BusinessMagazin

Tag: termen

  • Ponta: Anul 2019 este un un obiectiv destul de realist pentru adoptarea monedei euro

     “Aici sunt două variante: ori mergem pe modelul polonez, care spune că nu stabilim anul, ci priorităţile şi încercăm cât mai repede, ori mergem pe un model pe care l-au avut şi alte ţări, inclusiv România – noi am avut anul 2015, pe care nu îl respecţi şi atunci ai varanta să îţi cam pierzi credibilitatea, să faci ca Petrică cu lupul, tot zici că…Eu cred că – nu ştiu dacă o să punem într-un document – un obiectiv de genul 1 ianuarie 2019 e un obiectiv destul de realist”, a spus Ponta la Digi 24.

    El a amintit însă că un astfel de obiectiv este stabilit împreună cu Banca Naţională şi mediul de afaceri.

    Guvernul a transmis Comisiei Europene un program de convergenţă care nu mai include, însă, spre deosebire de ultimii ani, o ţintă pentru adoptarea monedei euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sentinţe definitive: Cătălin Voicu – condamnat la 7 ani de închisoare, Marius Locic – 4 ani cu executare, Costiniu şi Căşuneanu – 4 ani cu suspendare

    Curtea Supremă a dispus condamnarea lui Cătălin Voicu la 7 ani de închisoare. Iniţial fiusese condamnat la 5 ani de închisoare. Omul de afaceri Marius Locic a fost conamnat la 4 ani de închisoare cu executare. Fostul judecător Florin Costiniu a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă a fost aplicată şi lui Costel Căşuneanu. 

    Judecătorii urmează să-i asculte ultima pledoarie şi apoi să pronunţe o sentinţă finală. Pe 1 iunie 2012 un complet de trei judecători ai Curţii Supreme l-a condamnat pe Cătălin Voicu la cinci ani de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, fostul judecător Florin Costiniu de la ICCJ a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Recursul sentinţei va fi judecat de completul de cinci judecători ai ICCJ. Decizia acestui complet va fi definitivă şi executorie. Senatorul Cătălin Voicu, Florin Costiniu, Costel Căşuneanu şi Marius Locic au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi, respectiv, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Procurorii afirmă că, în perioada iulie – septembrie 2009, Cătălin Voicu, “prevalându-se de prerogativele ce derivă din calitatea sa de senator”, ar fi primit de la Costel Căşuneanu, în două tranşe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) şi 200.000 de euro, în schimbul intervenţiei pe lângă magistraţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Florin Costiniu, n.r.), în vederea adoptării unei soluţii favorabile societăţii comerciale la care omul de afaceri era asociat.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • Barroso: Politica austerităţii nu mai are susţinere. UE trebuie să pună accent pe creştere economică

     Austeritatea implementată de ţările UE în ultimii ani nu mai are susţinerea politică şi socială necesară pentru a funcţiona, a declarat, într-un discurs susţinut luni, preşedintele CE, citat de Wall Street Journal.

    Comentariile lui Barosso sunt ultimele dintr-o serie de declaraţii ale unor oficiali, care sugerează că se produce o schimbare la nivelul politicii economice europene.

    FMI a recomandat, săptămâna trecută, blocului comunitar să relaxeze măsurile de austeritate. Mai multe state din afara UE au transmis apeluri similare, susţinând că reducerile de cheltuieli din Europa trag în jos economia mondială.

    “Cred că această politică este fundamental corectă, dar şi-a atins limitele. Pentru a avea succes, o politică trebuie să fie bine planificată, dar trebuie să aibă şi o minimă susţinere politică şi socială”, a spus Barroso.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 50 de mituri demontate în şase minute (VIDEO)

    Deşi sunt un subiect de conversaţie foarte interesant care duce de multe ori la discuţii aprinse, miturile sunt de cele mai multe ori păreri greşite care pot fi în final demontate.

    Despre sushi, de pildă, accepţiunea generală este că înseamnă peşte crud, dar în realitate termenul se referă la orez acrit. Folia de aluminiu băgată în cuptorul cu microunde nu va strica echipamentul electrocasnic, ci doar va scoate scântei din cauza undelor, fără a detemina vreo explozie.

  • Culisele războaielor cibernetice văzute de cel mai puternic softist din România

    La mijlocul săptămânii trecute, când articolul de faţă era încă în lucru, un atac cibernetic de amploare era în plină desfăşurare în Coreea de Sud. O ştire Mediafax anunţa că reţelele informatice ale mai multor posturi de televiziune şi instituţii bancare erau paralizate ca urmare a unui atac petrecut în contextul tensiunilor cu Coreea de Nord.

    De altfel, regimul nord-coreean, ale cărui ameninţări sunt tot mai numeroase, de la noile sancţiuni votate de Consiliul de Securitate al ONU, a fost suspectat că a orchestrat şi cele două atacuri cibernetice de anvergură împotriva Coreii de Sud din 2009 şi 2011. Ca şi atunci, au fost vizate instituţiile financiare, în unele cazuri clienţii acestora nemaiputând folosi cardurile bancare sau retrage bani de la bancomate chiar şi pentru o săptămână, dar, spre deosebire de atacurile trecute, când au fost afectate şi administraţii publice, de astă dată au mai fost lovite şi trei posturi de televiziune. Iar cu o săptămână înainte, erau denunţate atacuri cibernetice “prelungite şi intensive” împotriva mai multor site-uri oficiale, între care cel al agenţiei de presă Korean Central News Agency (KCNA) şi cel al companiei Air Koryo.

    Exemplul nu mai pare un simplu atac informatic, ci un adevărat război cibernetic, mai ales că surse oficiale din cadrul serviciilor de informaţii sud-coreene citate de presa internaţională estimează că în acest sens au fost mobilizaţi mai bine de 3.000 de informaticieni din Coreea de Nord. În acest război, Coreea de Sud a instituit un mecanism de alertare a apărării sale cibernetice pentru a preveni agresiunile nord-coreene şi a adoptat o scară de risc numită Infocon care, odată cu accentuarea tensiunilor din peninsula coreeană după cel de-al treilea test nuclear nord-coreean din 12 februarie, a fost ridicat de la 4 la 5.

    În 2012, Coreea de Sud a fost victima a 40.000 de atacuri cibernetice din exterior, potrivit Guvernului, număr care în 2008 era de 24.000. “Este o superputere informatică cu o infrastructură excelentă, dar rămâne relativ vulnerabilă la acte de piraterie”, spunea recent despre Coreea de Sud, într-un interviu pentru agenţia de presă AFP, Park Soon-Tai, responsabil de operaţiuni antihacking la Agenţia sud-coreeană de securitate pe internet.

    ĂZBOIUL CIBERNETIC DIN PENINSULA COREEANĂ NU ESTE ÎNSĂ UN CAZ SINGULAR. Astfel de bătălii în mediul virtual au loc de multă vreme, dar îngrijorător este mai degrabă faptul că numărul lor creşte exponenţial de la un an la altul, fiind cu precădere atacuri sofisticate, comandate de state care vor să lovească astfel alte ţări. “Există trei categorii de atacatori: infractorii cibernetici care fac bani din furt pe internet, categorie fără îndoială reprezentată şi în România, apoi aşa-numiţii hacktivişti precum grupul Anonymous, care desfăşoară astfel de activităţi prin prisma unor convingeri politice, precum şi statele care atacă alte state”, punctează Costin Raiu, directorul echipei globale de cercetare şi analiză responsabilă de atacurile informatice sofisticate a Kaspersky Lab.

    Raiu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în securitate de pe plan local; omul de afaceri Radu Georgescu spunea nu demult că este cel mai bun softist pe care îl cunoaşte în România, mai ales că de la el a pornit, practic, tehnologia de la baza antivisului RAV.

    “Statele împotriva statelor” este categoria răspunzătoare din ce în ce mai frecvent de războaiele cibernetice şi care afectează inclusiv companii. În 2010, de pildă, a fost descoperit Stuxnet, un atac despre care se presupune că a fost iniţiat de SUA şi Israel împotriva unor instalaţii nucleare ale Iranului. Deşi a afectat cu precădere computere din Iran (58,8%), în bătaia puştii virtuale au ajuns şi Indonezia (18,2%), India (8,3%), dar şi din Azerbaidjan, SUA, Pakistan şi nu numai.

    Despre Stuxnet, specialiştii în securitate informatică spun că a fost activ timp de cel puţin cinci ani înainte de a fi descoperit. “Costul realizării sale este estimat la 100 de milioane de dolari, însă pagubele sunt greu de cuantificat. În tot cazul războaiele cibernetice de acest fel sunt cele care cauzează cele mai mari pierderi”, spune Costin Raiu.

  • S&P a retrogradat Cipru cu o treaptă, în categoria “extrem de speculativ”

     Uniunea Europeană a acordat Ciprului termen până luni să respecte condiţiile pentru deblocarea unui pachet de împrumuturi externe. În caz contrar, băncile ţării ar pierde accesul la lichiditate de urgenţă de la Banca Centrală Europeană, situaţie care probabil ar împinge instituţiile de credit în faliment, iar Cipru în afara zonei euro, potrivit Bloomberg.

    Un acord încheiat la sfârşitul săptămânii trecute de Cipru şi statele din zona euro a fost respins categoric de Parlamentul de la Nicosia, întrucât statul ar fi trebuită să obţină 5,8 miliarde de euro din taxarea depozitelor pentru a primi împrumuturi de 10 miliarde de euro de la statele din uniunea monetară.

    “Considerăm că în absenţa unei surse alternative de capital şi finanţare pentru stat, creşte riscul”, se arată într-un comunicat al S&P

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea Concurenţei va fi modificată; angajaţii, încurajaţi să denunţe firmele care o încalcă

     “La Legea Concurenţei avem acum un mecanism care ne permite ca pentru companiile care recunosc încălcarea legii să acordăm imunitate. Primul care vine scapă, capătă imunitate. Nu este o măsură foarte populară, avem doar câteva cazuri. Vrem însă să introducem modelul pe care îl au maghiarii. Dacă vine un angajat al companiei şi spune că firma sa a făcut ceva în neregulă, să avem un mecanism prin care să primim aceste sesizări şi chiar să putem să-i recompensăm. În Ungaria prinde bine şi este modelul american. În America au ajuns să dea milioane de dolari celor care vin şi denunţă băncile pentru comportamente incorecte”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Alt element pe care instituţia îl are în vedere este finalizarea investigaţiilor într-un interval de timp mai scurt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Foştii proprietari de imobile naţionalizate cu dosar deja rezolvat primesc banii în 5 ani, din 2014

     Procedura este introdusă în proiectul de lege privind acordarea de despăgubiri pentru imobile naţionalizate, avizat, în primă lectură, la nivelul Guvernului, în vederea angajării răspunderii.

    “Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi precum şi a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranşe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014”, se arată în document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volksbank cere executarea silită a lui Dan Diaconescu, pentru un credit de peste 2,3 mil. euro

     Dosarul a fost înregistrat în 7 martie şi a primit ca termen de judecată data de 15 martie.

    Părţile din dosar sunt Volksbank România SA, în calitate de creditor, şi Dan Diaconescu, debitor, cauza fiind legată de recuperarea unui credit acordat acestuia de către bancă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou termen pentru fuziunea NBG-Eurobank: sfârşitul lunii februarie

    Grupul National Bank of Greece (NBG) ar putea încheia prealuarea rivalilor de la Eurobank până la sfârşitul lunii februarie, acţionarii Eurobank mai având maximum opt săptămâni să decidă dacă acceptă oferta NBG, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Oferta de preluare a primit deja aprobarea supraveghetorului pieţei elene de capital. Fuziunea dintre cele două grupuri, anunţată iniţial în toamna anului trecut, va conduce la crearea celei mai mari bănci din Grecia, cu active de 180 miliarde de euro. Efectul pe piaţa românească al acestei fuziuni va fi consolidarea într-un jucător de top zece a Bancpost şi a Băncii Româneşti.

    Mai multe pe zf.ro