BusinessMagazin

Tag: turism

  • Cum s-au schimbat vacanţele la fermă unde turiştii erau puşi la treabă ca să vadă cum se trăieşte acolo şi hrăniţi cu mâncare simplă

    Vacanţele la fermă unde turiştii erau puşi la treabă ca să vadă cum se trăieşte acolo şi hrăniţi cu mâncare simplă s-au mai schimbat, ajungând în unele cazuri o modalitate bună de relaxare pentru turişti de lux. Fermele de tip nou care se adresează acestei categorii de turişti prezintă un cadru rustic idilic, sunt dotate cu spa, bar, restaurant şi piscină, dar nu numai, scrie Financial Times.

    Unele au chiar şi expoziţii de artă, obţinând lucrări de la artişti care se cazează în locul respectiv pentru o vreme şi chiar organizează evenimente muzicale, cum ar fi concerte de jazz, ori petreceri cu DJ. Bineînţeles, oaspeţii pot vizita ferma, pot să vadă animalele sau să-şi culeagă fructe sau legume ori să participe la muncile necesare în acel loc dacă doresc.

  • Turismul din Vama Veche şi 2 Mai generează oficial doar 12 mil. lei, cât face un chioşc din Capitală. În plin sezon, în Vamă sunt doar 70 de turişti pe zi. ANAF doarme

    ♦ Bilanţul oficial al sezonului estival în Vama Veche arată că doar 8.900 de turişti şi-au petrecut vacanţa în staţiunea din sudul litoralului. În realitate, 10.000 de turişti merg în Vamă doar de 1 Mai, la deschiderea sezonului ♦ Cifra de afaceri obţinută de unităţile turistice din Vama Veche – 2 Mai este de 12 mil. lei într-un an ♦ Florin Cîţu, pe 19 septembrie, după un răsărit de soare în Vamă: „A fost o vară verde, cred că a fost bine şi pentru cei care au aici afaceri“ ♦ Afacerile din turism din Vamă şi 2 Mai sunt în număr de 57, arată datele Registrului Comerţului.

    România plânge după bani în timp ce staţiuni precum Vama Veche şi 2 Mai, desti­naţii „vedetă“ din sudul litoralului, sunt un adevărat paradis „la negru“. Unităţile de cazare din aceste destinaţii au avut afaceri totale de doar 12 milioane de lei în 2020 în mod oficial, cât un chioşc din Capitală.

    De 1 Mai terasele din Vama Veche erau pline cu turişti, ad­ministratorii mai multor localuri fiind chiar amendaţi pentru că au primit mai mulţi clienţi decât permit prevederile legale în vigoare legate de distanţarea fizică între persoane.

    La mijlocul lui septembrie anul acesta fostul premier Florin Cîţu se afla în Vama Veche şi declara că ar fi bine ca sezonul să fie mai mare, că e foarte frumos şi trebuie să mai vină lumea la mare. „A fost o vară verde, cred că a fost bine şi pentru cei care au aici afaceri şi pentru români să se distreze. Ar fi bine să ne gândim din ce în ce mai  mult la litoralul româ­nesc în viitor“, a spus Cîţu, citat de digi24.ro.

    În fiecare an, înainte de pandemia de COVID-19, în Vama Veche erau aşteptaţi şi 10.000 de turişti de 1 Mai, însă la Statistică aceste cifre nu se văd pentru că nu sunt declaraţi toţi turiştii care ajung în unităţile de cazare. Pe datele de la Institutul Naţional de Statistică se bazează şi estimările Fiscului când se face comparaţia între încasările reale de  TVA şi cele potenţiale.

    De unde încasări din TVA dacă statul numără doar 8.900 de turişti în Vama Veche şi 2 Mai în perioada mai-august anul acesta, adică 71 de turişti pe zi? România a rămas cam­pioana Uniunii Europene la evaziune fiscală la TVA, statul român a pierdut 3,3% din PIB în 2018 din neîncasarea de TVA. „În România sunt foarte multe zone în care nu avem turism declarat, la alb. Pe litoralul românesc, în toate staţiunile, inclusiv Vama Veche, 2 Mai,  Costineşti, s-a văzut numărul mare de turişti anul trecut şi anul acesta. Cifrele oficiale nu sunt cifre reale. În Vama Veche sunt şi unităţi de cazare care nu au acreditare“, a spus Corina Martin, preşedintele  Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România (FAPT).

    Ea mai precizează că în continuare foarte multe unităţi turistice nu sunt autorizate, nimeni nu îi obligă pe hotelieri sau proprietarii de pensiuni să raporteze numărul de turişti. „Nimeni nu ştie câţi turişti ajung în destinaţiile din România, nu există în legislaţie obligaţia de-a raporta numărul de turişti, nu sunt organe de control care să verifice. Statul ţine degeaba acest Minister al Turismului, care nu face practic nimic. Mai mult, eliminarea tichetelor de vacanţă va amplifica turismul la negru, unităţile nu  se vor mai acredita“. Date reale legate de numărul de turişti şi afacerile totale din turism în Vama Veche şi 2 Mai nu există, la fel cum nu există nici date reale pentru Delta Dunării sau zone agroturistice din ţară. „Nu ştiu, nu avem niciun membru din Vama Veche şI 2 Mai în patronatul nostru“, susţine Ciprian Constantinescu, preşedintele patronatului industriei hoteliere „Marea Neagră“ şi a operatorilor din sudul litoralului.

    Cifrele oficiale de la Registrul Comerţului arată că în Vama Veche  funcţionau anul trecut 33 de firme în domeniul hotelier (cod CAEN 5510- hoteluri şI alte facilităţI de cazare similare), cu afaceri totale declarate de doar 8,4 milioane de lei. În 2019 figurau în Vama Veche 30 de firme, cu afaceri de 11,5 milioane de lei, arată aceiaşI sursă.

    Pe de altă parte în 2 Mai funcţionau 24 de firme, cu afaceri declarate de 3,9 milioane de lei anul trecut, potrivit ONRC.

    Deşi este un haos în raportările legate de numărul de turişti şi afacerile totale, proprietarii de pensiuni vorbesc de un sezon „foarte bun“.

    „Sezonul acesta de vară a fost unul bun, similar cu cel de anul trecut, am avut un grad de ocupare de 70%, turiştii au rezervat sejururi şi în timpul săptămânii“, spune un proprietar de pensiune din 2 Mai, care operează 16 camere.

    Deşi proprietarii de unităţi de cazare afirmă că anul acesta au avut un sezon similar cu cel de anul trecut, datele de la Statistică indică o scădere a traficului de turişti. Cifrele oficiale arată doar 8.940 de vizitatori care s-au cazat în acest sezon de vară (mai-august) în unităţile turistice din comuna Limanu. Altfel spus, statul numără doar 72 de turişti pe zi în sezon estival în Vama Veche şi 2 Mai, potrivit calculelor ZF.

    În sezonul de vară de anul trecut erau raportaţi 15.700 de turişti în Limanu în iunie-august, potrivit insse.ro. Realitatea din teren arată însă că în Vama Veche sau 2 Mai turiştii se cazează şi în casele localnicilor sau în alte facilităţi, care nu au acreditare de la Ministerul Turismului.  

     În Limanu, ce  mai are în administrare pe lângă Vama Veche, 2 Mai, Hagieni şi Limanu, numărul de locuri de cazare în unităţi turistice se ridică la aproape 1.500, faţă de doar 278 de locuri în 1990, potrivit datelor oficiale de la insse.ro.

    Litoralul românesc a fost luat cu asalt anul trecut de turiştii români, pe fondul restricţiilor de deplasare impuse de pandemia Covid 19. Constanţa a fost anul trecut cel mai vizitat judeţ din România, care a primit peste un milion de turişti în mod oficial. Capacitatea de cazare declarată însă s-ar fi redus la 89.900 de locuri de cazare, arată Statistica. În realitate însă în judeţ se construiesc ansambluri de locuinţe şi unităţi noi dinainte de pandemie.

  • Dezvoltatorul One United şi grupul Le Manoir au cumpărat un butic hotel din Buzău cu 2,35 mil. euro. „Mai investim 1 mil. euro în renovare şi amenajare. Cred că peste 3 săptămâni sau o lună deschidem.“

    Dezvoltatorul imobiliar One United şi grupul Le Manoir, activ în domeniul gastronomiei fine, au cumpărat butic hotelul Carpathian Lodge Măgura din Buzău în schimbul sumei de 2,35 mil. euro. Vânzătorul este un antreprenor străin care nu mai locuieşte în România.

    „Foştii proprietari închiriau deja lodge-ul de circa doi ani, doar că fără servicii. Închiriau proprietatea integral, aşa cum vrem să facem şi noi la început. Doar că acum, după ce casa va fi renovată, ea va fi închiriată în totalitate, dar cu serviciile aferente, respectiv cu bucătar privat, chelneri şi sommelier“, spune Cristian Preotu.

    Le Manoir, care deţine mai multe restaurante şi magazine de gastronomie fină, va opera businessul din judeţul Buzău.

    „Mai investim 1 mil. euro în renovare şi amenajare. Cred că peste 3 săptămâni sau o lună deschidem.“

    Proprietatea va costa 5.000 de euro pe zi cu toate serviciile incluse, incusiv cu mese, iar noii proprietari cred că per sejur vor veni 10-12 persoane.

  • Cum să reuşeşti acolo unde alţii eşuează

    Florin Ţâncu a făcut parte, în 1992, pe vremea când era încă student, din prima generaţie de agenţi de la Bursa Română de Mărfuri. A învăţat ABC-ul de business în cadrul a două companii aeriene, în anii ’90, şi chiar a investit în câteva afaceri. În 1999 şi-a deschis propria companie de business travel, Alto Tours, o agenţie care, chiar şi după mai bine de două decenii şi cu o pandemie la activ, continuă să meargă mai departe, deşi astăzi sub un alt nume.

    Până în 2007, am înglobat în companie agenţii de turism, iar în 2008 am vândut pachetul majoritar unui fond de investiţii danez (Weco-Travel CEE – n. red.), care reprezintă cel mai mare grup de turism de afaceri din CEE”, povesteşte Florin Ţâncu. Din 2016, pe lângă antreprenor, cu 25% din Weco-Travel, este şi preşedintele SKAL Internaţional Bucureşti, o organizaţie internaţională de turism care reuneşte toate sectoarele din industrie. Între timp, a făcut şi un MBA, pe care l-a finalizat în 2018, iar din februarie 2021 a preluat şi rolul de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.

     Cea mai mare parte a experienţei sale s-a învârtit aşadar în jurul turismului, în perioade mai bune sau mai rele. În 2019, de pildă, Weco-Travel ajunsese la o cifră de afaceri de 88 de milioane de lei şi se îndrepta spre depăşirea bornei de 100 de milioane de lei, însă pandemia de COVID-19 a venit să oprească această creştere, reducând businessul la aproape un sfert anul trecut. Weco-Travel lucrează cu aproape 500 de clienţi corporate, dintre care jumătate sunt firme locale, iar restul multinaţionale din o mulţime de domenii de activitate – bănci, IT, farma, auto, FMCG sau agricultură. Cele mai multe dintre ele au pus pe hold deplasările în 2020, într-un context atât de precar, iar asta nu putea să nu afecteze businessul Weco-Travel. Şi totuşi, Florin Ţâncu spune că, chiar şi cu asemenea provocări, nu ar ezita să repete acelaşi drum, dacă s-ar pune problema.

    „Aş lua-o oricând de la început. Sunt mulţumit că acum am un bagaj de cunoştinţe mult mai bogat, aşa că aş urma acelaşi traseu şi aceleaşi principii profesionale. Cel mai important este să-ţi menţii promisiunile. Cu siguranţă, după o perioadă ca cea prin care trecem acum va veni un boom economic. Viitorul este al digitalizării şi al simplificării proceselor”, spune Florin Ţâncu. Zilele lui încep mereu la ora 6.30 dimineaţa şi includ o tură prin presa economică internaţională şi o cană cu ceai cald. Apoi antreprenorul trezeşte căţelul pentru a-l scoate la o scurtă plimbare, astfel încât să nu deranjeze ceilalţi membri ai familiei. Ora 8.30 îl prinde deja la birou, unde verifică mesajele primite peste noapte. „Prima parte a zilei este alocată problemelor operaţionale ale companiei. Încerc să nu sar niciodată prânzul, care este cea mai importantă masă a zilei, fie că e vorba de un prânz de afaceri, fie că este unul normal, împreună cu colegii mei.” După-amiaza este rezervată întâlnirilor fizice sau virtuale, iar seara înseamnă musai 15 ture de bazin, urmate de un film bun şi de un vin pe măsură.

    Faptul că a reuşit să convingă un grup danez că merită să investească în România este cea mai mare realizare profesională pentru Florin Ţâncu.

    Businessul său a devenit mult mai dinamic în ultimii ani, aşa că rolul de coordonator al unei echipe nu este simplu. Motivarea oamenilor pe care îi are în jur este, pentru Florin Ţâncu, una dintre cele mai mari provocări ale sale, pe lângă nevoia imperioasă de a lua decizii rapide în business, uneori. „Mă inspiră dorinţa de atingere a limitei acolo unde lumea, în general, eşuează. Sfatul meu pentru un tânăr la început de drum în carieră astăzi ar fi «Follow your dream and passion!» («Urmează-ţi visul şi pasiunea!» – trad.).”  

    Pentru el, visul în copilărie era să devină inginer, ca mama lui sau şef, ca tatăl. I-au reuşit amândouă, astfel că îndemnul său este inspirat din propria experienţă. Jobul ideal pentru el este acela în care poate crea valoare atât pentru companie, cât şi pentru angajaţi, dar şi acela unde îşi poate duce la îndeplinire dorinţele. Aşa că, orice ar face, tot la visuri se întoarce. „Oricât de greu îţi este la un moment dat, orice situaţie şi decizie trebuie să fie bazate pe raţional. Dacă nu aş mai avea jobul pe care îl am acum, aş inventa altceva şi aş căuta o idee nouă, un loc nou unde să mă afirm. Nu pot să nu cresc.”

    Faptul că a reuşit să convingă un grup danez că merită să investească în România este cea mai mare realizare profesională pentru Florin Ţâncu. Danezii de la Weco reprezintă unul dintre cei mai mari jucători din industria călătoriilor de afaceri, cu o reţea de birouri care se întinde, dincolo de Danemarca şi România, în ţări precum Polonia, Republica Cehă sau Ungaria. Drumul prin afaceri nu a fost însă lipsit de momente care i-au pus o povară pe umeri. „Cel mai greu este când trebuie să-i spui unui coleg care este de mult timp lângă tine că drumurile voastre trebuie să se despartă. Cel mai uşor este să inovezi. Asta îţi dă o senzaţie de libertate mentală. Obiectivul meu este să creez mereu un sistem economic care să fie înaintea pieţei, îmi doresc să fiu vizionar.” La piaţă are nevoie să fie conectat non-stop, tocmai de aceea, dacă ar avea nevoie de un bagaj pentru o insulă pustie, Florin Ţâncu ar pune în el negreşit un modem de internet şi un dispozitiv de producere a energiei solare, la care să-şi încarce tableta. Ca să fie mereu la curent cu ce se întâmplă în lume.

  • Cum poate reveni la viaţă staţiunea din România despre care regii spuneau că este cea mai frumoasă de pe continent

    Câţiva tineri au fost suficient de curajoşi să pornească un proiect ignorat atât de autorităţile locale, cât şi de marii investitori. Băile Herculane, care era una dintre cele mai populare staţiuni din Europa secolului al XIX-lea, un loc pe care  împăratul Franz Josef l-a denumit cea mai frumoasă staţiune de pe continent, este dominat de un peisaj cu clădiri istorice care se află într-o stare avansată de degradare, iar fără o intervenţie rapidă, acestea vor sfârşi în vălul ignoranţei statului. Herculane Project îşi propune să schimbe soarta staţiunii.

    Herculane Project este un proiect iniţiat de un grup de studenţi la arhitectură pentru salvarea clădirii simbol – Baia Neptun – a staţiunii balneare Băile Herculane, dar şi pentru învierea socială şi culturală de care s-a bucurat cândva destinaţia. „Obiectivul nostru este să vedem că deserveşte comunitatea, fie ea turistică sau locală. Vrem să vedem oameni acolo care să se bucure de aceasta.

    Din studiile pe care le-am făcut, credem că această clădire ar trebui să redevină o baie, să îşi menţină funcţiunea, dar nu atât de mult concentrându-se pe zona medicală, adică prin tratamente balneoclimaterice, ci şi pe zona de spa şi wellness. Putem să o îmbinăm şi cu alt tip de funcţiune şi anume aceea de muzeu, să existe şi o cafenea, un magazin, lucrurile se pot conecta foarte frumos şi există spaţiu. Investiţia va fi una mare, dar şi profitul va fi unul mare. Aducererea clădirii la cele mai înalte standarde ar duce investiţia la peste 10 milioane de euro”, spune Oana Chirilă, cofondatoare a proiectului Herculane Project, care îşi propune să readucă la viaţă clădirea simbol a staţiunii Băile Herculane – Baia Neptun –, dar şi reînvierea  socială şi culturală a staţiunii.

    În lipsa unui buget, dar şi a unui sprijin financiar din partea primăriei, fondatorii Herculane Project au decis să organizeze o strângere de fonduri, bani care ar contribui la ţinerea în viaţă a clădirii simbol din Băile Herculane. În aprilie 2019, când în interiorul catedralei Notre-Dame din Paris a izbucnit un puternic incendiu, care a produs pagube seriose asupra monumentului, oamenii de pe întreg globul au strâns bani pentru reconstrucţia catedralei.

    Acest eveniment şi efectele lui le-a dat curaj celor opt tineri să organizeze o strângere de fonduri şi pentru Baia Neptun din Băile Herculane. „Am făcut campania Bilet la Băi şi am reuşit să strângem în final 60.000 euro. Achiziţionezi acum un bilet, dar în viitor vei putea vizita Băile Herculane. Am încercat să apelăm la nostalgia pe care foarte multă lume o are când vine vorba de Herculane, noi cunoaştem prin intermediul proiectului foarte mulţi oameni care sunt ataşati de această staţiune. Lumea e conectată de acest loc şi acesta este cumva viu prin memoria lor”, explică ea.

    Proiectul a fost susţinut nu doar de persoane fizice, cât şi de oamenii de afaceri şi de marile companii ale României, printre care şi Ovidiu Şandor şi retailerul de bricolaj Dedeman. Staţiunea este una dintre cele mai vechi băi termale de pe teritoriul României şi din Europa, fiind pentru prima dată atestată documentar în perioada romană. După ce s-au aflat sub stăpânire maghiară, otomană şi apoi austro-ungară, Băile Herculane au cunoscut o dezvoltare fără precedent în secolul al XIX-lea, când Băile au devenit cunoscute în întreaga Europă pentru funcţiunile lor de tratament medical, dar şi cultural. Staţiunea Băile Herculane era cândva frecventată de marile personalităţi ale vremii, printre care împăratul Austriei, Franz Josef, care observa că Băile Herculane era cea mai frumoasă staţiune de pe continent. Soţia sa, împărăteasa Elisabeta de Austria, cunoscută şi ca Sisi, deţinea o proprietate în oraş, Vila Elisabeta. Timpul nu iartă nimic, iar de la gloria pe care o avea cândva staţiunea, fiind vizitată de marile personalităţi politice şi culturale ale vremii, astăzi de zilele oraşului, oamenii sărbătoresc cu mici şi bere.

    Herculane Project a fost pornit în urmă cu patru ani de un grup de studenţi la arhitectură din Timişoara care au ajuns spontan în Băile Herculane într-o vară, după sesiune. Proiectul funcţionează sub umbrela Asociaţiei Locus, înfiinţată de cei opt tineri. „În 2017, am ajuns aici foarte spontan, eram un grup de studenţi de la arhitectură, am venit aici după sesiune şi am accesat Baia Neptun pe un geam spart şi, ulterior, am scris un articol care a fost destul de viral. Atunci ne-am dat seama că locul are o importanţă destul de mare, nu doar la nivel naţional, ci şi la nivel european şi am zis să facem ceva. A fost o înşiruire foarte spontană de evenimente neprevăzute care ne-au ajutat să începem proiectul”, explică Oana Chirilă.

    Apoi lucrurile au decurs, cum îi place Oanei Chirilă să spună, „conduşi de idealism şi inconştienţă”, iar, întorşi la Timişoara au sunat la primăria din Băile Herculane pentru a stabili care sunt paşii următori în crearea unei colaborări. „Relaţia nostră a fost şi este una de colaborare pentru că lucrăm pe o clădire pe care ei sunt proprietari, dar a fost o relaţie cu multe lecţii şi de o parte şi de alta, noi când am început proiectul eram studenţi, nu am mai avut contact cu nicio administraţie locală, cu birocraţie, cu ce înseamnă un act administrativ, aveam acest entuziasm şi idealism poate la o doză mult prea mare pentru ceea ce se întâmpla aici în Herculane. Nu ştiam nimic despre loc, iar despre clădirea pe care voiam să o salvăm ştiam foarte puţine, mai ales despre situaţia juridică a clădirii, care este, de fapt, impedimentul nostru cel mai mare”.

    Clădirea – Baia Neptun – este în administrarea primăriei oraşului, dar terenul pe care se află este deţinut de un om de afaceri, care are o serie de litigii în ceea ce priveşte terenul şi mai multe procese cu statul român, astfel că există un sechestru pe acel teren. De aceea, la clădirea simbol a staţiunii care se află într-un grad avansat de deteriorare se fac doar intervenţii pentru a stopa pe cât posibil degradarea şi mai puternică a clădirii. Până în momentul în care se va ridica sechestrul, tinerii care au iniţiat proiectul nu pot intervi cu lucrări de restaurare a clădirii, însă, până atunci vor să ţină în viaţă Baia Neptun. „Planul nostru este să finalizăm această primă etapă de punere în siguranţă. Noi încă suntem în această etapă, am executat doar jumătate din proiectul pe care ni l-am propus, iar acest lucru tocmai din lipsă de fonduri. Până acum ce am reuşit să executăm a fost datorită oamenilor care ne-au sprijinit. Planul nostru este să aşteptăm ca justiţia să îşi facă rolul şi să dea o sentinţă astfel încât să fie ridicat sechestul, dar până atunci noi planificăm toţi paşii necesari pentru restaurare”.

    Oana Chirilă, fondator, Herculane Project: „Am făcut campania Bilet la Băi şi am reuşit să strângem în final 60.000 euro. Achiziţionezi acum un bilet, iar în viitor vei putea vizita Băile Herculane. Am încercat să apelăm la nostalgia pe care foarte multă lume o are când vine vorba de Herculane, noi cunoaştem prin intermediul proiectului foarte mulţi oameni care sunt ataşati de această staţiune. Lumea e conectată de acest loc şi acesta este cumva viu prin memoria lor.”

    Oana Chirilă spune că au în plan să organizeze un concurs european de arhitectură, iar pentru acest lucru pregătesc o temă de concurs foarte bună pentru a lansa acest concurs la nivel european împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, fiind cea mai bună unealtă de a găsi oameni care ar putea crea un proiect la standarde înalte. Tinerii arhitecţi se înscriu în puţinele exemple de iniţiative care au ca scop salvarea patrimoniului naţional, însă Oana Chirilă e de părere că pentru astfel de proiecte e nevoie de o doză de nebunie. „Trebuie să îţi pese. Când am plecat prima dată  de la Herculane, doar la asta mă gândeam, devenise ceva obsesiv în mintea mea. Trebuie să îţi pese şi să o faci cu pasiune, dar e nevoie să existe şi un nebun de serviciu ca lucrurile să funcţioneze, în cazul acestui proiect, eu am fost nebunul”, explică ea.

    Pe lângă ţinerea în viaţă, cât şi restaurarea, atunci când va fi posibil, a clădirii simbol din Băile Herculane, tinerii au în plan reactivarea socială şi culturală a oraşului. Asociaţia care vrea să redea faima de altădată a staţiunii are în plan să organizeze diverse evenimente pentru a atrage tinerii, astfel încât să înţeleagă importanţa unei astfel de staţiuni. „Viziunea proiectului nostru şi oportunitatea acestuia sunt construite având la bază aceste nevoi şi utilizează creativitatea nu doar ca formă de promovare a patrimoniului şi a diverselor arte vizuale, ci şi ca factor de dezvoltare a unui produs cultural pe termen lung cu impact în sectoare diverse. Proiectul se află la confluenţa dintre creativitate, arhitectură şi utilizarea noilor tehnologii în vederea susţinerii pilonului cultural ca factor de dezvoltare durabilă, de dezvoltare socială şi diversificare a ofertei culturale existente pe piaţă. Reactivarea socială şi culturală a centrului istoric a oraşului – staţiune Băile Herculane are în vedere o serie de proiecte culturale şi educative, ce au ca scop implicarea publicului larg în reactivarea patrimoniului cultural al Băilor”, se arată pe site-ul proiectului. Cu toate că tinerii intervin pentru a preveni degradarea şi mai tare a clădirii, unele zone nu mai pot fi salvate, iar părţi din clădire au început să se prăbuşească, ceea ce face nevoia şi mai mare de intervenţie rapidă. O clădire care a primit o a doua şansă de la tineri care au fost suficienţi de nebuni să dorească să o salveze, dar care pare să piardă în faţa corupţiei şi nepăsării statului faţă de propriile sale comori.

    Foto: Martin Neagoe, Danu Alex, Flavius Neamciuc, Heiko Probst

  • Ca-n secolul trecut

    Mulţi se întorc la muncă,  dar unii abia pleacă în vacanţă sau o continuă. Despre aceştia din urmă, în mare parte superbogaţi, s-ar putea spune că trăiesc în trecut, judecând după buget, reprezentaţii firmelor care oferă pachete turistice de lux afirmând că apetitul superbogaţilor pentru cheltuieli ce ţin de relaxare s-a întors la nivelul din perioada anilor douăzeci ai secolului trecut.

    Cererea, scrie The Telegraph a fost atât de mare pe perioada verii încât n-au încăput toţi superbogaţii în destinaţiile tradiţionale din Italia sau Franţa, unii optând pentru Grecia sau Croaţia. Sătui de restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, aceştia au luat cu asalt iahturile disponibile pentru închiriere, indiferent de preţurile pe care trebuiau să le plătească. 

    Se caută iahturi cât mai mari, pe care se poate sta cu familia şi prietenii – eventual şi profesori particulari în cazul în care clienţii au copii de vârstă şcolară –, pe care există coafeze sau antrenori personali şi care trebuie să fie dotate cu spaţiu pentru elicoptere şi să le permită  celor care le închiriază să stea cât mai mult timp la bord ca să nu fie văzuţi. S-a schimbat chiar şi perioada obişnuită de închiriere, afirmă consultanţii în turism, de la două săptămâni la două luni sau chiar mai mult, pentru că mutatul dintr-un loc într-altul e o mare bătaie de cap.

    Cei care nu caută un sejur pe ape, ci vor să stea să relaxeze undeva pe uscat s-au îndreptat spre destinaţii ca St. Tropez, unde cele mai bune case disponibile turiştilor vedete sau superbogaţi sunt deja închiriate pentru următoarele două sezoane de vară. O insulă de lângă Antigua, Jumby Bay, este închiriată până în martie anul viitor de cei care au căutat o destinaţie neeuropeană. Sunt şi unii superbogaţi care aleg în schimb să se distreze la un safari în Africa ori în călătorii de lux cu maşina prin Europa, aceştia plecând la drum cu prietenii.

  • Călătorie de poveste

    Se spune, şi nu degeaba, că poţi călători în diverse locuri cu ajutorul cărţilor pe care le citeşti. Se poate întâmpla, mai nou, şi să călătoreşti acolo unde te-au dus mai întâi cărţile copilăriei, idee care i-a venit unei agenţii de turism de lux, Black Tomato. Aceasta, scrie Financial Times,  oferă excursii tematice inspirate de lecturile copilăriei, cum ar fi „Alice în Ţara Minunilor”, „Chemarea străbunilor”, „Comoara din insulă” ori „O călătorie spre centrul Pământului” de Jules Verne.

    Costul unei excursii variază de la 14.000 la 120.000 de lire sterline, iar doritorii pot alege să fie plimbaţi în Islanda, în Alaska, în Caraibe ori în Oxfordshire, printre altele, primind de-a lungul drumului tot felul de indicii care să-i ducă mai departe prin locurile din cartea aleasă.


     

  • Românul care a renunţat la tot ce avea în Bucureşti pentru a se muta într-un loc complet izolat, departe de nebunia şi agitaţia oraşului. El a creat şi un loc foarte bun pentru a merge în concediu – FOTO

    Era anul 2007 când Radu Arseni descoperea valea Andoliei, un loc pitoresc din zona Moeciu. Atât de mare a fost atracţia, încât nu a trecut mult până când a lăsat în urmă tot ce avea în Bucureşti, unde era bine ancorat, pentru a arunca ancora în altă parte şi pentru a deschide, 13 ani mai târziu, pensiunea agroturistică Andolia.

    „Prima dată când am călcat în această vale, atât de tare am fost captivat de frumuseţea locului încât am uitat de tot stresul cotidian, de toate grijile şi necazurile”, îşi aminteşte astăzi Radu Arseni. Entuziasmul l-a făcut atunci să cumpere un teren chiar acolo şi curând a venit dorinţa de a împărtăşi şi cu alţii farmecul zonei. Atunci s-a născut ideea dezvoltării unei cabane unde să fie bine primiţi oamenii dornici să reintre în contact cu natura.

    „Am trecut sub furcile caudine ale birocraţiei şi am făcut un PUZ (plan urbanistic zonal – n. red.). Apoi, după câţiva ani, în 2016, am accesat fonduri europene şi, alături de alte fonduri de care mai dispuneam, am pornit să construim cabana-pensiune agroturistică Andolia, în 2018.” În total, bilanţul investiţiei s-a oprit la câteva sute de mii de euro. Deşi proiectul a fost gata, tehnic vorbind, în noiembrie 2019, a mai fost nevoie de aproape încă un an, până în august 2020, pentru echiparea şi dotarea completă. Mai mult, pandemia şi-a spus şi ea cuvântul în această amânare.

    Planul iniţial era atragerea grupurilor de minimum opt persoane, care ar fi urmat să opteze pentru o activitate anume – precum ţesut, lemnărit, iniţiere în drumeţiile montane – şi să o exploateze la maximum în zona Andoliei. „Dimineaţa ar fi avut loc aceste iniţieri, după-amiaza erau programate jocuri, iar seara aveam petreceri şi spectacole. Am vrut să implementăm un concept de creare de amintiri pornind de la obiectele făcute în cadrul activităţilor de ţesut sau lemnărit, obiecte cu care turistul să plece acasă”, povesteşte Radu Arseni.

    Socoteala de acasă nu s-a potrivit însă, cu cea din târg, aşa că pandemia l-a făcut pe proprietarul cabanei Andolia să reconfigureze traseul. A trecut la regimul de cazare cu demipensiune, însă nu a abandonat ideile iniţiale. Ba mai mult, varietatea va fi şi mai mare, antreprenorul gândindu-se acum să includă în program şi echitaţia, pe lângă iniţierea în drumeţiile montane, în meşteşugul ţesutului, în confecţionarea măştilor populare sau în tehnicile de supravieţuire. „Aceste activităţi, alături de zona de spa tradiţional, sunt susţinute de firme partenere care percep un tarif suplimentar, toate sub umbrela Andoliei. Suntem o zonă de retreat, izolată de vacarmul urban sau rural, şi am creat şi o zonă spa tradiţională, cu un ciubăr cu apă caldă şi sărată, dar şi saună în butoi.”

    Andolia este independentă din punct de vedere energetic, funcţionând pe baza panourilor fotovoltaice, a turbinelor eoliene şi a unui generator.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a anunţat relansarea măsurii 1 pentru microgranturile de 2.000 de euro

    Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a anunţat relansarea măsurii 1 – “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile”, în luna octombrie, înscrierile se vor desfăşura în perioada 12 – 22 octombrie, conform unui comunicat recent al instituţiei.

    Astfel, în perioada 12-22 octombrie 2021, aplicaţia de înscriere pentru a doua sesiune aferentă măsurii “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi disponibilă pe site-ul https://granturi.imm.gov.ro.

    Măsura 1 face parte din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completarile si modificarile ulterioare, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020.

    Relansarea măsurii de sprijin care oferă Ajutor Financiar Nerambursabil sub formă forfetară în valoare de maxim 2.000 euro/beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente măsurii, vine cu serie de noutăţi în plus faţă de facilităţile oferite în prima sesiune, respectiv:

    • Devin eligibili şi beneficiarii din categoria Întreprinderilor Individuale şi a Întreprinderilor Familiale, cu activitate economică în unul din domeniile prevăzute în Anexa nr. 1 la OUG 130/2020.

    Devin eligibili şi beneficiarii din categoria profesioniştilor, definiţi şi reglementaţi de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare

  • Decizia curajoasă a unui antreprenor. A renunţat la un job din top management pentru a paria 1 mil. euro pe industria cel mai grav afectată de pandemie

    După mai bine de un deceniu în care a învăţat dedesubturile industriei turismului şi a evoluat de la ghid de turism la director comercial al unuia dintre principalii jucători din piaţă, Erdinç Adali a decis să deschidă propria afacere, devenind competitor al foştilor angajatori. Cu ce planuri a pornit la drum?

    M-am născut în oraşul Izmir, Turcia, în urmă cu 33 de ani. Drumurile m-au adus în România care este, de 14 ani, a doua casă. Sunt pasionat de istorie şi politică, am fost ghid de turism şi mi-am construit prin forţe proprii o carieră în industria turismului”, se descrie Erdinç Adali într-o frază.

    Antreprenorul a venit în România pentru studii şi spune că i-a plăcut atât de mult încât a decis să rămână aici după terminarea facultăţii. Pentru a se susţine financiar, şi-a căutat un job de vară şi s-a angajat ca ghid de turism, „ceea ce însemna că verile mi le petreceam în Antalya, unde le făceam cunoscută destinaţia vizitatorilor străini”. Au urmat, de-a lungul a peste zece ani, o serie de joburi în industrie, ultima funcţie în rolul de angajat fiind aceea de commercial director în cadrul Christian Tour, după cum arată profilul său de LinkedIn.

    Anul trecut, în plină pandemie, când pe aeronave se aşternea praful la sol şi agenţiile de turism făceau anulări peste anulări, antreprenorul a decis să facă pasul uriaş de la angajat la antreprenor, chiar în cea mai afectată industrie. „M-am asociat cu Ionuţ Nedea, patronul Litoralulromanesc.ro, care a crezut în mine şi în proiectul pe care i l-am propus, şi am decis să înfiinţez o nouă companie în turism: Soley Tour. Chiar dacă turismul a fost printre domeniile cel mai grav afectate de pandemie, eu am văzut o oportunitate în această zonă pentru că oamenii vor dori să călătorească şi mai mult după perioada de restricţii”, susţine el. Investitor şi acţionar majoritar în Soley Tour este aceeaşi companie care deţine şi Litoralulromanesc.ro – Creative Eye, un business cu venituri de 13,5 milioane de lei în 2020, comparativ cu cele 18,8 milioane raportate în 2019, an fără pandemie, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Cu toate că a avut discuţii cu diverşi parteneri de afaceri cu privire la asocierea într-un business în turism încă dinainte de apariţia crizei sanitare, spune că nu a făcut pasul atunci pentru că nu a simţit că a venit momentul potrivit. „Paradoxal, pentru mine momentul potrivit a venit într-o perioadă total nepotrivită pentru turism. Dar am crezut în această şansă şi în proiectul Soley Tour, m-am bucurat de încrederea lui Ionuţ Nedea, partener şi acţionarul majoritar în acest business.”

    A pornit pe acest drum „fără teamă şi ferm convins că situaţia se va aşeza”, iar oamenii vor călători din nou chiar mai mult decât înainte de 2020. „În plus, mi-am dat seama că este nevoie de un nou actor în piaţă, care să se adapteze la situaţie şi să se ridice la aşteptările partenerilor şi ale turiştilor.”

    A pornit la drum cu 1 milion de euro, şi spune că în primul an de activitate, cea mai mare provocare a fost pandemia în sine, caracterizată prin incertitudini, teamă, lipsa de predictibilitate. „Putem spune că am respectat business planul cu care am pornit la drum. În acelaşi timp, suntem conştienţi, ca echipă, că trebuie să tragem din greu şi să depunem toate eforturile pentru a ne atinge ţinta stabilită pentru următorii ani. Dar premisele sunt bune şi avem mare încredere în acest proiect. În acest moment, deja avem peste 1.000 de parteneri agenţii revânzătoare în întreaga ţară şi colaborări cu hoteluri de top din Turcia.”

    Compania se adresează unui public cu venituri medii spre mari. De aceea, spune Adali, şi produsele turistice pe care le au în ofertă sunt gândite să satisfacă atât nevoile unei familii cu copii, care vrea să se relaxeze într-un resort cu facilităţi pentru cei mici – Antalya fiind renumită pentru modul în care acoperă acest capitol, cât şi solicitările de vacanţe luxury. „Datorită negocierilor pe tarife purtate cu hotelierii turci, avem şi vacanţe pentru turiştii cu bugete mai mici. Însă, indiferent în ce categorie se plasează turiştii noştri, noi tratăm fiecare situaţie în parte pentru că fiecare are propriile doleanţe şi atunci şi serviciile pe care le oferim trebuie să ţină cont de acestea şi să fie cât mai personalizate.”

    În acest moment, focusul companiei este pe Turcia, unde rulează pachete de tip sejur în Antalya (cu plecare din Bucureşti, unde operează propriul avion charter, şi de pe principalele aeroporturi din ţară) şi Bodrum. De asemenea, businessul are în ofertă circuite culturale în Istanbul (transport cu autocarul sau cu avionul) şi în Cappadocia (transport cu avionul). Preţurile sejururilor din portofoliul Soley Tour pornesc de la 189 de euro/ persoană pentru circuitele cu autocarul în Istanbul şi ajung la aproximativ 7.000 de euro de cuplu pentru cei care aleg varianta de cazare în cel mai luxos resort din Antalya, spune executivul.

    Potrivit lui, un interes în creştere, deşi momentan încă la stadiul de turism de nişă, este cel pentru vacanţele pe iaht. „Bodrum Yacht Experience este un produs unic pe piaţa vacanţelor din ţara noastră: se adresează turiştilor care vor să descopere o altă valenţă a Turciei, la bordul unui iaht luxos, în atmosfera unică a Mării Egee. Itinerariul porneşte din Marina Bay Bodrum, iar vreme de şapte zile iahtul alunecă pe apele liniştite şi turcoaz ale mării, timp în care oaspeţii se relaxează, pot experimenta diverse sporturi acvatice sau pot vizita satele izolate aflate de-a lungul coastei turceşti”, descrie Adali produsul din portofoliul Soley Tour care deserveşte această nişă. În funcţie de dorinţele şi solicitările clienţilor, pachetele turistice pot fi personalizate, adaugă el.

    În următoarea perioadă compania urmează să lanseze pachete tip sejur în Egipt, mai precis în Hurghada, una dintre destinaţiile foarte solicitate de turiştii români. De asemenea, din această toamnă, anunţă că vor introduce şi vacanţe în Dubai. „Luăm în calcul şi extinderea către o destinaţie exotică, dar nu vrem încă să dezvăluim care va fi aceasta.”

    Vorbind de tendinţele remarcate în comportamentul turiştilor români în ultimii ani, Adali menţionează în primul rând apetitul pentru călătorii. „Când am început eu să lucrez în acest domeniu, numărul românilor care călătoreau era mult mai mic decât în prezent. Cei mai mulţi dintre ei mergeau în vacanţă o singură dată pe an, în concediul de vară, şi atât. Situaţia s-a schimbat foarte mult: vedem persoane care călătoresc de câteva ori pe an, atât în destinaţii interne, cât şi peste graniţe, fie că sunt escapade scurte de tipul city-break, fie vacanţe mai lungi.” O altă schimbare interesantă, adaugă el, a fost adusă de pandemie, când am fost puşi toţi în situaţia de a lucra remote. „În cazul unora dintre noi, această situaţie s-a prelungit şi după ridicarea restricţiilor. Ceea ce înseamnă că avem turişti care îmbină relaxarea cu munca şi pleacă în vacanţă cu laptopul şi telefonul.”

    Legat de competiţie, executivul este de părere că pe piaţă este loc pentru toată lumea, „şi de aceea, focusul meu rămâne, în primul rând, pe dezvoltarea businessului Soley Tour. Dar, evident că suntem atenţi şi la ceea ce se întâmplă pe piaţa aceasta a vacanţelor, unde suntem toţi conectaţi”.

    Ca obiective, antreprenorul îşi doreşte să dezvolte un business solid, cu o creştere sănătoasă şi „bazat pe o relaţie corectă cu partenerii de afaceri şi pe servicii ireproşabile pentru turişti”. În această industrie trebuie să primeze corectitudinea, susţine el. „E foarte important să fii corect atât în faţa partenerilor de afaceri, cât şi în relaţia cu turiştii.”

    În călătoriile sale, Erdinç Adali spune că nu-i lipseşte niciodată din bagaj o carte, mai ales dacă abordează teme din ştiinţe politice, filosofie şi etică. Peste graniţe, destinaţia sa favorită este, fără doar şi poate, Turcia, iar în România se declară îndrăgostit de Maramureş datorită naturii, oamenilor primitori şi calzi şi tradiţiilor locale.