BusinessMagazin

Tag: transilvania

  • A lăsat în urmă o carieră în retailul de carburanţi şi a intrat în businessul arhivării de documente. Acum administrează o afacere de 25 de milioane de dolari

    Arhiva a reprezentat mult timp locul acela din instituţii sau firme unde funcţionarii erau trimişi să se rateze. Tehnologia a transformat camera arhivelor într-un loc high-tech, unde tehnicieni şi jurişti transformă miile de metri cubi de hârtii îngăl-benite în documente digitale. Cristian Bilan ştia, cel puţin teoretic, că există o viaţă digitală pentru arhive, dar cam la asta se rezuma ceea ce ştia despre acest domeniu în 2006, când a intrat în echipa Iron Mountain România.

    Cristian Bilan se descrie ca un om care nu stă locului nicio secundă. Vorbeşte cu entuziasm despre cele trei motoci-clete ale sale (din care a renunţat la două recent, odată cu renunţarea la competiţii), despre urcatul pe munte şi despre plimbările cu bicicleta alături de copiii săi. Tocmai de aceea povesteşte amuzat că primul său job din Shell, la mijlocul anilor ’90, nu i s-a potrivit chiar ca o mănuşă: „În studenţie, îmi căutam un job şi m-am angajat, printr-o companie de leasing de personal, contabil la Shell. A fost un paradox pentru mine, un om care nu pot sta locului nicio secundă, să ajung într-un colectiv de doamne făcând contabilitate. Am vrut să plec după câteva luni, dar un olandez, care era CFO, mi-a propus să intru în zona de retail, care începuse să se dezvolte accelerat“.

    Tocmai îşi întemeiase o familie şi termi-nase de amenajat prima lor casă, în Bucureşti, iar oferta Shell presupunea mutarea la Cluj. A plecat la Cluj, unde a a găsit un greenfield şi posibilitatea de a dezvolta ceva de la zero: „Toate staţiile Shell din Transilvania au fost deschise de mine. Am stat în Cluj doi ani şi am deschis peste 20 de staţii, într-o perioadă când nu prea exista competiţie“, povesteşte Bilan, care din 1999 a revenit în Bucureşti şi a preluat, pe lângă Transilvania, şi dezvoltarea reţelei din zona de sud a ţării.

    Între timp, Shell l-a inclus în programul lor de global de management, numit GO – Global Opportunity –, prin care i s-a propus să plece în Argentina. „Bariera lingvistică nu a fost singurul impediment când am ajuns în Argentina; totul era diferit acolo, şi din punctul de vedere al businessului, şi la nivel personal. Mă ocupam de reţeaua DoDo (dealer owned, dealer operated, care însemna 27 de dealeri din provincia Buenos Aires) şi am învăţat spaniola în trei luni, plus slangul local, ca să pot să discut cu nişte oameni care poate nu aveau neapărat aceeaşi pregătire profesională, dar aveau şi alte scopuri în viaţă“. Dincolo de piaţa complet diferită, a prins în Argentina şi crahul financiar din 1998-2002, care a contrac-tat economia Argentinei cu aproape 30% şi care a avut un impact profund asupra populaţiei în special din cauza de-precierii pesoului: „Paritatea monedei locale cu dolarul era de 1:1 şi nimeni nu ţinea banii în valute străine, iar devalori-zarea de 300% a distrus toate economiile şi toate afacerile. Băncile s-au închis, banca centrală a inventat o monedă paralelă, mii de oameni ieşeau la ore fixe la protestele pacerolazo (băteau cu polonice în tigăi pe stradă), erau atacate instituţii şi în special bănci, era un sentiment de invazie ameţitor. Când m-am întors de acolo în România, mi s-a părut cel mai sigur loc de pe Pământ“, povesteşte Bilan, care a revenit în ţară în 2003, pregătit să preia o funcţie mai impor-tantă în cadrul Shell, dar a nimerit în mijlocul vânzării reţelei Shell din România către Mol.

  • Banca Transilvania plăteşte pentru Volksbank 711 milioane de euro.“E cea mai mare plată făcută de Banca Transilvania”

     Pentru capital, Banca Transilvania preia cu 81 de milioane de euro un capital de 430 de milioane de euro, pe care îl are Volksbank România, respectiv un multiplu de aproape 0,2 din capitalul propriu.

    “Toată plata a fost făcută astăzi (marţi-7 aprilie 2015), adică peste 700 de milioane de euro. Este cea mai mare sumă plătită vreodată de Banca Transilvania”, a menţionat Horia Ciorcilă, preşedintele băncii.

    Fiind suma atât de mare ne-am pregătit din timp, astfel ca să nu avem probleme şi nici să nu creăm probleme pe piaţa valutară, a menţionat Omer Tetik, directorul executiv(CEO) al Băncii Transilvania. Noi aveam lichiditatea pregătită din timp, a menţionat el.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Yannis Jean Valvis, locul al 16-lea

    În prezent, omul de afaceri se ocupă de dezvoltarea mărcilor AQUA Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, dar şi de afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio. Născut la Atena, dar cu familia în Elveţia, a studiat în şcoala primară şi gimnaziu la Geneva, iar apoi s-a întors în Atena, unde a continuat cu studiile liceale.

    În 1973, s-a înscris la National Technical University of Athens Metsovio Polytehnion, pe care a absolvit-o în 1979, cu o diplomă de inginer-arhitect. Şi-a continuat studiile în 1980, înscriindu-se şi la cursurile Universităţii Sorbona din Paris, pe care le-a finalizat cu o diplomă de studii aprofundate în Estetica Arhitecturală. Sosit în România în urmă cu 20 de ani, a pus bazele Valvis Holding în 1994, înfiinţând Dorna Apemin, societate pe acţiuni cu capital româno-elveţian, în cadrul căreia, între 1996 şi 1999, a construit sub marca Dorna trei fabrici de exploatare a apei minerale (Dorna, Poiana Negri, Izvorul Alb). În 1998, a pus bazele Dorna Lactate şi a construit fabrica de la Dorna Cândreni, iar în 1999, fabrica de brânză topită din Vatra Dornei.

    În 2000, a înfiinţat sucursala de la Atena a holdingului, Dorna Hellas, iar în 2001, Carpathian Plastics Corporations. S-a extins apoi cu proiecte de investiţii în agricultură, printre care înfiinţarea societăţii Dorna Agri, axată pe producţia de cereale bio. În 2003 şi 2004 au fost construite fabricile de cottage cheese din Suceava şi cea de telemea de oi din judeţul Constanţa.

    Doi ani mai târziu, a intrat şi în piaţa vinului, investind la Vitipomicola Sâmbureşti şi lansând în 2009 trei game de vinuri. În urmă cu patru ani şi-a extins investiţiile în zona de agricultură eco şi energie regenerabilă şi a lansat apa AQUA Carpatica.

    Yannis Jean Valvis face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Omer Tetik, locul al 15-lea

    Banca Transilvania este a treia bancă de pe piaţa locală, cu active de 30,18 mld. lei (6,9 mld. euro) la finalul lunii martie, iar pentru următorii ani îşi propune să continue creşterea. Omer Tetik are 40 de ani, este cetăţean român, de origine turcă şi născut în Germania. El are o experienţă de peste 17 ani în sectorul bancar.

    Este absolvent al Faculty of Economics – Middle East Technical University, din Ankara, şi vorbeşte fluent patru limbi străine, inclusiv româna. Tetik a făcut parte din conducerea executivă a Credit Europe Bank din 2000, unde a debutat ca şef al Diviziei Trezorerie şi Instituţii Financiare, iar mai apoi a coordonat mai multe departamente, inclusiv cele de retail banking, reţea şi carduri. În 2010 a fost numit preşedinte şi director general al băncii.

    „Vremurile în care banii se făceau uşor au trecut. Vorbim despre o imensă lichiditate în piaţă, care nu este ghidată către economia reală încă. (…) Din 2015 vom vedea o concurenţă mult mai acerbă în România. Lichiditatea trebuie folosită pentru că băncile încep să piardă bani deoarece nu folosesc această lichiditate. Reintrăm într-o perioadă de creştere, dar nu vorbim despre creşterile din perioada 2005-2006, care nu sunt sănătoase şi nici nu sunt de dorit. Dacă PIB-ul ar creşte cu 5%, iar sistemul bancar cu 50%, ar fi un sentiment de bubble“, spune Tetik.

    Banca pe care Tetik o conduce are lichidităţi de aproape 4 miliarde de lei în conturi, din profiturile capitalizate în anii trecuţi, şi se uită cu „atenţie şi interes“ la oportunităţi. Raportat la valoarea de piaţă a băncii de 4,6 mld. lei, lichidităţile reprezintă 87%. Banca Transilvania este a treia din sistem după valoarea activelor şi a încheiat primul semestru cu un profit net de 212 mil. lei (48,1 mil. euro).

    Omer Tetik face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cel mai scump gem din lume este produs în Transilvania

    La 365 de euro pentru 800 de grame, gemul mamei Gherda este, probabil, cel mai scump din lume. Îl prepară la foc de lemne din fructe culese chiar de ea, de pe dealurile din jurul satului Viscri, notează ştirileprotv.ro.

    Mama Gherda nu ştie de conservanţi, deci nu îi foloseşte. Adaugă foarte puţin zahăr şi are grijă să fiarbă cantităţi mici, astfel încât gemul să păstreze intactă aroma fructelor.

    Gemul ajunge într-un recipient unicat creat de un sticlar vestit din Sibiu. Este aşezat apoi într-o ramă de stejar, opera unui tâmplar priceput. Aşa se naşte un cadou sofisticat, pe cât de scump, pe atât de căutat, notează sursa citată.

    Tăiat din pădurile Transilvaniei, stejarul folosit la ambalajul cadoului trebuie înlocuit iar soluţia e simplă. Fiecare cumpărător primeşte 5 stejari pe acest teren de pe Valea Bărcăului. Deja aici au fost plantaţi cu ajutorul comunităţii peste 2.500 de puieţi, iar printre cei care deţin o bucăţică din pădure se află numeroase persoane publice, dar şi oameni de afaceri atât din ţară, cât şi din străinătate.

    Faima gemului din Transilvania a ajuns până la Casa Regală a Marii Britanii, iar Prinţul Charles este fan declarat al bunătăţilor româneşti.

  • Cel mai scump gem din lume este produs în Transilvania

    La 365 de euro pentru 800 de grame, gemul mamei Gherda este, probabil, cel mai scump din lume. Îl prepară la foc de lemne din fructe culese chiar de ea, de pe dealurile din jurul satului Viscri, notează ştirileprotv.ro.

    Mama Gherda nu ştie de conservanţi, deci nu îi foloseşte. Adaugă foarte puţin zahăr şi are grijă să fiarbă cantităţi mici, astfel încât gemul să păstreze intactă aroma fructelor.

    Gemul ajunge într-un recipient unicat creat de un sticlar vestit din Sibiu. Este aşezat apoi într-o ramă de stejar, opera unui tâmplar priceput. Aşa se naşte un cadou sofisticat, pe cât de scump, pe atât de căutat, notează sursa citată.

    Tăiat din pădurile Transilvaniei, stejarul folosit la ambalajul cadoului trebuie înlocuit iar soluţia e simplă. Fiecare cumpărător primeşte 5 stejari pe acest teren de pe Valea Bărcăului. Deja aici au fost plantaţi cu ajutorul comunităţii peste 2.500 de puieţi, iar printre cei care deţin o bucăţică din pădure se află numeroase persoane publice, dar şi oameni de afaceri atât din ţară, cât şi din străinătate.

    Faima gemului din Transilvania a ajuns până la Casa Regală a Marii Britanii, iar Prinţul Charles este fan declarat al bunătăţilor româneşti.

  • Mesajul lui Victor Ponta de 1 Decembrie: să fim mândri că suntem români

    “În urmă cu aproape 100 de ani străbunicii noştri din Transilvania, din Basarabia, din Oltenia, din Moldova au trecut prin încercări mai mari decât noi. Au fost războaie, au fost sute de mii de vieţi pierdute, teritorii ocupate de străini şi totuşi ei au reuşit. În 1918, la Alba Iulia, după ce sute de mii de români şi-au dat viaţa în Primul Război Mondial, am obţinut cel mai important obiectiv naţional: Marea Unire.

    Vreau să fim acea ţară mândră, puternică şi respectată pe care strămoşii noştri şi-au dorit-o – o Românie unită! Îmi doresc ca românii să aibă încredere în faptul că împreună în 2018, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, suntem capabili să fim din nou uniţi, să fim mândri că suntem români, să arătăm întregii omeniri faptul că această ţară a meritat şi merită întotdeauna mult mai mult!

    La mulţi ani tuturor românilor de 1 Decembrie, Ziua noastră Naţională!”

  • BBC: Castelele din Transilvania, de la paragina comunismului la destinaţii turistice de succes

    Viaţa aristocraţilor transilvăneni s-a schimbat profund când Partidul Comunist Român a preluat puterea la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi a confiscat toate castelele din România, multe dintre ele fiind lăsate apoi în paragină. Unii proprietari ai acestor clădiri impunătoare au reuşit să fugă din România, iar alţii au decăzut, devenind săraci, relatează BBC.

    După revoluţia din decembrie 1989, când regimul comunist a fost îndepărtat de la putere, descendenţii foştilor proprietari au început să spere că vor putea să revendice proprietăţile. Acest lucru s-a întâmplat în 2005, după adoptarea unor schimbări legislative în România, iar în prezent un număr din ce în ce mai mare de oameni se adresează justiţiei pentru a intra în posesia castelelor famiilor lor.

    Totuşi, chiar dacă au câştig de cauză, procesele presupun taxe judiciare foarte ridicate. În condiţiile în care averea familiei este de mult istorie, cu taxe judiciare de plătit, cu reperaţii de făcut, cei mai mulţi trebuie să gândească precum un antreprenor şi să transforme proprietăţile redobândite ca pe nişte mici afaceri, mai scrie BBC.

    Astfel, BBC prezintă istoria lui Kalman Teleki, care era copil atunci când castelul baroc al familiei sale, situat în comuna Gorneşti, a fost trecut în proprietatea statului. Comuniştii i-au forţat familia să locuiască într-un apartament din subsolul unei clădiri, timp de 19 ani. Însă, Kalman Teleki a studiat chimia şi a devenit inginer chimist, reuşind să plece din România în 1982, când s-a mutat în Belgia.

    În urmă cu trei ani, bărbatul a devenit proprietarul castelului Teleki, după ce a plătit taxe judiciare de circa 20.000 de euro, în timpul procesului de restituire a proprietăţii.

    Conform BBC, Kalman Teleki, în vârstă de 67 de ani, este numit, cu afecţiune, “Contele”, de către unii săteni din Gorneşti. “Deschid porţile castelelor mele pentru baluri, nunţi, concerte şi grupuri mari de turişti. Trebuie să găsesc un rost pentru a avea un castel în secolul 21”, a declarat Teleki.

    “Contele” cere între 500 şi 2.500 de euro pentru a pune castelul la dispoziţia doritorilor, iar în timp ce cererea poate să scadă, Teleki spune că, în mod ideal, ar fi bine să găzduiască în castel cel puţin un eveniment pe săptămână. În acelaşi timp, Teleki permite accesul gratuit vizitatorilor individuali sau grupurilor mici. “Dar nu refuzăm donaţiile, desigur”, a mai spus “Contele”.

    Teleki mai spune că autorităţile l-ar putea ajuta construind drumuri mai bune în regiunile rurale ale României şi printr-o promovare mai intensă a turismului rural. Pe de altă parte, bărbatul spune că se simte încurajat să continue activitatea la castelul său de fascinaţia pe care oamenii de pe tot globul o au pentru Transilvania.

    Pe de altă parte, BBC îl prezintă şi pe Gregor Roy Chowdhury, în cazul căruia a fost nevoie de “zece ani de lupte juridice” pentru a obţine dreptul de proprietate asupra castelului familiei sale. Castelul Mikes, situat în comuna Zăbala, a fost folosit ca spital de boli nervoase în timpul perioadei comuniste, relatează BBC.

    Mama lui Gregor Roy Chowdhury, contesa Katalin Mikes, a fugit din România când avea 16 ani şi a trăit în Austria, unde a fost căsătorită cu un bărbat din Bangladesh. Cei doi fii ai contesei, Gregor şi Alexander, administrează în prezent castelul şi terenurile aferente, după ce au primit înapoi doar o treime din proprietăţile pe care familia Miks le-a deţinut în România.

    Gregor Roy Chowdhury, care a lucrat anterior la o bancă de investiţii din Londra, descrie activitatea de administrare a castelului ca fiind “mai mult o misiune decât un loc de muncă”. “Aici este casa mea”, spune acesta.

    Castelul funcţionează acum pe post de pensiune, una dintre clădirile auxiliare ale ansamblului fiind transformat în spaţiu cu dormitoare. Pensiunea are în prezent zece camere, iar planurile proprietarilor sunt ca numărul acestora să se dubleze anul viitor. Musafirilor castelului le sunt oferite şi produse culinare tradiţionale din Transilvania, cum ar fi gulaş, pui cu lămâie şi pălincă.

    Chowdhury spune că primeşte până la 2.000 de turişti pe an, cei mai mulţi venind din Bucureşti. Pentru a ajuta la bunul mers al afacerii, fostul bancher a angajat şase săteni să lucreze la castel, mai spune BBC.

    Visul celor mai mulţi proprietari de castele din Transilvania este să copieze însă succesul celebrului Castel Bran, care este de departe cel mai faimos din regiune, graţie presupusei legături cu Dracula, mai afirmă BBC.

    Irlandezul Bram Stoker nu a vizitat niciodată Transilvania, iar personajul Dracula ar fi inspirat de fapt de domnitorul Vlad Ţepeş, care a condus Ţara Românească în secolul al XV-lea. Cunoscut şi ca Vlad Dracul, unele legende spun că Vald Ţepeş ar fi fost încarcerat timp de câteva luni în Castelul Bran. Rezultatul acestor poveşti este, potrivit BBC, acela că o jumătate de milion de turişti vizitează Castelul Bran în fiecare an.

    Castelul Bran, care este deţinut în prezent de moştenitorii proprietarilor de dinaintea instaurării comunismului, a avut, în 2013, venituri totale de 2,4 milioane de euro. De asemenea, BBC precizează că în 2014 au existat relatări potrivit cărora castelul ar fi fost scos la vânzare pentru 64 de milioane de dolari. Acest lucru însă nu a fost confirmat de avocaţii familiei Habsburg, care deţin Castelul Bran.

    Potrivit BBC, Roy Chowdhurry descrie succesul financiar al Castelului Bran ca pe “o mare excepţie” în privinţa castelelor din România. La rândul său, Kalman Teleki cosideră că Branul tinde să pună în umbră, pe nedrept, toste celelalte castele transilvănene.

    “Mă cam deranjează toată promovarea asta făcută cu Dracula. Transilvania nu poate fi redusă la Dracula. Este o poveste frumoasă, dar sunt lucruri mult mai interesante de văzut”, a mai spus Kalman Teleki.

  • REPORTAJ: Filialele PSD din Ardeal înaintea turului II – unii merg din uşă-n uşă, alţii sunt resemnaţi

    După ce, în majoritatea judeţelor din Ardeal – cu excepţia Hunedoarei – candidatul ACL, Klaus Iohannis, s-a clasat pe primul loc după primul tur al alegerilor prezidenţiale, Lia Olguţa Vasilescu, vicepreşedinte PSD, se declara supărată pe filialele partidului din Ardeal că de fiecare dată pierd la alegeri.

    “Noi suntem foarte supăraţi pe Ardeal că de fiecare dată noi câştigăm şi Ardealul pierde”, afirma Lia Olguţa Vasilescu, spunând şi că Ioan Rus “poate să fie un bun ministru, dar nu este un bun organizator pentru partid”.

    Un răspuns la aceste critici a venit de la senatorul PSD de Maramureş Sorin Bota, care afirma că voturile din regiuni pot fi comparate doar când investiţiile din Ardeal şi cele din Oltenia vor fi similare.

    “Pe doamna vicepreşedinte PSD Lia Olguţa Vasilescu, dacă vrea să ne înveţe cum să facem noi campanie, o invit să locuiască în Ardeal sau poate reuşim să-i facem 20% minorităţi cu buletin de Craiova, care votează în mod constant cu candidaţii lor, şi atunci să vedem cât de bine ştie dânsa să facă scor electoral!”, replica Bota.

    El menţiona că “votul din Transilvania înseamnă de două ori mai multă muncă decât pentru votul din Oltenia”.

    De asemenea, deputatul PSD de Mureş Florin Buicu declara că Ioan Rus este un bun organizator, “care şi-a dovedit abilităţile pe oriunde a fost”, însă Lia Olguţa Vasilescu nu cunoaşte specificul din Ardeal, unde trăiesc maghiari şi saşi care au influenţă.

    “Într-un fel, e îndreptăţită şi doamna Vasilescu, pentru că nu locuieşte în Ardeal, nu cunoaşte specificul, amprenta istoriei, a Imperiului Habsburgic şi a tuturor locuitorilor din Ardeal. În Transilvania mai sunt şi maghiari şi saşi. Anumite comunităţi, între 10 şi 80 la sută, vin cu o influenţă. Încercăm, cu acest specific, să ne facem treaba. Încercăm să-i găsim pe cei săturaţi de regimul Băsescu şi să-i convingem să ne voteze”, spunea Buicu.

    Dincolo de critici, filialele PSD din Transilvania se arată încrezătoare că o mai bună mobilizare în campania de până la al doilea tur le va aduce voturile dorite.

    În Arad, de exemplu, liderul PSD Dorel Căprar spune că după “duşul rece” din primul tur s-a creat “determinare”, iar primarii şi liderii de organizaţii locale se vor mobiliza mai bine, pentru “un rezultat foarte bun în judeţ”.

    Astfel, Dorel Căprar afirma că organizaţiile se vor concentra pe “discuţii de la om la om în toate localităţile”.

    “Şi în campania din primul tur ne-am întâlnit cu oamenii, dar după duşul rece primit trebuie să ne mobilizăm şi mai mult. Vom merge în fiecare localitate, în fiecare cartier şi vom vorbi cu oamenii. Avem discuţii cu UDMR, UNPR, PC, PLR şi PRM pentru a ne mobiliza împreună. Cred că vom avea un rezultat foarte bun şi vom câştiga alegerile în judeţ”, spunea Căprar, adăugând că în campania electorală vor veni în Arad câţiva miniştri, între care cei ai Bugetului şi Sănătăţii.

    În judeţul Arad, candidatul ACL, Klaus Iohannis, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, obţinând 44,55% dintre voturi, în timp ce Victor Ponta a luat 29,48%.

    În Bistriţa-Năsăud, judeţ în care Iohannis a obţinut 44,68%, iar Ponta – 36,28%, preşedintele filialei judeţene PSD, Emil Radu Moldovan, afirma că în situaţia în care Victor Ponta nu va câştiga turul al doilea al alegerilor prezidenţiale în judeţ el îşi va depune mandatul.

    Moldovan spunea că organizaţiile din judeţ vor începe campania “de la minus zero” pentru a încerca să câştige turul al doilea şi recunoştea că nu înţelege el “populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud”, deoarece PSD a pierdut deşi campania a fost una cu mesaj pozitiv, în timp ce ACL le-ar fi vorbit oamenilor despre “minciună”, “hoţie”, “comunişti” şi le-ar fi transmis nişte “SMS-uri groaznice”: “Veniţi la vot, să nu voteze morţii de nu ştiu unde”.

    El explica înfrângerea prin faptul că oamenii “votează din simpatie, împotriva a ceva” şi spunea că el încă mai are “de studiat”, pentru că nu se aştepta să piardă. O altă explicaţie a lui Moldovan era că oamenii îl iubesc mult mai mult pe Ioan Oltean (liderul filialei PDL) decât pe el.

    “Asta e realitatea, mentalitatea oamenilor de la noi din judeţ, au altă viziune despre politică, îl iubesc cu mult mai mult pe Ioan Oltean decât pe Radu Moldovan şi eu iau act de lucrul ăsta. (…) În urma minimei experienţe politice în alegerile prezidenţiale, 2000, 2004, 2009, cred că dacă nu făceam nimic şi dormeam aveam acelaşi rezultate. Un factor determinat e campania naţională, emoţia creată. Uitaţi-vă la prezenţă, peste 50% în Bistriţa, se întâmplă doar la alegerile prezidenţiale, nici măcar la cele locale, când sunt sute de candidaţi. Dar prin asta nu vreau să diminuez rezultatele meritorii ale liderilor ACL, n-am cum să le diminuez. Sunt şi populari şi iubiţi, au câştigat”, afirma el.

    O altfel de atitudine a avut, după primul tur de scrutin, un alt reprezentant al PSD din Bistriţa-Năsăud, şi anume primarul din comuna bistriţeană Prundu Bârgăului, Doru Crişan, care transmitea, printr-un mesaj postat pe Facebook, că este dezamăgit că majoritatea locuitorilor comunei au votat cu Klaus Iohannis, şi nu cu Victor Ponta.

    În comuna respectivă, câştigător al alegerilor în primul tur a fost Klaus Iohanni,s cu 51,38%, Victor Ponta obţinând 33,02%. Ca urmare, primarul Doru Crişan, recent migrat la PSD, a postat un mesaj pe Facebook prin care îi acuza pe cei care nu l-au votat pe Victor Ponta că s-au “opus dezvoltării”, amintindu-le că, în iunie 2012, a început în comună “un proiect de viitor, un proiect pentru dezvoltarea şi bunăstarea comunităţii şi a membrilor ei”, avându-i pe ei “coechipieri”.

    “Am muncit împreună cu spor şi se vede că am muncit, pentru că m-aţi ascultat şi aţi fost alături de mine şi implicarea mea personală a trecut limitele impuse de funcţia de primar şi a constat, de cele mai multe ori, în sacrificii faţă de familie pentru a face bine comunei”, scria Doru Crişan care, deşi a candidat atunci în numele PDL, nu a activat în acest partid, ci a fost văzut mai des în compania liderului PSD Emil Radu Moldovan, care este şi şeful Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, atât la evenimentele politice, cât şi cu alte ocazii.

    Profitând de OUG 55 care a permis migraţia aleşilor, Doru Crişan s-a înscris în PSD şi a “girat” în faţa “partenerilor de la nivel judeţean şi central un răspuns bun pe măsura sprijinului primit”.

    “Rezultatele de ieri (duminică – n.r), din păcate, sunt primul pas în pierderea calităţii de privilegiaţi în faţa partenerilor noştri. Încă o dată, le mulţumesc celor care m-au urmat în gând şi în faptă”, scria primarul.

    În Cluj, unde la primul tur al alegerilor prezidenţiale Klaus Iohannis a obţinut 42,53%, iar Victor Ponta 23,79% din voturi, conducerea filialei PSD spunea că va remedia “problemele de mesaj”.

    “Vom continua să facem ce am făcut şi în campania pentru primul tur, vom sta de vorbă cu alegătorii, pe stradă, din uşă în uşă, în întâlniri publice, pentru a le explica, mai accentuat, câte lucruri bune a făcut premierul Victor Ponta şi Guvernul PSD pentru judeţul Cluj în ultimii doi ani. (…) A fost o problemă de mesaj pe care o vom remedia şi, cu siguranţă. Vom avea mai multe întâlniri cu tinerii şi cu studenţii şi, sunt convins, în turul al doilea candidatul PSD, Victor Ponta, va obţine mai multe voturi în judeţul Cluj”, spunea preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan, adăugând că faţă de alegerile prezidenţiale din 2009, PSD Cluj a obţinut cu 20.000 de voturi mai mult în judeţ.

    Potrivit acestuia, strategia PSD Cluj pentru turul al doilea prevede şi discuţii cu alegătorii despre contracandidatul lui Ponta, Klaus Iohannis.

    În Covasna – unde Kelemen Hunor a câştigat primul tur al alegerilor, cu 50,41% din voturi, urmat de Klaus Iohannis, cu 14,96%, şi Victor Ponta, cu 13,69% -, liderul judeţean al PSD, deputatul Horia Grama, spunea că poziţia de “noncombat” asumată de UDMR nu este corectă, deoarece Uniunea face parte din coaliţie, el adăugând că social-democraţilor le va fi mai greu aşa, pe plan local.

    Grama explica faptul că, în zonele româneşti din Covasna, unde PSD a obţinut rezultate “bune” şi în primul tur, campania va fi făcută de acum “din uşă în uşă”, pentru a maximiza rezultatele şi pentru a creşte prezenţa la urne, pe partea maghiară strategia urmând să fie stabilită.

    Potrivit lui Grama, UDMR gestionează cel mai bine zona maghiară, iar dacă l-ar fi susţinut în mod direct pe Victor Ponta, PSD “nu ar fi avut emoţii în judeţul Covasna”.

    “În schimb va fi mai greu acum, dacă UDMR face noncombat în această campanie. Totuşi, UDMR este principalul reprezentant al comunităţii maghiare şi ştie cel mai bine să transmită nişte informaţii şi opţiuni. Evident, am fi avut mai multe mijloace cu UDMR, însă ne descurcăm şi fără, vom munci mai mult cu mijloacele noastre pentru a-i convinge pe maghiari să-l voteze pe Victor Ponta”, afirma el.

    Grama adăuga că poziţia de “noncombat” nu i se pare “normală şi corectă”, deoarece UDMR este implicată într-o coaliţie şi trebuia să asume o poziţie.

    Declaraţiile lui Grama veneau după ce conducerea UDMR a decis să îi îndemne pe maghiari să voteze după conştiinţă.

    În Mureş, filiala PSD va avea mesaje personalizate “pentru fiecare sat, pentru fiecare comunitate”, etnie şi categorie socială, membrii tuturor organizaţiilor urmând să facă “teren continuu” pentru a vorbi cu alegătorii.

    “Vom avea mesaje noi, vom porni cu toate reactoarele, toate organizaţiile vor merge de la om la om, cu argumente pentru fiecare segment de alegători – muncitori, intelectuali, români, romi, maghiari. Vom avea şi un mesaj pentru cei care au crezut în USL, că acum se dovedeşte că se poate reface, cu domnul Tăriceanu”, spunea preşedintele PSD Mureş, deputatul Vasile Gliga.

    El afirma că, dacă avea şi sprijinul UDMR, candidatul PSD putea strânge 100.000 de voturi din judeţ. “Dar chiar şi fără sprijinul UDMR, tot vom creşte cu 20.000 de voturi faţă de turul I (în primul tur, în Mureş, Ponta a obţinut 59.609 voturi, iar Klaus Iohannis 72.051 – n.r.). Nu mi-a stabilit nimeni acest target, eu mi l-am stabilit şi îmi asum rezultatul”, spunea Gliga.

    Întrebat dacă intenţionează să-şi depună mandatul dacă filiala nu obţine rezultatele propuse, Gliga susţinea că nu-şi pune această problemă.

    “Nu-mi pun problema. S-ar pune problema depunerii mandatului doar dacă se dovedeşte că eu sunt vinovat, că am stat acasă şi n-am mobilizat lumea”, declara el, menţionând că filiala a obţinut în primul tur un scor mai bun decât în alegerile prezidenţiale anterioare, adică cu 16.000 de voturi mai mult decât în primul tur din 2009.

    În Timiş, preşedintele filialei PSD, Titu Bojin, nu poate spune cu exactitate care va fi strategia pentru zilele de campanie rămase, aşteptând ca aceasta să fie stabilită la Bucureşti. “Urmează să luăm toate măsurile ca să putem avea un scor mai bun. Nu pot să vă spun strategia noastră, dar ce pot să vă spun e că vom face tot posibilul să urcăm procentul”, spunea Bojin.

    Întrebat dacă este dispus să îşi dea demisia din funcţia de preşedinte al PSD Timiş, în cazul în care formaţiunea nu va câştiga în judeţ, el spunea că “nu este cazul”, explicând că în general Banatul şi Ardealul optează pentru dreapta.

    “Nu este cazul de depus demisia. La alegerile prezidenţiale nu s-a câştigat aici în ultimii 25 de ani. Judeţul Timiş şi, în general, Banatul şi Ardealul sunt ale dreptei politice. Cu toate acestea, noi am câştigat celelalte alegeri, mă refer la alegerile locale şi la europarlamentare. Nu cred că este important să ne depunem demisia”, declara Bojin.

    În judeţul Timiş, după primul tur de scrutin Klaus Iohannis a câştigat cu 42,03%, iar Victor Ponta a obţinut 29,66% din voturi.

  • Ponta, mesaj naţionalist: Sunt un român care se adresează românilor, Iohannis e sprijinit de Szilagyi, care vrea să rupă Transilvania

    „Din câte ştiu, singurul candidat care nu a intrat în turul II şi a anunţat foarte clar că îl spirjină pe domnul Iohannis e domnul Zsolt Szilagyi de la PPMT, cel care vrea să rupă Transilvania şi să o facă separat de România, ceea ce cred că de fapt sprijinul lui nici nu l-aş fi vrut, ca să fiu foarte sincer”, a spus Ponta.

    El a mai afirmat liderul PNL Klaus Iohannis e un „lucru” care se adresează lucrurilor, în timp ce el este un om, un român care se adresează oamenilor şi românilor.

    „Domnul Iohannis se adresează lucrurilor. Eu mă adresez oamenilor, românilor. Domnul Iohannis este un lucru, eu sunt un om, un român ca toţi cei din Transilvania, din Moldova, din Oltenia, din Bucureşti şi vreau să facem o ţară pentru oameni, nu pentru lucruri”, a spus Ponta.

    Liderul PNL Klaus Iohannis utilizează în campania electorală sloganul „România lucrului bine făcut”.