK, a pierdut 50% din capacitatea sa, a arătat Ministerul Energiei de la Kiev.
Instalaţiile de generare şi de transport au fost atacate vineri de Rusia, provocând pene de curent semnificative în multe regiuni din Ucraina.
Instalaţii energetice din trei regiuni ucrainene au fost, de asemenea, atacate şi duminică dimineaţă.
“Pierderile din atacul de vineri au fost deja evaluate, iar grupul DTEK a pierdut 50% din capacitatea sa de generare”, a declarat şeful firmei de distribuţie Yasno, Sergei Kovalenko, potrivit Reuters.
Acesta nu a oferit mai multe detalii. DTEK, cea mai mare companie privată de producere a energiei electrice din Ucraina, nu a comentat aceste informaţii.
Kovalenko a declarat că ruşii au atacat două părţi ale sistemului energetic – generarea şi distribuţia -, lovind atât centrale termice, cât şi hidroelectrice. “Inamicul a lovit puternic la nodurile de reţea şi la transformatoare”, a spus el.
Ruşii vor continua să destabilizeze liniile de apărare ucrainene şi vor începe pregătirile pentru o nouă ofensivă în vara anului 2024, scrie Institutul pentru Studiul Războiului.
Potrivit analiştilor ISR, forţele ruseşti vor continua ofensiva prin care încearcă destabilizarea liniilor de apărare în primăvara anului 2024, în timp ce se pregătesc şi pentru o ofensivă nouă, în vară. Ajutoarele occidentale pentru Ucraina joacă un rol esenţial în capacitatea armatei ucrainene de a-şi păstra teritoriile şi de a respinge eforturile de ofensivă ruseşti, în următoarele luni.
Totodată, ruşii încearcă să menţină ritmul operaţiunilor de ofensivă din estul Ucrainei pentru a preveni stabilizarea liniilor de apărare ale ucrainenilor. Ruşii sunt concentraţi în special spre împingerea spre vest a forţelor ucrainene, cât mai departe de Avdiivka, înainte ca ucrainenii să stabilească linii puternice de apărare în zonă, care să fie, ulterior, greu de pătruns.
În urmă cu doar o zi, comandantul forţelor armate ucrainene, generalul-colonel Oleksandr Sirskîi, a transmis că forţele ruseşti şi-au concentrat forţele pe frontul din Avdiivka şi desfăşoară, zilnic, atacuri de infanterie şi mecanizate pentru a sparge apărarea ucraineană.
În contextul reducerii capabilităţilor de apărare ale ucrainenilor, pe fondul întârzierii sau lipsei de ajutoare militare din partea Occidentului, ruşii exploatează vulnerabilităţile ucrainenilor, profitând de iniţiativa pe care o au pe câmpul de luptă. Dacă Vestul nu va ajuta Ucraina până în vară, când va începe ofensiva rusească, ucrainenii se vor afla într-o situaţie foarte dificilă.
Sistemele Patriot, de la SUA, sunt sigurele care pot face o schimbare imediată în apărarea ucraineană, mai scriu analiştii ISR.
Ruşii vor continua să destabilizeze liniile de apărare ucrainene şi vor începe pregătirile pentru o nouă ofensivă în vara anului 2024, scrie Institutul pentru Studiul Războiului.
Potrivit analiştilor ISR, forţele ruseşti vor continua ofensiva prin care încearcă destabilizarea liniilor de apărare în primăvara anului 2024, în timp ce se pregătesc şi pentru o ofensivă nouă, în vară. Ajutoarele occidentale pentru Ucraina joacă un rol esenţial în capacitatea armatei ucrainene de a-şi păstra teritoriile şi de a respinge eforturile de ofensivă ruseşti, în următoarele luni.
Totodată, ruşii încearcă să menţină ritmul operaţiunilor de ofensivă din estul Ucrainei pentru a preveni stabilizarea liniilor de apărare ale ucrainenilor. Ruşii sunt concentraţi în special spre împingerea spre vest a forţelor ucrainene, cât mai departe de Avdiivka, înainte ca ucrainenii să stabilească linii puternice de apărare în zonă, care să fie, ulterior, greu de pătruns.
În urmă cu doar o zi, comandantul forţelor armate ucrainene, generalul-colonel Oleksandr Sirskîi, a transmis că forţele ruseşti şi-au concentrat forţele pe frontul din Avdiivka şi desfăşoară, zilnic, atacuri de infanterie şi mecanizate pentru a sparge apărarea ucraineană.
În contextul reducerii capabilităţilor de apărare ale ucrainenilor, pe fondul întârzierii sau lipsei de ajutoare militare din partea Occidentului, ruşii exploatează vulnerabilităţile ucrainenilor, profitând de iniţiativa pe care o au pe câmpul de luptă. Dacă Vestul nu va ajuta Ucraina până în vară, când va începe ofensiva rusească, ucrainenii se vor afla într-o situaţie foarte dificilă.
Sistemele Patriot, de la SUA, sunt sigurele care pot face o schimbare imediată în apărarea ucraineană, mai scriu analiştii ISR.