BusinessMagazin

Tag: tranzactii

  • 2016, un an efervescent pe piaţa de fuziuni şi achiziţii

    „2016 a fost un an excepţional în ce priveşte piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A)”, evaluează Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii în cadrul Deloitte România. „Numărul tranzacţiilor a crescut faţă de 2015, finalul anului trecut fiind decisiv în acest sens, în vreme ce valoarea medie a tranzacţiilor a fost de 40-43 de milioane de euro.” Piaţa de M&A este estimată, potrivit reprezentanţilor Deloitte, la 3,5-4 miliarde de euro. „Dacă economiile statelor merg bine, acest lucru se reflectă în general şi pe piaţa de M&A. De regulă, piaţa urmăreşte curba trasată de valoarea investiţiilor străine (foreign development index – FDI, n.red.).”

    Activitatea domestică a fost şi rămâne slabă, a subliniat Ioana Filipescu. Pe un orizont de timp mai larg, piaţa a crescut continuu până în 2009, apoi s-a prăbuşit şi a început din nou să crească în 2014. Piaţa de M&A a atins cea mai mare valoare în 2008, când s-a plasat, conform estimărilor, între 6 şi 7 miliarde de euro. Şi nivelul de referinţă s-a schimbat: dacă înainte de 2008 o megatranzacţie era definită ca având o valoare de peste 1 miliard de euro, în prezent acest prag a scăzut la 500 de milioane de euro. Tranzacţiile între 100 şi 500 de milioane de euro sunt considerate mari, în vreme ce pragul valoric minim pentru includerea unei tranzacţii în analiză este de 5 milioane de euro.

    În 2016, au avut loc în România 85 de tranzacţii pe piaţa de M&A, dintre care trei cu o valoare de peste 500 de milioane de euro. Acestea definesc, practic, şi primele trei sectoare ca rezultate din punct de vedere al tranzacţionării: retail, FMCG şi energie. Deloitte s-a implicat în mai multe tranzacţii de pe piaţă anul trecut, iar reprezentanţii firmei dau ca reper plaja plasată între 25 şi 50% din totalul acţiunilor de acest fel. În cazul a zece tranzacţii, compania de consultanţă a reprezentat partea câştigătoare.

    Activitatea de fuziuni şi achiziţii din sectorul bancar al Uniunii Europene a încetinit până în pragul stagnării în prima jumătate a anului trecut, conform datelor Băncii Centrale Europene, în pofida presiunii create de îngustarea marjelor şi chiar de banca centrală a zonei euro, potrivit ZF. În total, tranzacţiile încheiate în primele şase luni din 2016 în sectorul bancar european au avut o valoare de mai puţin de un miliard de euro, sau numai 9% din totalul înregistrat anul trecut, relatează Reuters. În plus, nu s-a înregistrat nicio achiziţie a unei bănci din zona euro de către un cumpărător străin.

    Seceta de tranzacţii a survenit în condiţiile în care preţurile acţiunilor băncilor au scăzut dramatic pe fondul temerilor legate de reducerea marjelor, al nivelurilor ridicate de credite neperformante din unele ţări şi al procesului de ordinul miliardelor de dolari cu care se confruntă Deutsche Bank. Numărul sucursalelor bancare din UE se află în scădere permanentă de la criza financiară din 2008, însă autorităţi de supraveghere incluzând banca centrală germană şi BCE avertizează că există în continuare prea multe bănci, făcând apel la consolidare. Italia, Spania, Franţa şi Portugalia se numără printre ţările unde numărul sucursalelor pe cap de locuitor este printre cele mai ridicate, indică datele BCE.

    Pe piaţa autohtonă, consolidarea pieţei bancare a frânat în 2016, dar mai multe tranzacţii ar putea avea loc în perioada următoare. Cu toate că 2016 a fost sărac în tranzacţii „parafate“ de fuziuni şi achiziţii la nivel bancar, tatonări au existat, iar acestea se pot concretiza în 2017 şi în anii următori. Totodată, turbulenţele de pe piaţa bancară europeană, cum este cazul Italiei, pot să aducă noi tranzacţii la nivel european în care să fie incluse şi subsidiare din România, după cum anticipează consultanţii. Băncile greceşti rămân în vizor pentru potenţiale tranzacţii de fuziuni şi achiziţii şi putem să vedem în acest an cel puţin o bancă românească cu capital grecesc vândută.

  • Record în piaţa imobiliară – 412.000 de mp, cererea de închiriere pentru spaţii de birouri în 2016

    Peste 200 de tranzacţii de închirieri de birouri s-au înregistrat în 2016 în Bucureşti, arată cele mai recente date CBRE. Potrivit acestora, anul trecut, cererea de închiriere de spaţii de birouri în Bucureşti a depăşit 400.000 de mp – respectiv 412.000 mp, record pentru piaţă imobiliară locală.
     
    Conform datelor CBRE,  71% din cererea totală de spaţii de birouri a fost pentru închirieri în clădiri de clasa A, în timp ce 69% din cererea totală este reprezentată de cererea netă de spaţii de birouri, excluzând renegocierile.  Zonele care au atras cele mai multe cereri în Bucureşti sunt Zona de Vest – 36%  şi Pipera – 25% din cererea totală. Anul 2016 a înregistrat şi cea mai mare tranzacţie imobiliară, respectiv 47.500 de mp de spaţii de birouri, tranzacţie în care CBRE a reprezentat chiriaşul. 
     
    Conform datelor companiei, CBRE România a avut în 2016  cea mai mare cota de piaţă în Bucureşti, atât pe segmentul reprezentării proprietarilor de clădiri  – cota de 47% , cât şi pe cel al reprezentării chiriaşilor – cota de 34% şi pe total tranzacţii – cota de 38%. Din totalul spaţiilor de birouri tranzacţionate de către CBRE, 47,5% au fost tranzacţii de tipul pre-lease,  30,9% au fost renegocieri, iar 15,9% au reprezentat cererea nouă sau extinderea de spaţii.
     
    “Pentru noi sunt foarte importante aceste cifre, dar mai important este că ele se reflectă pe piaţă muncii. Cererile noi şi extinderile de spaţii de birouri realizate de către CBRE  au adus 1800 de noi locuri de muncă”, subliniază Răzvan Iorgu, Managing Director CBRE România.
     
     

  • Băncile nu pot să ţină sub control frauda financiară. Peste o treime nu fac distincţie între tranzacţiile autentice şi cele frauduloase

    Băncilor şi organizaţiilor de plată le este greu să ţină sub control frauda financiară, în contextul mediului conectat şi complex din punct de vedere tehnologic, din prezent, potrivit unui sondaj realizat de Kaspersky Lab şi B2B International. Peste o treime (38%) dintre organizaţii spun că este din ce în ce mai dificil să îşi dea seama dacă o tranzacţie este frauduloasă sau autentică.

    Creşterea explozivă a plăţilor electronice, precum şi evoluţia tehnologică şi schimbarea priorităţilor companiilor, le-au forţat pe acestea să crească eficienţa proceselor de business pe parcursul ultimilor ani. În multe cazuri, au reuşit acest lucru prin implementarea unor sisteme electronice care să interacţioneze cu furnizorii şi clienţii. Plăţile electronice de toate tipurile au devenit omniprezente astăzi şi este, practic, imposibil pentru companii să evite orice fel de plată electronică.

    Pe măsură ce companiile sunt tot mai prezente în mediile digitale, asigurarea continuităţii activităţii şi protejarea lor împotriva ameninţărilor cibernetice vor deveni cruciale. Nivelul fraudelor online creşte direct proporţional cu numărul tranzacţiilor online, 50% dintre organizaţiile de servicii financiare intervievate fiind de părere că frauda financiară online este în creştere. Prin urmare, instituţiile financiare trebuie să facă toate eforturile pentru a se proteja pe ele şi clienţii lor de infractorii cibernetici.

    Studiul a arătat că 41% dintre companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% dintre companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

    Rezultatele arată că aproximativ jumătate dintre companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul plăţilor electronice folosesc soluţii care nu sunt specializate şi care, conform statisticilor, dau un procent mare de alarme fals pozitive. Folosirea incorectă a unor sisteme de securitate poate duce şi la blocarea tranzacţiilor. În plus, trebuie remarcat că problemele de funcţionare a plăţilor pot determina pierderea clienţilor şi, implicit, a profitului. Frauda în sine nu este singura problemă, instituţiile financiare trebuie să reducă numărul de alarme false în sistemele lor şi să ofere cele mai bune servicii posibile pentru clienţii lor.

    “Având în vedere competiţia acerbă pe piaţa de servicii financiare, o relaţie de încredere între clienţi şi instituţia lor este un factor decisiv pentru prosperitatea pe termen lung a oricărei companii. Interdependenţa relaţiilor digitale între toţi jucătorii de pe piaţa de servicii financiare mai are o implicaţie, aceea că, dacă o organizaţie are o problemă cu un serviciu digital (din cauza unei fraude, a unei scurgeri de date, a unui atac cibernetic etc.) efectele se pot răspândi la toate celelalte organizaţii din domeniu. Pentru că volumul, şi aşa mare, de cereri din partea clienţilor, pentru tranzacţii online, continuă să crească, toate companiile (clienţii care interacţionează cu platforme digitale, infrastructura, datele şi angajaţii lor) ar trebui să fie sigure şi pregătite. Este foarte important, prin urmare, să folosească soluţii specializate de prevenire a fraudelor care să le asigure clienţilor cel mai convenabil şi sigur serviciu posibil”, declară Ross Hogan, Kaspersky Lab Global Head of Fraud Prevention.

     

  • Băncile nu pot să ţină sub control frauda financiară. Peste o treime nu fac distincţie între tranzacţiile autentice şi cele frauduloase

    Băncilor şi organizaţiilor de plată le este greu să ţină sub control frauda financiară, în contextul mediului conectat şi complex din punct de vedere tehnologic, din prezent, potrivit unui sondaj realizat de Kaspersky Lab şi B2B International. Peste o treime (38%) dintre organizaţii spun că este din ce în ce mai dificil să îşi dea seama dacă o tranzacţie este frauduloasă sau autentică.

    Creşterea explozivă a plăţilor electronice, precum şi evoluţia tehnologică şi schimbarea priorităţilor companiilor, le-au forţat pe acestea să crească eficienţa proceselor de business pe parcursul ultimilor ani. În multe cazuri, au reuşit acest lucru prin implementarea unor sisteme electronice care să interacţioneze cu furnizorii şi clienţii. Plăţile electronice de toate tipurile au devenit omniprezente astăzi şi este, practic, imposibil pentru companii să evite orice fel de plată electronică.

    Pe măsură ce companiile sunt tot mai prezente în mediile digitale, asigurarea continuităţii activităţii şi protejarea lor împotriva ameninţărilor cibernetice vor deveni cruciale. Nivelul fraudelor online creşte direct proporţional cu numărul tranzacţiilor online, 50% dintre organizaţiile de servicii financiare intervievate fiind de părere că frauda financiară online este în creştere. Prin urmare, instituţiile financiare trebuie să facă toate eforturile pentru a se proteja pe ele şi clienţii lor de infractorii cibernetici.

    Studiul a arătat că 41% dintre companii au implementat o soluţie de securitate cibernetică in-house, iar 45% se bazează pe o soluţie de la banca lor, pentru a face faţă riscurilor. În acelaşi timp, 46% dintre companii au implementat fie doar parţial o soluţie împotriva fraudei financiare, fie nu au implementat nimic. Dintre organizaţiile financiare, doar 57% au o soluţie de securitate anti-fraudă specializată.

    Rezultatele arată că aproximativ jumătate dintre companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul plăţilor electronice folosesc soluţii care nu sunt specializate şi care, conform statisticilor, dau un procent mare de alarme fals pozitive. Folosirea incorectă a unor sisteme de securitate poate duce şi la blocarea tranzacţiilor. În plus, trebuie remarcat că problemele de funcţionare a plăţilor pot determina pierderea clienţilor şi, implicit, a profitului. Frauda în sine nu este singura problemă, instituţiile financiare trebuie să reducă numărul de alarme false în sistemele lor şi să ofere cele mai bune servicii posibile pentru clienţii lor.

    “Având în vedere competiţia acerbă pe piaţa de servicii financiare, o relaţie de încredere între clienţi şi instituţia lor este un factor decisiv pentru prosperitatea pe termen lung a oricărei companii. Interdependenţa relaţiilor digitale între toţi jucătorii de pe piaţa de servicii financiare mai are o implicaţie, aceea că, dacă o organizaţie are o problemă cu un serviciu digital (din cauza unei fraude, a unei scurgeri de date, a unui atac cibernetic etc.) efectele se pot răspândi la toate celelalte organizaţii din domeniu. Pentru că volumul, şi aşa mare, de cereri din partea clienţilor, pentru tranzacţii online, continuă să crească, toate companiile (clienţii care interacţionează cu platforme digitale, infrastructura, datele şi angajaţii lor) ar trebui să fie sigure şi pregătite. Este foarte important, prin urmare, să folosească soluţii specializate de prevenire a fraudelor care să le asigure clienţilor cel mai convenabil şi sigur serviciu posibil”, declară Ross Hogan, Kaspersky Lab Global Head of Fraud Prevention.

     

  • CE propune modificarea colectării TVA, pe “principiul destinaţiei”, pentru tranzacţii peste 10.000 €

    Comisia Europeană a prezentat, miercuri, o propunere de directivă care prevede introducerea “principiului destinaţiei” în colectarea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) la tranzacţiile peste suma de 10.000 de euro între companii, informează un comunicat oficial.

    “Comisia Europeană a prezentat miercuri o propunere care, dacă va fi adoptată, va permite statelor membre să aplice un sistem de TVA diferit de cele existente în acest moment în statele membre. Pentru a se proteja piaţa internă, această derogare se va aplica doar în condiţii stricte. În prezent, toate companiile implicate în reţeaua de producţie şi distribuţie sunt parţial responsabile de colectarea TVA. Propunerea de astăzi privind un Mecanism opţional de Taxare Generală Inversă înseamnă că ţările UE vor putea aplica temporar un sistem care face derogare de la actuala plată fracţionată a TVA-ului”, transmite Comisia Europeană într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • KRUK a achiziţionat un portofoliu de creanţe de consum în Spania

    Grupul KRUK, jucător de top pe piaţa de management al creanţelor din zona Europei Centrale a câştigat licitaţia pentru achiziţia unui portofoliu de creanţe de consum pe piaţa din Spania, cu o valoare nominală totală de 183 milioane Euro. Aceasta este cea de-a doua investiţie KRUK în Spania, dar este mult mai importantă decât prima achiziţie în termeni de mărime a portofoliului şi a sumei investite.
     
    „Am mai făcut un pas spre consolidarea poziţiei noastre pe una dintre cele mai mari pieţe de creanţe din Europa. Băncile din Spania sunt extrem de interesate să vândă portofolii de creanţe neperformante. Judecând după tranzacţiile noastre până în acest moment şi după licitaţiile în desfăşurare pe piaţă, cred că încă nu am efectuat cea mai mare investiţie pe piaţa de profil din Spania. Ne străduim, de asemenea, să ne construim compania pe piaţa locală. S-ar putea să consolidăm acest proces prin achiziţia unei companii externe de management al creanţelor,” a declarat Piotr Krupa, Preşedintele Consiliului de Administraţie al KRUK S.A.
     
    Ne-am început operaţiunile în Spania în decembrie 2015. În aprilie 2016, KRUK a cumpărat primul portofoliu de creanţe de la BIGBANK AS Consumer Finance, portofoliu cu o valoare nominală de trei milioane Euro (aproximativ 13 milioane zloţi).
     
    În primele trei trimestre ale anului 2016, Grupul KRUK a investit 936 milioane zloţi în 60 de portofolii de creanţe cu o valoare nominală totală de 6,4 miliarde zloţi. Investiţiile au crescut astfel cu 220% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

  • Portofel „made in Romania”

    Netopia, unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi online de pe piaţa locală, a dezvoltat mobilPay Wallet, un portofel electronic, pentru a facilita plăţile online şi offline fără numerar; suma totală estimată a tranzacţiilor cu mobilPay Wallet în 2016 este 1 milion de euro.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    mobilPay Wallet este primul portofel electronic din România, produs 100% local, dezvoltat de echipa NETOPIA mobilPay.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    mobilPay Wallet este singurul portofel digital de pe piaţă care permite, printre altele, plăţi online şi offline instant. În ultimul an, achiziţiile realizate de români prin aplicaţia mobilPay Wallet au crescut cu peste 200%, iar volumul lor a urcat cu 400%.

    DESCRIERE:

    Lansată în martie 2013, aplicaţia mobilPay Wallet este disponibilă pentru telefoane smart, poate fi descărcată gratuit din Google Play şi App Store şi poate fi folosită pentru pentru plata facturilor la utilităţi, reîncărcarea cartelelor preplătite, plata notei la restaurant sau pentru produse şi servicii furnizate de comercianţii parteneri. Din 2015, clienţii pot achita prin aplicaţie serviciile de întreţinere la blocurile de locuinţe, taxa de pod de la Feteşti, călătoriile cu mijloacele de transport în comun din Alba Iulia, Turda, Cluj-Napoca şi Ploieşti, cumpărăturile din hipermarketuri şi restaurante din Capitală. De anul acesta, clienţii magazinelor Carrefour şi Selgros din toată ţara şi cei ai magazinelor Cora din Capitală pot plăti cumpărăturile la casele de marcat direct de pe smart‑phone, tot prin mobilPay Wallet. Portofelul digital dezvotat de NETOPIA mobilPay este primul produs 100% românesc situat în top 3 cele mai votate tehnologii în cadrul primei expoziţii dedicate start-up-urilor prezente în Silicon Valley.

  • PayU a intermediat în două ore de Black Friday aproape 24.000 de tranzacţii. Într-o zi obişnuită procesează aproape 20.000 de tranzacţii

    UPDATE 11.30 – Numărul tranzacţiilor procesate a ajuns la aproape 49.000 cu o valore de 36,5 milioane de lei. La categoria fashion s-au înregistrat deja peste 91% din totalul vânzărilor de anul trecut de Black Friday

    Update 10:30 – Valoarea totală a tranzacţiilor a ajuns la 29,5 milioane de lei (60% din valoarea totala de anul trecut). Numărul tranzactiilor 36,879 venite din 45 de ţări. Minutul de aur rămâne 8.10 – când au fost peste 500 tranzacţii/minut

    PayU a intermediat în două ore de Black Friday aproape 24.000 de tranzacţii. Într-o zi obişnuită procesează aproape 20.000 de tranzacţii.

     Intervalul 7:00 – 8:00 – 3.947 tranzacţii

    Intervalul 8:00 – 9:00 – 11.391 tranzacţii

    Valoarea totală este de aproape 20 de milioane de lei. Din care 70% – IT&C,  7% – fashion, 14% – alte categorii din retail (home&deco, jucarii, cărti, flori etc). La categoria fashion: s-a înregistrat deja peste 60% din totalul vânzărilor de anul trecut (pe 20 noiembrie 2015). Coşul mediu de cumpărături, în perioada indicata, este de 832 lei

  • Evoluţia Black Friday în ultimii 3 ani. Numărul tranzacţiilor s-a dublat, iar valoarea comenzilor a crescut de aproape patru ori

    Evenimentul Black Friday, introdus în România în 2011, a cunoscut o evoluţie constantă de-a lungul anilor, inclusiv la nivelul tranzacţiilor procesate de către PayU, liderul pieţei de plăţi online. Numărul de tranzacţii, volumele tranzacţionate, coşul mediu de cumpărături, numărul de ţări care s-au alăturat evenimentului din România – toate au înregistrat creşteri semnificative, îndeosebi în ultimii 3 ani.

    ”În România, Black Friday este un eveniment cu o identitate proprie, nu este o acţiune de lichidare de stocuri, de o zi, aşa cum a fost gândit şi cum se desfăşoară in SUA, ci mai curând o acţiune care generează consum, un instrument de marketing folosit, în cazul unor comercianţi, chiar mai bine de o lună. Astfel că, de Black Friday, valoarea medie a coşului de cumpărături se dublează faţă de valoarea medie anuală.

    Indiferent de felul în care este implementat, din perspectiva noastră, Black Friday este o ocazie de a câştiga încrederea consumatorilor români în plăţile online, cât şi în comerţul online. Analiza cifrelor din sistemul PayU de la un an la altul ne demonstrează că suntem pe un trend ascendent din acest punct de vedere.” declară Marius Costin, Country Manager PayU România.

    Cât se cumpără de Black Friday?

    Numărul de tranzacţii a crescut de la aproximativ 56.000 în 2013 la peste 120.000 în 2015, iar valoarea totată a comenzilor a evoluat de la 18 mil lei, în 2013, la peste 68 mil lei anul trecut. Coşul mediu de cumpărături a crescut, de asemenea, de la 330 lei la peste 560 lei în acelaşi interval de timp. Pentru ediţia Black Friday de anul acesta, de pe data de 18 noiembrie, PayU estimează o creştere de 60% a volumelor tranzacţionate, ajungând la o valoare de 110 milioane lei.
    Cele mai scumpe produse cumpărate de Black Friday în ultimii 3 ani au fost echipamente de fotografiat profesioniste, televizoare, vacanţă la Rio. Sumele sunt între 16.800 şi 25.000 lei.

    Care sunt categoriile de produse preferate?

    Produsele IT&C au fost în fiecare an în topul preferinţelor de cumpărare de Black Friday şi vor rămâne fruntaşe şi anul acesta. Şi o altă categorie a început să câştige teren, cea formată din produse precum: mobilier, decoraţiuni, produse alimentare, produse cosmetice, vinuri şi nu numai. Această categorie ocupa doar 5% în 2013, a crescut până la 21% în 2015 şi se estimează că va deţine aproximativ 30% din totalul vânzărilor de Black Friday de anul acesta.

    De unde vin comenzile de Black Friday?

    În 2015 s-au făcut achiziţii din 95 de ţări prin platforma PayU România. Din România au venit aproximativ 115.000 de comenzi. De asemenea, PayU a înregistrat un număr mare de tranzacţii din: UK, Italia, Austria, Germania (între 670, respectiv 335 tranzacţii).

    Coşul mediu de cumpărături al altor ţări a crescut în ultimii 3 ani, iar România a trecut de pe locul 2 (în 2013) pe locul 6 (în 2015). Anul trecut, ţările cu un coş mediu de cumpărături mai mare decât cel al României au fost: Estonia (2.890 lei), Finlanda (1.320 lei), Luxemburg (1.165 lei), Letonia (630 lei) şi Portugalia (600 lei).
     

  • BCR: 217.000 de clienţi şi-au deschis un cont curent gratuit, iar Mobile Banking a crescut cu 150%

    Banca Comercială Română a întregistrat în acest an o creştere a operaţiunilor efectuate de persoanele fizice, ajungând până la 217.000 de clienţi, iar numărul de utilizatori Mobile Banking a crescut cu 150%. Conform reprezentanţilor companiei, rezultatele se datorează, cu precădere, introducerii contului curent gratuit şi eliminării comisioanelor pentru cele mai importante tranzacţii.

    „Considerăm că educaţia financiară începe, în primul rând, prin acces gratuit la servicii bancare. Contul curent cu comision zero şi cardul de debit gratuit ataşat acestuia sunt principalele instrumente prin care oricine poate beneficia de astfel de servicii, de la elevi, până la salariaţi sau pensionari. În plus, măsura eliminării comisioanelor tranzacţionale pentru cele mai importante tranzacţii cu cardul a dus la creşterea vizibilă a operaţiunilor şi, suntem convinşi, la o reaşezare a încrederii clienţilor noştri”, a declarat Dana Demetrian, vicepreşedinte retail BCR.

    Introdus în oferta comercială în februarie 2016, contul curent BCR cu comisioane zero oferă posibilitatea clinţilor să-şi deschidă un cont curent bancar cu card de debit gratuit, fără niciun fel de taxe bancare. Astfel, oferta comercială vine cu zero comision de administrare a contului curent, zero comision de administrare a cardului de debit ataşat, zero comision de retragere la bancomatele BCR şi zero comision de interogare la bancomatele BCR.

    Printre cele mai importante evoluţii realizate de BCR în anul 2016, faţă de 2015, se numără următoarele:

    -clienţii BCR au beneficiat de peste 44 de milioane de tranzacţii gratuite de la implementarea ofertei;

    -peste 84% din tranzacţii se realizează în mediul on-line, la nivelul sistemelor POS instalate la comercianţi sau prin sistemele automate;

    -numărul tranzacţiilor efectuate prin sistemele POS instalate la comercianţi, de către clienţii BCR, a crescut cu 20%, în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut;

    -din februarie 2016, peste 217.000 de persoane şi-au deschis conturi curente la BCR, cu costuri zero şi având carduri de debit gratuite, dintre care aproape 54.000 sunt elevi şi studenţi;

    -indicele de satisfacţie a clienţilor BCR, în raport cu serviciile băncii, a crescut cu peste 10%, comparativ cu anul 2015, conform celui mai recent studiu al Erste Grup, care analizează gradul de mulţumire a clienţilor.