BusinessMagazin

Tag: TVA

  • Cum ajunge laptele de la 80 de bani litrul la poarta fermei la 4 lei litrul în supermarket

    Preţul laptelui creşte de 4-5 ori de la poarta fermei până în frigiderul consumatorului din România, iar cres­cătorii de bovine afirmă că afacerea este din ce în ce mai puţin rentabilă şi sunt ameninţaţi cu închiderea.

    Din 2007 până în prezent şeptelul de bovine a scăzut cu 30%, până la 2,07 milioane de capete de animale în 2014, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.

    Preţul mediu de achiziţie al litrului de lapte la poarta fermei, de către procesator, a fost 1,18 lei pe litru în octombrie 2015, la care se adaugă costurile de procesare care variază între 0,3 lei şi 1 leu, preţ care include analize, costul de procesare, ambalajul, costuri care sunt mai mari la laptele fără lactoză sau la ambalaje „ultrasecurizate“, diferenţa fiind reprezentată de TVA şi marja de venit a supermaketurilor, potrivit lui Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui. El mai afirmă că supermaketurile refacturează multe servicii către furnizor, cum ar fi servicii de marketing, manipulare, apariţii în cataloage de promoţii etc.

    „Îl găseşti la raft cu 4,5 lei, dar eu vând litrul de lapte cu 1,5% grăsime cu 2,7- 3,2 lei litru. Preţul la raft e făcut de comerciant. Acesta este format 50% din TVA plus comerciant, iar 50% se împarte între procesator şi fermier. Deci dacă dumneavoastră găsiţi laptele la raft cu 4 lei, 2 lei reprezintă TVA plus servici­ile comerciantului, iar 2 lei se împart între fermier şi comerciant“, a declarat pentru ZF Dorin Cojocaru, care explică că supermarketul pune la dispoziţie spaţiul, iar procesatorul plăteşte serviciul. „Nu poţi să comentezi pentru că te delistează, dacă te delistează nu mai poţi să vinzi marfa“, a adăugat el.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum ajunge laptele de la 80 de bani litrul la poarta fermei la 4 lei litrul în supermarket

    Preţul laptelui creşte de 4-5 ori de la poarta fermei până în frigiderul consumatorului din România, iar cres­cătorii de bovine afirmă că afacerea este din ce în ce mai puţin rentabilă şi sunt ameninţaţi cu închiderea.

    Din 2007 până în prezent şeptelul de bovine a scăzut cu 30%, până la 2,07 milioane de capete de animale în 2014, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.

    Preţul mediu de achiziţie al litrului de lapte la poarta fermei, de către procesator, a fost 1,18 lei pe litru în octombrie 2015, la care se adaugă costurile de procesare care variază între 0,3 lei şi 1 leu, preţ care include analize, costul de procesare, ambalajul, costuri care sunt mai mari la laptele fără lactoză sau la ambalaje „ultrasecurizate“, diferenţa fiind reprezentată de TVA şi marja de venit a supermaketurilor, potrivit lui Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui. El mai afirmă că supermaketurile refacturează multe servicii către furnizor, cum ar fi servicii de marketing, manipulare, apariţii în cataloage de promoţii etc.

    „Îl găseşti la raft cu 4,5 lei, dar eu vând litrul de lapte cu 1,5% grăsime cu 2,7- 3,2 lei litru. Preţul la raft e făcut de comerciant. Acesta este format 50% din TVA plus comerciant, iar 50% se împarte între procesator şi fermier. Deci dacă dumneavoastră găsiţi laptele la raft cu 4 lei, 2 lei reprezintă TVA plus servici­ile comerciantului, iar 2 lei se împart între fermier şi comerciant“, a declarat pentru ZF Dorin Cojocaru, care explică că supermarketul pune la dispoziţie spaţiul, iar procesatorul plăteşte serviciul. „Nu poţi să comentezi pentru că te delistează, dacă te delistează nu mai poţi să vinzi marfa“, a adăugat el.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Economia României a crescut anul trecut cu 3,7%, sub estimări

    Economia României a crescut în 2015 cu 3,7% faţă de 2014, nivel sub estimări, în ciuda creşterii susţinute a consumului, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Institutul Naţional de Statistică a publicat rezultatele semnal vineri dimineaţă la ora 9. 

    În trimestrul al patrulea 2015, creşterea economică faţă de T3 2015 a fost în creştere cu 1,1%.

    Analiştii se aşteptau la o creştere economică de 3,9%, având în vedere creşterea consumului din a doua parte a anului trecut, intervenită ca urmare a reducerii TVA la alimente.

    Economia românească şi-a revenit după criză, dopată de creşterile salariale şi scăderea taxelor şi reducerea costului împrumuturilor. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce formulare trebuie să depuneţi de anul acesta la ANAF pentru a nu lua amendă 10.000 de lei

    Este foarte important să demonstrăm transparenţă şi să depunem toate formularele şi informaţiile cerute de ANAF, chiar dacă vom reveni asupra lor. Sunt nişte amenzi pe codul de procedură fiscală între 4.000 şi 10.000 de lei pentru neprezentarea informaţiilor prezentate de ANAF, a declarat Alin Negrescu, Director, Servicii de Asistenţă Fiscală, KPMG in Romania, în cadrul conferinţei Relaxare fiscală, litigii şi amnistie in 2016. Cu ce preţ?

    “Foarte important de reţinut: depineţi formularul, informaţiile, chiar dacă ulterior veţi reveni cu documente care să susţină informaţii, dar este foarte important să le depuneţi”. 

    Ce a mai declarat Alin Negrescu

    Din punct de vedere al TVA sunt multe lucruri bune introduse. Cele mai importante sunt reducerea cotei de TVA, lărgirea bazei de aplicare a cotei reduse de TVA, introducerea regimului de taxare cu plată inversă pentru bunurile imobile şi bunurile electronice peste un anumit prag valoric.

    Avem relaxarea condiţiilor de relaxare a grupului fiscal: a fost eliminată condiţia ca membri unui grup fiscal să fie administraţi de acelaşi organ fiscal. Se speră la o creştere a numărului de grupuri fiscale.

    Cei de la ANAF nu vor să renunţe la neacordarea dreptului de deducere fiscală pentru contribuabilii inactivi. Această prevedere atacă în mod fundamental drepturile, atacă contribuabilul de bună credinţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Birocraţia fiscală la început de 2016

    Iată că a sosit şi data de 01 ianuarie 2016 şi – odată cu ea – au intrat în vigoare noile coduri ale legislaţiei fiscale, Codul fiscal şi cel de procedură fiscală. Anterior însă, doar în perioada 28 – 31 decembrie 2015, au fost publicate în Monitorul Oficial nu mai puţin de 30 de ordine ANAF şi MFP.

    Dincolo de toate speranţele mediului de afaceri, privind mult promisa şi mediatizata relaxare fiscală pe care o va aduce noul cod fiscal, ce constatăm însă mai întâi de toate? Că un sistem incapabil să-şi încaseze creanţele fiscale la nivelul decent al mediei Uniunii Europene apelează la reglementări conjuncturale, sistemul fiscal fiind dominat de modificări ale celor două coduri (respectiv fiscal şi de procedură fiscală) printr-o serie de ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern şi ordine ANAF şi MFP.

    Nu neg că multe din aceste reglementări pot aduce un plus de consistenţă în aplicarea unitară a legislaţiei fiscale – în special din perspectiva conţinutului şi modelului unor formulare ce urmează a fi utilizate –  dar trebuie să admitem că ritmul acesta, extrem de alert, de emitere şi de publicare de acte normative este unul foarte supărător pentru mediul de afaceri. Iar astfel, stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale rămân, în continuare, doar la nivel de deziderat. Mai mult decât atât, toată această avalanşă de acte normative poate avea chiar un efect de bumerang, şi, în loc să reglementeze, să afecteze chiar coerenţa în aplicarea în practica fiscală de zi cu zi a noilor prevederi ale legislaţiei fiscale.

    Din păcate, sarabanda aşa-ziselor noutăţi din domeniul fiscal a continuat şi după data de 01 ianuarie 2016. Şi, din motive de spaţiu, o să mă refer doar la două dintre ele.

    Anul trecut, printr un ordin al ANAF, a fost introdusă obligativitatea agenţilor economici de a întocmi şi a depune formularul 088, în baza căruia organele fiscale să evalueze capacitatea acestuia de a desfăşura activitate economică, în vederea atribuirii unui cod valid de TVA. Şi asta inclusiv în situaţiile în care contribuabilii sunt obligaţi, prin efectul legii Codului fiscal, să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire al cifrei de afaceri de 220.000 lei. Păi atâta timp cât Codul fiscal prevede obligativitatea – şi nu opţiunea! – înregistrării în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire, poate veni un ordin ANAF să limiteze această înregistrare de îndeplinirea unor criterii suplimentare în acest sens? Dacă contribuabilul a atins cifra de afaceri respectivă, acest fapt nu presupune implicit că dispune de această capacitate? Şi iată că această reglementare – în loc să fie pusă în acord cu prevederile obligatorii ale Codului fiscal – tocmai a fost reiterată şi actualizată recent printr un alt Ordin al ANAF (respectiv nr. 3841), publicat în Monitorul Oficial în data de 06 ianuarie 2016.

    Cea mai spectaculoasă modificare fiscală a începutului de an este însă, în opinia mea, noul model şi conţinut al declaraţiei informative 394, reglementate prin Ordinul ANAF nr. 3769, publicat în Monitorul Oficial în ziua imediat următoare, adică în data de 07 ianuarie 2016. În noua accepţiune, completarea acestui formular devine extrem de complicată şi de greoaie şi – cu siguranţă – va antrena eforturi suplimentare considerabile din partea firmelor în vederea completării corecte a acestuia, iar dificultatea constă în faptul că tranzacţiile societăţii sunt supuse declarării defalcate conform posibilităţilor existente în Codul fiscal.

    Ca element de noutate apare obligaţia declarării inclusiv a unor situaţii ce nu ţin neapărat de aplicarea sistemului de TVA – cu titlu de exemplificare, precizez că se vor declara inclusiv achiziţii de bunuri şi servicii de la persoane fizice sau de la persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA. Mai mult decât atât, dacă în decontul perioadei fiscale de raportare se înregistrează o sumă negativă a TVA (în termeni populari, TVA de rambursat), contribuabilul trebuie să completeze două tabele cu achiziţiile şi livrările pe categorii principale de tranzacţii, pentru a explica cauza înregistrării unei sume TVA de rambursat. Practic, o mare parte din decontul de TVA formular 300 îl regăsim astfel preluat şi în cuprinsul declaraţiei informative 394.

    Toate aceste obligaţii declarative la nivelul firmelor vin în contextul în care unele sectoare rămân în continuare dereglementate. Tocmai aici intervine contradicţia legislaţiei fiscale: oscilaţia între suprareglementare şi dereglementare. Am în vedere aici, în primul rând, lipsa nepermisă a unor norme procedurale, clare şi explicite, privind controalele efectuate de Direcţia Antifraudă Fiscală: o durată maximă a acestor controale sau a perioadelor în care acestea pot fi suspendate, un număr maxim al acestor controale pentru aceeaşi perioadă şi aceeaşi categorie de impozite, posibilitatea instituţionalizată a unei discuţii finale cu contribuabilul (similară celei din procedura inspecţiei fiscale) etc. Dar, cum anul este abia la început, nu ne rămâne decât să sperăm că vor apărea şi unele acte normative care să reglementeze şi aceste aspecte.

  • RCS & RDS reduce semnificativ tariful serviciului Digi Net Fiberlink şi introduce pachete noi pentru serviciul Digi Net Mobil

    Începând de astăzi, 8 ianuarie 2016, RCS & RDS reduce tarifele serviciului de internet Digi Net pentru clienţii noi persoane fizice cu până la 10 lei/lună pentru pachetele de servicii Digi Net Fiberlink 300, Digi Net Fiberlink 500 şi Digi Net Fiberlink 1000, ajungând astfel la tarife lunare cuprinse între 29 lei şi 45 lei (TVA inclus). În acelaşi timp, compania anunţă noile pachete din oferta Digi Net Mobil denumite Activ şi Activ Plus cu preţuri de 10 lei/lună (TVA inclus), respectiv 25 lei/lună (TVA inclus) care le vor permite utilizatorilor să navigheze pe internet la viteze 3G şi 4G.

    Persoanele fizice care contractează unul dintre noile servicii din oferta de internet fix Digi Net, plătesc pentru Digi Net Fiberlink 300 doar 29 lei/lună (TVA inclus), redus de la 39 lei/lună (TVA inclus), aceştia putând naviga pe internet cu viteze de download de până la 300 Mbps. Serviciul Digi Net Fiberlink 500 va costa 39 lei/lună (TVA inclus) de la 45 lei (TVA inclus) şi le oferă utilizatorilor viteze de download de până la 500 Mbps. Pentru un tarif de doar 45 lei/lună (TVA inclus) de la 55 lei/lună (TVA inclus), clienţii noi beneficiază de viteze de până la 1000 Mbps dacă se abonează acum la Digi Net Fiberlink 1000.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

     

  • Preţul unui coş cu 50 de produse nonalimentare şi băuturi alcoolice s-a redus în medie cu 3%

    Un coş cu 50 de băuturi alcoolice şi produse nonalimentare precum săpun sau detergent a ajuns ieri, la trei zile după reducerea TVA de la 24% la 20%, să coste 932 de lei, cu peste 3% mai puţin faţă de finalul lunii decembrie, arată indexul ZF, care a luat în calcul preţurile afişate în magazinul online Cora Drive.

    ZF a luat în considerare mai multe produse precum şampon, săpun, detergent, bere, băuturi spirtoase, vin, şerveţele, hârtie igienică, ţigări sau tigăi, toate beneficiind de TVA mai mic cu patru puncte procentuale de la 1 ianuarie 2016. În plus, ZF a făcut o cercetare simplă cu mijloace jurnalistice şi are la bază doar informaţii disponibile pe site-ul magazinelui Cora care vinde şi online. Indexul nu ia în considerare promo­ţi­ile sau fluctuaţiile de preţ pentru anumite produse.

    De asemenea, indexul cu­prinde o mică parte din produse, în condiţiile în care într-un hipermarket pot exista chiar şi 60.000 de produse, atât alimentare, cât şi nonalimentare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ZF 100 de tendinţe pentru 2016. O imagine pentru ce ar putea fi în economie şi în business

    ♦ Consumul va creşte datorită reducerii TVA, iar PIB-ul se îndreaptă spre supraîncălzire ♦ Dobânzile la creditele în lei vor creşte spre finalul anului ♦  Cursul va fi stabil, dar cu tendinţe de creştere ♦  Băncile vor suferi în continuare ♦  Piaţa de retail va trăi un an de glorie ♦  Construcţiile de locuinţe vor creşte, şi nu doar în Capitală ♦  Economia mondială va fi agitată

    Macro

    • Creşterea economică va accelera spre 4%

    • BNR ar putea să menţină dobânda-cheie sau să o majoreze la peste 2%

    • Inflaţia va reintra în teritoriu pozitiv şi va încheia anul între 1% şi 2%

    • Cursul va fi relativ stabil. Leul ar urma să câştige teren în faţa euro

    • Exporturile ar putea să ajungă la un nou maxim istoric, dar nu vor ţine pasul cu importurile

     

    Piaţa Muncii

    • Salariul minim brut pe economie creşte la 1.250 de lei din mai

    • Cu 3% mai multe angajări în primele trei luni

    • Joburile vacante nu mai sunt disponibile doar pentru cei din interior

    • Învăţământul profesional, prioritate pentru cei din producţie

    • Industria de outsourcing va depăşi 70.000 de salariaţi

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • 3 victorii macroeconomice

    După mai mult de un deceniu de modificări numeroase şi după ani de promisiuni,saga Codului fiscal a dat semne că se apropie de final. Anul 2015 a adus republicarea Codului fiscal – cel mai important document de politică fiscală pentru România. Codul fiscal, care a intrat în vigoare la începutul anului 2004 şi a suferit de-a lungul timpului numeroase mo-dificări, a fost rescris după mai mulţi ani de tergiversări. Rescrierea şi republicarea Codului fiscal este un proiect cerut şi aşteptat de ani de zile de mediul de afaceri în condiţiile în care legea a suferit în ultimii ani peste 100 de modificări prin tot atâtea acte normative care au pus în dificultate oamenii de afaceri. Multitudinea modificărilor legislative care au avut loc de-a lungul anilor au făcut Codul fiscal greu de urmărit şi aplicat atât de către contribuabili, cât şi de către autorităţi.

    După mai mulţi ani de austeritate şi creşteri de taxe, guvernul Ponta a venit cu o amplă reformă de relaxare fiscală, agreată ulterior, tacit, şi de guvernul Cioloş, bugetul anului 2016, aprobat deja de Parlament, încorporând impactul modificărilor Codului fiscal, precum şi majorările salariale din sectorul public legiferate în a doua parte a acestui an. Autorităţile au decis că începând de anul viitor cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20%,  iar impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%. Eliminarea „taxei pe stâlp“ şi a taxei de 7 euro-cenţi, programate iniţial pentru 2016, au rămas pe lista de aşteptare. Planurile guvernului de reducere a cotei unice şi a CAS în 2016 nu au primit acordul parla-mentarilor, figurând la amen-da-mente respinse. Propunerile de relaxare fiscală vin după pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, începând din iunie 2015.

    Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie. Ulterior, s-a decis extinderea din 2016 a aplicabilităţii cotei reduse de 9% pentru apă potabilă şi apă pentru irigaţii în agricultură. Tot pentru anul viitor s-a decis modificarea cotei de impozitarea microîntreprinderilor în funcţie de număr de salariaţi şi creşterea plafonului la 100.000 euro. În 2015 va fi modificat nivelul de accizare pentru băuturile alcoolice şi se elimină sfera de aplicare a accizelor la alte produse accizabile.

    Aplaudată, dar şi contestată pentru presupusul potenţial destabilizator asupra bugetului, reducerea fiscalităţii poate fi măsura-şoc care să scoată economia din inerţia creşterii mediocre, după cum au spus unii economişti. Am-ploarea ajustărilor fiscale i-a determinat însă pe alţi specialişti să-şi pună întrebări cu privire la suste-nabilitatea avalanşei de măsuri de relaxare fiscală. Impactul bugetar substanţial al Codului fiscal face ca deficitul bugetar să se apropie anul viitor de pragul critic de 3% din PIB.

    Anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi au făcut ca proiectul republicat al Codului fiscal să fie caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“, „revoluţionar“, „cel mai îndrăzneţ set de măsuri fiscale de care am avut parte în ultimii 25 de ani, depăşind ca impact şi anvergură introducerea cotei unice din anul 2005“.

    FMI şi Comisia Europeană nu şi‑au dat girul pe măsurile aprobate de Executiv şi Legislativ şi au solicitat ajustări semnificative ale planului de relaxare fiscală pentru 2016. Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînţelegerilor şi tergiversărilor, a ajuns din nou într-un punct nevralgic, „mărul discordiei“ fiind de această dată impactul măsurilor de relaxare fiscală în 2016, respectiv saltul deficitului bugetar spre 3% din PIB sau chiar peste acest nivel. Acordul este practic „suspendat“ din vara anului trecut, în urma deciziei de reducere a CAS.

    Planurile ambiţioase de relaxare fiscală adoptate de guvern şi Parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetară pe „hold“. Menţinerea ratei-cheie la minimul istoric de 1,75%, în condiţiile în care inflaţia a coborât mult în teritoriul negativ poate fi percepută de fapt ca o întărire a politicii monetare, în condiţiile în care rata reală a dobânzii este în creştere. Dobânda-cheie a fost redusă de patru ori în acest an şi de cinci ori în 2014, însă nivelul continuă să fie unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
    Accentuarea relaxării fiscale, concomitent cu accelerarea creşterii economice, incertitudinile privind acordurile cu finanţatorii externi, dar şi contextul extern, inclusiv divergenţa conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, au amplificat prudenţa şi au făcut improbabil un scenariu în care BNR să continue relaxarea politicii monetare.

     

  • Anul ECONOMIC 2016 pentru români: Preţuri mai mici, din reducerea TVA, şi impozite mai mari pe case

    Cea mai importantă măsură de relaxare fiscală pentru anul viitor vizează reducerea cotei generale de TVA, de la 24% la 20%, care ar trebui să conducă la scăderea preţurilor cu 3,33%, dacă se transmite integral.

    Totodată, taxa va scădea, de la 1 ianuarie, de la 9% la 5% pentru cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste, nivel care se va aplica şi pentru evenimentele sportive şi culturale, în prezent fiind impusă o cotă de 24% pentru acestea.

    O cotă de TVA de 9% se aplică anul următor şi pentru medicamente, hoteluri, alimente, restaurante şi catering şi furnizarea de apă.

    Astfel, diminuarea taxei pe valoare adăugată va pune presiune pe preţuri şi în prima parte a anului următor, după ce în 2015 reducerea cotei pentru alimente a dus inflaţia în teritoriu negativ.

    Banca Naţională estimează că rata anuală a inflaţiei va înregistra valori negative până în mai 2016, urmând să revină în teritoriu pozitiv, astfel ca la finalul anului viitor să se plaseze la 1,1%, sub intervalul din jurul ţintei BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual.

    TVA mai mică ar putea antrena şi o reducere a preţurilor la benzină şi motorină de la începutul anului următor, însă ulterior acestea depind de evoluţia cotaţiei petrolului pe pieţele externe, în contextul în care statul a menţinut nivelul accizei, dar şi supraacciza. Cea de a doua urmează să fie eliminată la începutul anului 2017. Taxele şi accizele percepute de stat reprezintă peste jumătate din preţul carburanţilor.

    Cursul de schimb în funcţie de care ar urma să se calculeze acciza în 2016 este cel utilizat în 2014 şi în acest an, de 4,7380 lei/euro, legislaţia prevăzând şi o ajustare a acestuia cu rata inflaţiei. Cum inflaţia a fost negativă, Ministerul Finanţelor a anunţat că va menţine pentru anul următor acelaşi nivel al cursul.

    În rândul produselor accizabile se regăsesc în prezent benzina, motorina, energia electrică, gazul natural, dar şi produse precum alcoolul şi ţigările, cafeaua, unele bijuterii, confecţii din blănuri şi iahturi.

    Noul Cod Fiscal elimină acciza pentru unele dintre aceste produse, cum ar fi cafeaua, blănurile şi iahturile, în timp ce pentru băuturile alcoolice acciza coboară cu aproximativ 30%.

    Acciza pentru carburanţi şi energia electrică rămne la acelaşi nivel, dar cea pentru ţigarete va creşte, iar în cazul ţigărilor electronice va fi introdusă.

    De asemenea, energia electrică se va ieftini de la 1 ianuarie, astfel că preţul electricităţii la consumator va fi mai mic cu 5-6%, după reducerea tarifelor de distribuţie şi a bonusului de cogenerare.

    Şi preţul gazelor naturale se va reduce, de la mijlocul anului viitor, pentru consumatorii industriali, care vor plăti cu 5%-6% mai puţin, în timp ce pentru consumatorii casnici evoluţia depinde de calendarul de liberalizare a preţurilor.

    O modificare importantă din Codul Fiscal pentru anul 2016 vizează impozitul pe dividende, care va scădea de la 16% la 5% şi se va aplica pentru câştigurile aferente acestui an, urmând ca din 2017 să se adauge o cotă de 5,5% datorată la bugetul de asigurări de sănătate, baza de calcul fiind plafonată superior la de cinci ori salariul mediu pe economie.

    Pentru microîntreprinderi a fost majorat plafonul de venituri impozabile în care trebuie să se încadreze, de la 65.000 de euro la 100.000 de euro, şi s-a introdus un sistem diferenţiat de cote de impozitare, între 1% şi 3%, pentru stimularea înfiinţării de locuri de muncă şi pentru o distribuire mai echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderile cu salariaţi şi cele fără.

    Astfel, noile cote de impozitare, valabile de la 1 ianuarie, sunt de 1% pentru microîntreprinderile cu peste 2 salariaţi (inclusiv), de 2% pentru cele cu un salariat şi de 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi, de la 3% cotă generală de impozitare a veniturilor pe această categorie de firme.

    În privinţa impozitului pe profit, cota generală rămâne cea de 16%, modificări fiind înregistrate punctual la bunurile pentru care se acordă facilitatea profitului reinvestit, precum şi pentru unele cheltuieli deductibile.

    Pe de altă parte, pentru anul următor sunt prevăzute şi scumpiri sau creşteri de taxe, cea mai importantă referindu-se la impozitarea proprietăţilor.

    În acest sens, autorităţile locale vor avea mai multă libertate, astfel că pot creşte impozitele pentru clădirile rezidenţiale, mai ales pentru cele în care se desfăşoară activităţi economice.

    De exemplu, impozitul datorat în 2015 pentru un apartament deţinut de o persoană fizică a fost de 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii. Din 2016, bugetul local va percepe un impozit diferenţiat, în funcţie de utilizarea construcţiei, respectiv pentru locuit, pentru activităţi economice sau mixt.

    Pentru clădirile utilizate exclusiv ca locuinţe, impozitarea se va face cu 0,08%-0,2% din baza impozabilă a apartamentului, primăriile având posibilitatea să stabilească cota de impozitare, în acest interval.

    În cazul în care în locuinţă îşi desfăşoară activitatea o societate sau este sediu de PFA, rata de de impozitare este cuprinsă între 0,2% şi 1,3% din valoarea acesteia. Astfel, utilizarea în activităţi economice a locuinţei aduce o creştere a impozitului de cel puţin două ori şi de cel mult 13 ori. Creşterea impozitului în acest interval este condiţionată de o reevaluare a locuinţei în ultimii cinci ani. Dacă aceasta nu a avut loc, impozitul este stabilit la 2% din valoarea impozabilă.

    Noul Cod Fiscal a introdus şi creşteri ale valorilor necesare pentru stabilirea bazei impozabile în cazul acestor construcţii.

    Dacă o construcţie este folosită atât pentru locuit, cât şi pentru activităţi economice, impozitarea se realizează diferenţiat, în funcţie de suprafaţa destinată fiecărui scop. În astfel de cazuri, proprietarii de locuinţe trebuie să depună la autoritatea locală o declaraţie specială până la finele lunii februarie.

    Societăţile care deţin în proprietate construcţii trebuie să depună, de asemenea, o declaraţie specială de impunere, urmând să plătească în 2016 un impozit de 0,08-0,2% din valoarea impozabilă a construcţiilor rezidenţiale pe care le deţin şi de 0,2-1,3% din cea a construcţiilor nerezidenţiale. Reevaluarea acestora se face la fiecare 3 ani, iar în lipsa acesteia cotele de impozitare cresc la 5%.

    Pe lângă impozitele pentru locuinţe, autorităţile locale au în 2016 şi posibilitatea de a majora cu 500% impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite.

    Noul Cod Fiscal introduce obligaţii suplimentare şi pentru persoanele fizice autorizate (PFA), care vor achita obligatoriu contribuţia individuală pentru pensie, de 10,5% din venitul net realizat şi plafonată la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie, chiar dacă sunt şi salariate la un angajator. Totodată, dacă PFA vrea să beneficieze de pensia întreagă, trebuie să achite şi contribuţia care ar reveni angajatorului, de 15,8%, aplicată la veniturile pe care le obţine din această activitate. În Codul Fiscal aplicat până la finele acestui an, PFA nu avea aceste obligaţii, dacă era şi salariată.

    Totodată, românii vor plăti mai mult anul viitor pentru asigurările auto obligatorii, în principal fiind cazul transportatorilor rutieri, care au demarat ample proteste la nivel naţional în cursul lunii decembrie şi au cerut autorităţilor să intervină pentru rezolvarea problemei. Transportatorii au susţinut că preţul poliţelor RCA ar fi putut creşte cu până la 400%.

    Pentru a tempera aceste majorări, reprezentanţii transportatorilor, ai companiilor de asigurări şi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară au încheiat, la finele lunii, un protocol care limitează creşterea RCA la 50% faţă de nivelul din iunie anul acesta.