Tag: telefon

  • Bărbaţii nu pot sta departe de telefonul mobil, arată un experiment

    Femeile aşteaptă de două ori mai mult înainte să folosească din nou telefonul, dar nici ele, nici bărbaţii nu rezistă mai mult de un minut

    Dacă aştepţi un prieten, un coleg sau ai o programare la doctor, cât timp crezi că trece înainte să îţi verifici telefonul – două minute? Trei? Un experiment desfăşurat pentru Kaspersky Lab, de către Universităţile din Würzburg şi Nottingham-Trent, a arătat că participanţii lăsaţi singuri într-o sală de aşteptare au aşteptat, în medie, doar 44 de secunde înainte de a-şi lua smartphone-ul. Bărbaţii nu au rezistat nici măcar jumătate din acest timp, aşteptând, în medie, doar 21 de secunde, comparativ cu femeile – 57 de secunde.

    Pentru a studia mai departe relaţia noastră cu dispozitivele digitale, după 10 minute, participanţii au fost rugaţi să spună cât timp cred că a trecut înainte de a lua telefonul. Cei mai mulţi au spus că a durat între două şi trei minute, ceea ce denotă o neconcordanţă semnificativă între percepţie şi comportamentul real.

    Comentând aceste rezultate, Jen Binder, de la Universitatea din Nottingham Trent, a spus: “Experimentul sugerează că oamenii sunt mult mai ataşaţi de aceste dispozitive decât conştientizează şi că a devenit ceva natural să te îndrepţi către smartphone atunci când rămâi singur cu el. Nu mai aşteptăm, pur şi simplu. Caracterul imediat al informaţiilor şi al interacţiunilor oferite prin intermediul dispozitivelor inteligente le fac mai degrabă un camarad digital şi o conexiune cu lumea exterioară decât o piesă de tehnologie.”

    Cercetări suplimentare, efectuate de cele două universităţi, arată că această nevoie de a ne verifica telefoanele ar putea fi rezultatul unei temeri că am putea pierde ceva (FOMO – fear of missing out) atunci când nu suntem online. Într-un sondaj conex, participanţii care îşi foloseau telefoanele mai mult au admis că au un nivel mai mare de FOMO.

    “Cu cât participanţii îşi folosesc telefonul mobil mai mult, cu atât creşte temerea că ar putea să piardă ceva atunci când nu îl accesează. E greu de spus care dintre acţiuni o intensifică pe cealaltă – îşi folosesc oamenii telefonul mai mult pentru că le este teamă ca ar putea rata ceva sau se tem că ar putea rata ceva tocmai pentru că îl folosesc atât de mult?”, continuă Astrid Carolus, de la Universitatea din Würzburg.

    Studiul a arătat, de asemenea, că, pe măsură ce ne folosim telefonul mai mult, devenim mai stresaţi. Dar, în mod surprinzător, atunci când participanţii au fost întrebaţi despre gradul lor de fericire, în ansamblu, nu a fost nicio diferenţă între cei care folosesc telefonul mai mult şi cei care îl folosesc mai puţin. Astfel, stresul cauzat de folosirea smartphone-ului nu pare să aibă un impact semnificativ asupra stării noastre, în ansamblu.

    În timpul celor 10 minute de aşteptare, participanţii şi-au folosit smartphone-ul, în medie, aproape jumătate din timp (cinci minute). Aşa cum arătase o cercetare Kaspersky Lab anterioară, ne bazăm foarte mult pe dispozitivele mobile, folosindu-le ca o extensie a creierului nostru, astfel încât să nu mai fim nevoiţi să ţinem minte anumite lucruri.

    “Smartphone-urile sunt parte integrantă din viaţa noastră, tocmai de aceea, uneori, tindem să le considerăm un privilegiu de la sine înţeles. Faptul că le avem mereu în preajmă ne face să uităm cât de valoroase sunt, de fapt, datorită amintirilor şi altor informaţii pe care le păstrează”, spune David Emm, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. “Dar ele nu sunt valoroase doar pentru noi, ci şi pentru infractori. Dacă informaţiile noastre personale sunt compromise, în urma furtului sau a unui atac malware, riscăm să pierdem legătura cu prietenii şi cu anumite surse de informaţii.”

  • Bărbaţii nu pot sta departe de telefonul mobil, arată un experiment

    Femeile aşteaptă de două ori mai mult înainte să folosească din nou telefonul, dar nici ele, nici bărbaţii nu rezistă mai mult de un minut

    Dacă aştepţi un prieten, un coleg sau ai o programare la doctor, cât timp crezi că trece înainte să îţi verifici telefonul – două minute? Trei? Un experiment desfăşurat pentru Kaspersky Lab, de către Universităţile din Würzburg şi Nottingham-Trent, a arătat că participanţii lăsaţi singuri într-o sală de aşteptare au aşteptat, în medie, doar 44 de secunde înainte de a-şi lua smartphone-ul. Bărbaţii nu au rezistat nici măcar jumătate din acest timp, aşteptând, în medie, doar 21 de secunde, comparativ cu femeile – 57 de secunde.

    Pentru a studia mai departe relaţia noastră cu dispozitivele digitale, după 10 minute, participanţii au fost rugaţi să spună cât timp cred că a trecut înainte de a lua telefonul. Cei mai mulţi au spus că a durat între două şi trei minute, ceea ce denotă o neconcordanţă semnificativă între percepţie şi comportamentul real.

    Comentând aceste rezultate, Jen Binder, de la Universitatea din Nottingham Trent, a spus: “Experimentul sugerează că oamenii sunt mult mai ataşaţi de aceste dispozitive decât conştientizează şi că a devenit ceva natural să te îndrepţi către smartphone atunci când rămâi singur cu el. Nu mai aşteptăm, pur şi simplu. Caracterul imediat al informaţiilor şi al interacţiunilor oferite prin intermediul dispozitivelor inteligente le fac mai degrabă un camarad digital şi o conexiune cu lumea exterioară decât o piesă de tehnologie.”

    Cercetări suplimentare, efectuate de cele două universităţi, arată că această nevoie de a ne verifica telefoanele ar putea fi rezultatul unei temeri că am putea pierde ceva (FOMO – fear of missing out) atunci când nu suntem online. Într-un sondaj conex, participanţii care îşi foloseau telefoanele mai mult au admis că au un nivel mai mare de FOMO.

    “Cu cât participanţii îşi folosesc telefonul mobil mai mult, cu atât creşte temerea că ar putea să piardă ceva atunci când nu îl accesează. E greu de spus care dintre acţiuni o intensifică pe cealaltă – îşi folosesc oamenii telefonul mai mult pentru că le este teamă ca ar putea rata ceva sau se tem că ar putea rata ceva tocmai pentru că îl folosesc atât de mult?”, continuă Astrid Carolus, de la Universitatea din Würzburg.

    Studiul a arătat, de asemenea, că, pe măsură ce ne folosim telefonul mai mult, devenim mai stresaţi. Dar, în mod surprinzător, atunci când participanţii au fost întrebaţi despre gradul lor de fericire, în ansamblu, nu a fost nicio diferenţă între cei care folosesc telefonul mai mult şi cei care îl folosesc mai puţin. Astfel, stresul cauzat de folosirea smartphone-ului nu pare să aibă un impact semnificativ asupra stării noastre, în ansamblu.

    În timpul celor 10 minute de aşteptare, participanţii şi-au folosit smartphone-ul, în medie, aproape jumătate din timp (cinci minute). Aşa cum arătase o cercetare Kaspersky Lab anterioară, ne bazăm foarte mult pe dispozitivele mobile, folosindu-le ca o extensie a creierului nostru, astfel încât să nu mai fim nevoiţi să ţinem minte anumite lucruri.

    “Smartphone-urile sunt parte integrantă din viaţa noastră, tocmai de aceea, uneori, tindem să le considerăm un privilegiu de la sine înţeles. Faptul că le avem mereu în preajmă ne face să uităm cât de valoroase sunt, de fapt, datorită amintirilor şi altor informaţii pe care le păstrează”, spune David Emm, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. “Dar ele nu sunt valoroase doar pentru noi, ci şi pentru infractori. Dacă informaţiile noastre personale sunt compromise, în urma furtului sau a unui atac malware, riscăm să pierdem legătura cu prietenii şi cu anumite surse de informaţii.”

  • Samsung lansează noul Galaxy Note7

    Samsung Electronics Co.Ltd. anunţă lansarea noului Galaxy Note7. Are un design  dual edge, realizat din materiale premium, şi vine cu un S Pen îmbunătăţit, potrivit reprezentanţilor companiei.

    “Galaxy Note7 îmbină productivitatea cu divertismentul într-un singur dispozitiv, iar prin nivelul avansat de securitate şi ecosistemul robust, Galaxy Note7 este dispozitivul perfect pentru cei care vor să obţină mai mult în fiecare zi”, a declarat DJ Koh, Preşedinte al Mobile Communications Business, Samsung Electronics. “Ritmul vieţii este unul alert, iar Galaxy Note7 este creat pentru a-i ajuta pe utilizatori să îşi termine sarcinile mai repede, oriunde s-ar afla”.

    Printre noile caracteristici se numără Samsung Knox, o nouă tehnologie de deblocare biometrică a telefonului prin scanarea irisului. În plus, atât telefonul, cât şi S Pen-ul sunt rezistente la apă.

    S Pen-ul disponibil pentru Galaxy Note7 a fost îmbunătăţit şi este mai mult decât un simplu instrument de scris, oferind prin acurateţea sa mai multe posibilităţi de eficientizare a muncii, potrivit comunicatului dat publicităţii de Samsung. Utilizatorii pot să îşi noteze ideile oriunde şi oricând, cu ajutorul funcţiei Screen off memo, ce permite păstrarea notiţelor pe ecranul Always On. S Pen oferă, de asemenea, posibilitatea de a crea şi distribui GIF-uri cu Smart Select, iar noile funcţii Air Command, incluzând Magnify şi Translate, permit mărirea textelor şi traducerea lor. Noul S Pen are un vârf de 0,7mm, şi o sensibilitate ridicată, este rezistent la apă.


    Galaxy Note7 oferă un grad ridicat de protecţie prin îmbinarea platformei de securitate Samsung Knox cu tehnologii avansate de securizare biometrică, precum scanarea de amprente şi scanerea irisului pentru deblocarea telefonului.
    De asemenea, Galaxy Note7 introduce un nou nivel de securitate prin Secure Folder – un folder separat care permite păstrarea informaţiilor private şi personale în condiţii de siguranţă. Funcţia de scanare a irisului poate fi folosită şi pentru securizarea achiziţiilor realizate prin Samsung Pay.


    Noul produs al Samsung beneficiază de un ecran curbat QHD Super AMOLED de 5,7-inci, care este acoperit cu sticlă Corning® Gorilla® Glass 5, şi producătorul spune că Galaxy Note7 are şi opţiuni de streaming video HDR. Galaxy Note 7 este echipat cu aceeaşi cameră foto ca şi Galaxy S7 şi Galaxy S7 edge.
    Pe lângă cei 64GB ai memoriei interne, Galaxy Note7 are slot de card microSD, permiţând extinderea memoriei până la 256GB. Galaxy Note7 beneficiază de o baterie de 3.500mAh şi un port USB tip C. Telefonul poate fi încărcat şi wireless.

    Potrivit companiei, cu acest telefon utilizatorii îşi pot monitoriza activităţile fizice prin intermediul Gear Fit2 sau Gear IconX şi pot urmări datele prin S Health 5.0. În plus, pentru a creşte interesul pentru activităţile fizice, noul S Health le permite utilizatorilor să stea conectaţi cu familia şi prietenii prin distribuirea noutăţilor şi realizarea de competiţii.
    Aplicaţia Smart Switch conectată cu Samsung Cloud oferă un transfer uşor de date, aplicaţii şi setări între dispozitive şi asigură un backup continuu al datelor. Utilizatorii Galaxy Note7 au la dispoziţie gratuit un spaţiu de stocare de 15GB pe Samsung Cloud.

    Galaxy Note7 va fi disponibil în Europa începând cu 2 septembrie în variantele Blue Coral, Silver Titanium şi Black Onyx.

    Galaxy Note7 va fi disponibil pentru precomandă în România începând cu 16 August.

    Specificaţii Samsung Galaxy Note7
     

    • Sistem de operare Android 6.0.1 (Marshmallow)
    • Reţea LTE Cat.12 / LTE Cat.10 / LTE Cat.9  *Pot exista diferenţe în funcţie de operatori*
    • Dimensiuni 153.5 x 73.9 x 7.9mm, 169g
    • Procesor Octa core (2.3GHz Quad + 1.6GHz Quad), 64 biţi, process de 14nm
    • Memorie 4GB RAM (LPDDR4), 64GB (UFS 2.0)
    • Display 5.7” Quad HD Dual edge Super AMOLED 2560 x 1440 (518ppi)
    • Cameră Principală: Dual Pixel 12MP OIS (F1.7), Frontală: 5MP (F1.7)
    • Baterie 3,500 mAh, încărcare rapidă atât pe cablu, cât şi wireless
    • Încărcare wireless compatibilă cu WPC şi PMA
    • Metode de plată NFC, MST
    • Conectivitate Wi-Fi 802.11 a/b/g/n/ac (2.4/5GHz), MIMO(2×2) 620Mbps,
    • Bluetooth® v 4.2 LE, ANT+, USB Type-C, NFC,
    • Locaţie (GPS, Glonass, Beidou)
    • Senzori Barometru, Senzor de amprentă, Giroscop, Senzor Geomagnetic, Senzor Hall, Senzor de ritm cardiac, Senzor recunoaştere iris, Senzor de proximtate, Senzor RGB de lumină
    • Audio MP3, M4A, 3GA, AAC, OGG, OGA, WAV, WMA, AMR,
    • AWB, FLAC, MID, MIDI, XMF, MXMF, IMY, RTTTL, RTX, OTA
    • Video MP4, M4V, 3GP, 3G2, WMV, ASF, AVI , FLV, MKV, WEBM
  • Cine este creatorul Pokemon Go, aplicaţia care a revoluţionat lumea jocurilor pe mobil

    Cu un succes neaşteptat, aplicaţia lansată de compania Niantic – Pokémon Go – a revoluţionat rapid lumea jocurilor pe telefon, stabilind un record de 10 milioane de descărcări în prima săptămână de la apariţia pe piaţă. Antreprenorul american care l-a readus la viaţă pe Pikachu a lucrat pentru guvernul Statelor Unite şi a pus bazele aplicaţiei Google Earth, harta la care toată lumea de pe planetă apelează în acest moment.

    John Hanke, în vârstă de 49 de ani, fost student al Universităţii din Texas, a lucrat o perioadă pentru guvernul Statelor Unite la departamentul de afaceri externe în Myanmar şi Indonezia, iar în 1996 a absolvit Şcoala de Business Haas de la Universitatea din California. Astăzi, Hanke îi mulţumeşte Şcolii Hass nu numai pentru meritul de a-i cultiva şi îmbunătăţi constant abilităţile, ci şi pentru mentalitatea de a lupta pentru statutul de antreprenor profesionist, în contextul în care succesul Pokémon Go este, pentru el, o realizare a viziunii pe care a venit să o pună în aplicare la acest colegiu. „Eseul meu către Haas a fost scris despre oportunităţile în spaţiul de jocuri şi tehnologie interactivă“, a declarat Hanke în 2014. „Am vrut să construiesc aplicaţii care ar îmbunătăţi implicarea oamenilor în comunitate, încurajarea acestora să se întâlnească, de fapt, în lumea reală.“

    Nu este prima dată când Hanke a propulsat o tehnologie inovatoare. Experienţa sa în domeniul aplicaţiilor de divertisment include iniţierea a două companii software – Archetype Interactive şi Big Network, dar şi implicarea în Meridian 59, unul dintre primele jocuri online care suportau un număr mare de jucători în acelaşi timp. Ulterior, Hanke a pus umărul la fondarea companiei Keyhole, unde a realizat legătura dintre datele geospaţiale şi aplicaţiile de navigaţie la care avem astăzi acces cu o singură atingere a smartphone-ului. În 2004, Google a achiziţionat Keyhole pentru 35 milioane de dolari, iar Hanke a rămas la conducerea şi dezvoltarea diviziei Google Geo, care include Google Earth, Google Maps, Street View, SketchUp şi Panoramio.

    Ulterior, antreprenorul a lansat Niantic Labs, un start-up în cadrul Google care se ocupa de dezvoltarea de softuri, companie care s-a separat de firma-mamă anul trecut. Niantic s-a remarcat în domeniul jocurilor mobile, creând o imagine cât mai apropiată de realitate. „John reprezintă multe dintre cele mai bune atribute ale antreprenoriatului: leadership prin cicluri continue de inovare, fără teribilism, adăugând valoare pentru societate şi pentru toţi cei care colaborează cu el“, a declarat Jerome Engel, fondator şi director executiv al Centrului Lester pentru Antreprenoriat, care a scris recent despre decizia lui Hanke de a separa Niantic Labs de Google.

    Mai întâi a fost Ingress, un joc cu inserţii SF, care, la fel ca Pokémon Go, profită de avantajele combinate ale camerei şi GPS‑ului unui smartphone. Jucătorii trebuie să viziteze locurile de importanţă culturală, cum ar fi statui sau clădiri istorice, pentru a deschide „portaluri“ virtuale şi să captureze teritorii. Adevărata magie şi motivaţie a lui Hanke în dezvoltarea jocurilor este, de fapt, ceea ce se întâmplă offline. „Jocul oferă oamenilor un motiv pentru a întâlni alţi oameni într-un mediu real. Este o mare satisfacţie pentru mine să le observ bucuria de a explora oraşul sau de a-şi face noi prieteni“, a spus Hanke într-un interviu, referindu-se la jocul Ingress. O altă aplicaţie marca Niantic – FIELDTrip – acţionează ca un ghid pentru site-uri istorice şi culturale.

    Însă conceptul de interacţiune socială sporită la nivel digital a explodat odată cu cel mai nou joc: în 12 iulie, mai mult de 5.000 de oameni au răspuns pozitiv invitaţiei evenimentului Pokémon Go Crawl din San Francisco. Pokémon Go a transformat  conceptul de realitate augmentată în ceva obişnuit prin apelul la personaje animate drăguţe, numite Pokémon, ce se traduc prin fraza „monstru de buzunar“ – îndrăgit deopotrivă de cei care au fost fani ai jocurilor video şi cardurilor specifice de la sfârşitul anilor 1990, cât şi de generaţia nouă de gameri. Niantic a dezvoltat jocul în colaborare cu Nintendo, care deţine parţial franciza Pokémon, şi Pokémon Co.

  • Cât de util este un smartwatch? Studiu de caz Samsung Gear S2 Classic – FOTO, VIDEO

    După cum am scris şi în materialul de copertă, smartwatch-urile câştigă teren, mai ales în România, însă ce trebuie să înţeleagă cumpărătorii, în opinia mea, este faptul că în general ceasurile inteligente, la fel ca şi cele clasice, sunt un accesoriu. Doar atât.

    Cei care spun că smartwatch‑ul este un telefon la încheietură exagerează utilitatea produsului. Da, primeşti apeluri, însă ai nevoie de telefon pentru a putea vorbi. Da, poţi trimite mesaje, însă nu este comod. Da, poţi citi ştiri, dar nu este ideal. Şi aceste gadgeturi sunt încă puţin prea scumpe pentru ceea ce oferă, iar fără telefon, utilitatea unui ceas scade şi mai mult.
    Haideţi să trecem la obiectul în cauză. Avem de-a face cu un Samsung Gear S2 Classic care are un ecran circular cu o diagonală de 1,2 inchi, cu o rezoluţie de 360×360 pixeli şi cu o densitate de 302 ppi. Are un procesor dual core de 1,0 GHz, 512 MB memorie RAM şi o memorie internă de 4 GB, suportă Wi-Fi, Bluetooth şi NFC. Ceasul este unul dintre smartwatch-urile aspectuoase, uşoare (42 de grame) şi vine cu două curele de piele (maro şi neagră). Rotiţa cadranului, deşi foarte utilă în a naviga prin meniuri, nu este foarte atractivă. Ecranul este ceva mai mic decât ceasurile competitorilor, însă are o rezoluţie bună, iar feţele de ceas şi iconiţele se văd bine (fotografiile descărcate din telefon nu erau redate la cea mai bună calitate).

    Ceea ce mi-a plăcut, şi smartwatch-urile au un avantaj faţă de ceasurile clasice, este faptul că oricând îi poţi schimba faţa. Vrei un cadran negru, minimalist? S-a făcut. Te-ai plictisit şi vrei ceva fun? Gata. Iar asta se face imediat în câteva apăsări de buton sau pe telefon. Astfel câştigi mai multă funcţionalitate. Majoritatea timpului am purtat un cadran inspirat din jocul video Fallout, însă acel tip de display nu ar fi mers la un eveniment cu dress code business.

    Revenind la utilitate. Ce face un smartwatch?

    Evident, îţi spune cât este ora. Te anunţă când primeşti mesaje (SMS‑uri sau mesagerie Facebook), apeluri telefonice, notificări de e-mail-uri sau Instagram. Deja te gândeşti că este foarte util. Nu şi în cazul în care ai telefonul lângă tine pe birou şi-l auzi sunând, vibrând.  Şi dacă eşti departe de el? Ghinion, ceasul se conectează la telefon prin Bluetooth şi are o limită de distanţă. Poate sunt prea cârcotaş. Da, câteodată te ajută să vezi dintr-o privire un mail sau un mesaj pe Facebook, fără să mai scoţi telefonul din buzunar. Şi da, mai poţi răspunde prin mesaje scurte preînregistrate („OK“, „Vorbim mai târziu“ etc.) când nu poţi vorbi, dar vrei să răspunzi. Ceea ce am realizat eu de-a lungul acestui test este cât de mult spam primesc pe mail.

    Ce mai face un smartwatch? Îţi poate lua pulsul oricând doreşti şi poţi înregistra datele (odihnă, după alergare, stare normală sau le poţi clasifica în funcţie de stări – fericit, trist etc). Teoretic, aici ar fi necesară o perioadă de utilizare mai îndelungată pentru a putea aduna date şi a vedea cum funcţionează inima. Eu am avut mai tot timpul pulsul mai mare decât ar trebui, după cum era indicat de ceas. Ar trebui să-mi fac griji?

    Tot cu ajutorul ceasului poţi citi ultimile ştiri în aplicaţii precum Flipboard, CNN sau Bloomberg. Poţi vedea câţi paşi faci într-o zi, iar ceasul te încurajează dacă ai activitate susţinută şi „te trage de mânecă“ dacă ai stat inactiv pentru o oră. Poţi vedea cum este vremea, ce evenimente ai plănuite, asculta muzică (stocată în memoria internă) prin conectarea la căşti Bluetooth, sau îl poţi folosi pentru a te orienta pe străzi, deşi merge destul de greoi. Lucruri pe care le poţi face şi pe telefon, dar mai lejer şi pe un ecran mai mare.

    În cazul Samsung Gear S2 poţi seta ca display-ul să fie tot timpul aprins sau să se aprindă doar atunci când te uiţi la el, când îl utilizezi. Cu primul mod, ceasul ţine cel mult o zi, iar cu display-ul stins ajunge până la aproape două zile de utilizare. Interesant cu Samsung Gear S2 este că bateria telefonului nu se mai scurge la fel de repede (nu mai verific toate notificările de pe telefon), dar la sfârşitul zilei am două gadgeturi băgate în priză, nu doar unul.

    Samsung Gear S2 nu este nici prea mare, nici prea mic, este plăcut la atingere şi confortabil. Rotiţa cu care vine acest ceas este foarte utilă şi, deşi poţi naviga atingând ecranul ca la Apple Watch sau alte ceasuri cu Android Wear, rotiţa este mult mai plăcut de utilizat. Nu vei bloca imaginea de pe ecran cu degetele şi este foarte precisă. Samsung Gear S2 este compatibil cu mai multe telefoane Android (verificaţi lista de compatibilitate înainte de achiziţie), însă nu are foarte multe aplicaţii utile şi revin spunând că Gear S2 şi smartwatch-urile, în general, trebuie tratate ca accesorii. Deocamdată, cel puţin.

    • Tip display: Circular Super Amoled, 1,2 inchi
    • Rezoluţie (pixeli): 360×360, 302 ppi
    • Telefoane compatibile: Aparate smart cu sistem de operare Android 4.4 (verificaţi pe site-ul Samsung)
    • Durata de funcţionare: 2-3 zile
    • Procesor dual core 1.0 GHz
    • Memorie RAM: 512 MB
    • Memorie internă: 4 GB
    • Greutate: 42 g
    • Dimensiuni: 39.9 x 43,6 x 11,4 mm
    • Conectivitate: Wi-Fi: 802.11, Bluetooth 4.1, NFC
    • Acumulator: 300 mAh
    • Autonomie: 2-3 zile
    • Senzori:  Accelerometru, barometru, giroscop, senzor puls, senzor de lumină ambientală
  • Care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un smartphone?

    Smartphone-urile oferă multe beneficii, precum posibilitatea de a afla o mulţime de informaţii într-un timp scurt şi de a comunica în timp real cu aproape oricine din lume. Însă, aceste dispozitive implică şi multe pericole, mai ales pentru persoanele care nu sunt suficient de mature pentru a le folosi. Unul dintre cele mai dezbătute şi controversate subiecte ale momentului este: care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un telefon inteligent?

    Dacă în 2012 vârsta medie la care copiii din societăţile vestice primeau un smartphone era 12 ani, acum aceasta a scăzut la 10 ani, potrivit unui studiu al firmei de cercetare a pieţei Influence Central. Unii copii au propriul telefon la vârste mult mai mici, inclusiv la vârsta de 4 ani. Ioana i-a dat băiatului ei gadgeturi să se joace cu ele încă de la vârsta de trei ani, deoarece, potrivit ei, erau singurele lucruri care îl linişteau. De la vârsta de 4 ani, copilul are propriul lui telefon inteligent, un model mai vechi din familie şi ştie să îl folosească înainte de a învăţa să scrie sau să numere. „Nu ştiu dacă este bine sau nu faptul că are propriul smartphone. A fost un copil agitat şi telefoanele, tabletele şi alte electronice erau singurele lucruri care îl linişteau. Cred şi că, într-un fel, nu te poţi opune evoluţiei tehnologiei”, mi-a declarat ea. Partea bună în acest caz este că cel mic nu a devenit dependent de gadget. „În weekend-uri şi vacanţe se joacă în continuare cu copiii şi are multe activităţi în aer liber. Se plimbă cu bicicleta, se joacă cu mingea. Uneori nu se atinge de smartphone toată ziua”, a mai spus Ioana. 

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro

  • Care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un smartphone?

    Smartphone-urile oferă multe beneficii, precum posibilitatea de a afla o mulţime de informaţii într-un timp scurt şi de a comunica în timp real cu aproape oricine din lume. Însă, aceste dispozitive implică şi multe pericole, mai ales pentru persoanele care nu sunt suficient de mature pentru a le folosi. Unul dintre cele mai dezbătute şi controversate subiecte ale momentului este: care este vârsta potrivită pentru a-i da unui copil un telefon inteligent?

    Dacă în 2012 vârsta medie la care copiii din societăţile vestice primeau un smartphone era 12 ani, acum aceasta a scăzut la 10 ani, potrivit unui studiu al firmei de cercetare a pieţei Influence Central. Unii copii au propriul telefon la vârste mult mai mici, inclusiv la vârsta de 4 ani. Ioana i-a dat băiatului ei gadgeturi să se joace cu ele încă de la vârsta de trei ani, deoarece, potrivit ei, erau singurele lucruri care îl linişteau. De la vârsta de 4 ani, copilul are propriul lui telefon inteligent, un model mai vechi din familie şi ştie să îl folosească înainte de a învăţa să scrie sau să numere. „Nu ştiu dacă este bine sau nu faptul că are propriul smartphone. A fost un copil agitat şi telefoanele, tabletele şi alte electronice erau singurele lucruri care îl linişteau. Cred şi că, într-un fel, nu te poţi opune evoluţiei tehnologiei”, mi-a declarat ea. Partea bună în acest caz este că cel mic nu a devenit dependent de gadget. „În weekend-uri şi vacanţe se joacă în continuare cu copiii şi are multe activităţi în aer liber. Se plimbă cu bicicleta, se joacă cu mingea. Uneori nu se atinge de smartphone toată ziua”, a mai spus Ioana. 

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro

  • Cum te pot ataca hackerii în concediu

    Datele personale de pe telefon, laptop sau tabletă sunt mult mai expuse riscului de a fi atacate pe durata vacanţei de vară, potrivit informaţiilor comunicate de specialiştii în securitate cibernetică ai companiei de securitate informatică Bitdefender. 
     
    Specialiştii în securitate cibernetică ai Bitdefender susţin că informaţiile personale de pe telefon, laptop sau tabletă sunt mult mai expuse riscului de a fi compromise sau furate pe durata vacanţei de vară, când turiştii în căutare de internet gratuit se conectează la reţele publice de Wi-Fi, fără să ţină cont de riscurile de securitate.
     
    Din moment ce accesul la internet în roaming poate genera costuri suplimentare în factura la mobil, turiştii obişnuiesc să se conecteze frecvent la reţele Wi-Fi, pe care le consideră inofensive. Contrar aşteptărilor, conectarea la o reţea de internet controlată de un răufăcător pentru navigarea pe reţele sociale sau verificarea conturilor de email poate duce la pierderea parolelor sau a datelor de pe dispozitive.
     
    Iată o listă cu locurile în care să evitaţi folosirea reţelelor de Wi-Fi:
     
    1. Deşi aeroporturile au proceduri stricte în materie de securitate fizică, există loc pentru îmbunătăţiri ale securităţii informatice, mai ales în cazul reţelelor de internet. Numeroase experimente sociale făcute de experţi în securitate IT demonstrează că pasagerii s-ar conecta la orice reţea care promite internet gratuit în aeroport şi ar accepta integral termenii şi condiţiile solicitate de furnizorul serviciului. Cei mai mulţi cad în capcana reţelelor denumite „Free Airport Wi-Fi” sau similar şi conectează telefoane, tablete sau chiar laptopuri la reţele nesecurizate. Odată conectate, atacatorii pot colecta cu uşurinţă toate parolele.
    2. În cazul hotelurilor, este important să solicitaţi la recepţie datele referitoare la reţeaua de internet: user name şi parolă. Frecvent, la hotelurile care oferă internet gratuit, turiştii omit să mai ceară detalii legate de serviciile de internet şi caută reţele pe cont propriu, direct de pe telefon, în speranţa că nu sunt parolate. De exemplu, dacă vă cazaţi la hotel Central, numele reţelei hotelului poate fi „Hotel Central Wi-Fi”, în timp ce un atacator v-ar putea păcăli cu o reţea denumită „FREE Hotel Central Wi-Fi”. Semnalaţi recepţionerilor astfel de tentative de înşelăciune.
    3. Dacă folosiţi transportul public (autobuz sau tren), tentaţia de a vă conecta la Wi-Fi în gară sau staţia de autobuz vă poate expune nu doar riscului furtului de date. Mai mult, dacă cineva vă sustrage sau vă găseşte smartphone-ul, tableta sau laptop-ul în astfel de locuri, este util să puteţi să blocaţi accesul respectivei persoane la fotografiile personale, agenda telefonică sau mesajele text. De aceea, protejaţi-vă telefonul mobil cu o parolă complexă. Este primul pas pentru a evita invadarea vieţii private de către un străin. Vă puteţi proteja telefonul mobil cu o aplicaţie anti-furt, care poate localiza, bloca şi şterge conţinutul de pe telefon. 
    4. Cafenelele reprezintă pentru mulţi turişti locul ideal unde să verifice peste zi conturile de pe reţele sociale. Cum multe localuri permit acces gratuit la internet, utilizatorii sunt obişnuiţi să le acceseze. Atacatorii pot crea reţele clonă şi intercepta traficul clienţilor cafenelei, ducând la instalarea de ameninţări informatice sau chiar la aflarea datelor bancare ale celor care verifică situaţia contului.
    5. În baruri, restaurante sau alte locuri cu reţele nesecurizate, evitaţi să folosiţi servicii bancare online sau să faceţi cumpărături online cât timp sunteţi conectaţi la o reţea publică de Wi-Fi. Dacă este absolut necesar să vă conectaţi, recomandarea este să folosiţi o soluţie de plăţi online adaptată. Pentru laptop-uri, Bitdefender Safepay garantează o conexiune sigură către contul de online banking sau către pagina de plăţi din magazinul online. De asemenea, verificaţi dacă link-ul paginii pe care o accesaţi începe cu https: // şi, în plus, dacă apare desenul unui lacăt în câmpul unde tastaţi link-ul, ceea ce indică accesul securizat. Pentru terminalele mobile, este recomandată instalarea unei soluţii de tip VPN ce are ca scop criptarea traficului şi face dificilă interceptarea acestuia de către atacatori. 
     
    „Dacă un hacker reuşeşte să atragă victime către reţele de Wi-Fi pe care le controlează, el identifică rapid vulnerabilităţile de pe dispozitiv şi le exploatează ca să intercepteze traficul de date, inclusiv datele bancare când se fac plăţi online. În lipsa unei soluţii de securitate actualizate, victima nu descoperă interceptarea traficului decât după ce pagubele se produc”, spune Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică al Bitdefender.
     
    Folosirea datelor mobile reprezintă o variantă sigură pentru navigarea pe internet. În ultima vreme, operatorii telecom includ în ofertele lor trafic de internet care poate fi folosit chiar şi în afara ţării. Cei care aleg totuşi să folosească reţele Wi-Fi pot instala un VPN în paralel cu soluţia de securitate pentru a reduce la maximum eventuale pagube şi neplăceri.
     
  • Grădiniţa trece pe telefon. Doi antreprenori români au creat o aplicaţie dedicată interacţiunii dintre grădiniţă şi părinţi

    Când copilul tău are doi ani nu poate să descrie ce face la grădiniţă; prin intermediul acestei aplicaţii, părinţii primesc răspunsuri detaliate legate de activitatea copiilor, indiferent că vorbim despre faptul că au plantat floarea-soarelui sau au desenat un urs; în plus, părinţii şi educatorii beneficiază de accesul rapid la un istoric al informaţiilor, inclusiv ce ţin de fişa medicală a copiilor“, explică antreprenorul Daniel Rogoz câteva aspecte legate de utilitatea aplicaţiei Kinderpedia, un produs la care lucrează de aproximativ cinci ani, alături de Evelina Necula.  Kinderpedia este rezultatul unei investiţii de 275.000 de euro, iar previziunile antreprenorilor se referă la venituri de cel puţin jumătate de milion de euro într-un an. „Dacă rata de penetrare este de 5% la nivelul pieţei, volumul anual de încasări va fi de 500.000 de euro“, descrie Evelina Necula ţinta companiei. În contextul în care România sunt înscrişi circa 660.000 de copii preşcolari la grădiniţele de stat şi 20.000 de copii la cele private, acreditate la minister, antreprenorii speră să ajungă la o cotă de piaţă de 10% în următorii doi ani. Concret, cei doi spun că pentru aproximativ 60.000 de copii, înscrişi în peste 800 de grădiniţe, va fi folosită aplicaţia Kinderpedia. Monetizarea platformei se face printr-un sistem de abonamente lunare, cu un cost de 10 lei lunar, care va fi suportat fie de către părinţi, fie de grădiniţele ce aleg să ofere serviciul gratuit.

    Antreprenorii nu se află la prima experienţă de acest tip: aplicaţia face parte din proiectele de sub umbrela One Touch Advertising, companie pe care Rogoz şi Necula o descriu drept un un butic de creaţie, în cadrul căreia dezvoltă şi aplicaţii web, în paralel cu aspectele ce ţin de comunicare. Au lansat afacerea în 2006, iar în prezent au ajuns la un portofoliu de circa 100 de clienţi şi au crescut de la patru angajaţi la nouă. Anul trecut afacerile au ajuns la 740.000 de euro şi profitul net la 150.000 de euro. Din profitul anual, circa 65.000 de euro au fost direcţionaţi spre dezvoltarea Kinderpedia, acoperind cu precădere cheltuieli de programare, atât pentru facilităţile interfeţei desktop cât si pentru cele două aplicaţii native pentru Android si iOS. Proiectul a beneficiat de finanţare europeană în valoare de 98.621 euro şi de o contribuţie de 20.630 euro de la bugetul de stat. Din investiţia totală de 275.000 de euro, 155.000 euro reprezintă contribuţia companiei fondatoare, OneTouch Advertising, până în prezent. În proiectele din zona aplicaţiilor dezvoltate de companie se află o aplicaţie de servicii de taximetrie, lansată în 2011, o aplicaţie care ajută la organizarea unei nunţi, ce poate fi folosită, de pildă, prin invitarea prietenilor la eveniment prin intermediul aplicaţiei, cât şi câteva jocuri de mobil. Kinderpedia este însă produsul cheie al companiei, potrivit lui Daniel Rogoz, ce a presupus cea mai mare investiţie, atât în ce privesţe resursele financiare, cât şi efortul.

    Ideea dezvoltării Kinderpedia le-a venit în 2011, după mai multe discuţii pe care Rogoz le-a avut cu sora lui, care îi povestea că nu ştie ce face fiul ei la creşă, iar educatorii aveau dificultăţi în a-i descrie activităţile zilnice ale copilului. După o cercetare amănunţită au constat că o aplicaţie care să rezolve aceasta problemă de comunicare, pe care să o replice pe piaţa locală, nu exista în Europa; astfel, planul iniţial de a implementa un produs deja existent nu era fezabil. În 2012 au trasat tuşele proiectului, s-au documentat vreme de aproximativ trei luni şi au ajuns la concluzia că aveau nevoie de o investiţie de cel puţin 60.000 de euro pentru lansarea unui produs bun, securizat. „Era nevoie de o investiţie mare fiindcă salariile programatorilor sunt foarte mari, toată investiţia iniţială a fost direcţionată spre salariile lor: salariul unui programator este de aproximativ 2.000 de euro, trebuia să lucrăm cu patru oameni, cel puţin 6 luni“, explică antreprenorii. 

    În ce priveşte fondurile europene accesate, Daniel Rogoz spune că a lucrat timp de trei luni la realizarea unui proiect. După o prezentare făcută la Ministerul Comunicaţiilor, a durat circa opt luni să obţină aceste fonduri. Au lansat prima versiune a proiectului abia după un an, la finalul lui 2013. Pe tot parcursul anului 2014 au participat la întâlniri cu reprezentanţi ai grădiniţelor şi cu părinţi, iar în 2015 au lansat produsul beta, prin care au testat aplicaţia prin intermediul a 80 de grădinţe şi a lucrului direct cu cinci dintre acestea, patru private şi una de stat. În luna mai a acestui an au lansat aplicaţiile de mobil, iOS şi Android, iar pe 10 iunie au lansat proiectul pilot.

  • Un bărbat a dus dragostea pentru telefonul lui la extrem şi s-a căsătorit cu acesta la Las Vegas

    Un studiu realizat de Kaspersky Lab arăta că pentru mulţi oameni smartphone-ul este mai important decât partenerii de viaţă sau chiar părinţii.

    Un bărbat a dus dragostea pentru telefonului lui inteligent la nivelul următor şi s-a căsătorit cu acesta la Las Vegas. De la ceremonie nu a lipsit nici simbolul acestor evenimente, un inel.

    „Ne uităm la smartphone pentru a găsi liniştea, pentru a ne calma, pentru a adormi, pentru a ne uşura mintea, iar pentru mine despre asta este vorba într-o relaţie”, a declarat „mirele”, Aaron Chervenak.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro