BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Cine este tânărul care a reuşit să convingă unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume să investească 800 de milioane de dolari în proiectul lui

    Un fost trader de la Goldman Sachs s-a mutat în zona Bay Area, San Francisco, pentru a căuta succesul în domeniul tehnologiei. Până aici, nimic nou. povestea lui a luat o turnură diferită după ce a decis să nu pună bazele unui start-up şi a ajuns să facă exact opusul: să cumpere cu banii giganţilor tech terenuri agricole. Scopul? Un vis californian atipic.

    În ultimii cinci ani, o companie numită Flannery Associates a cheltuit peste 800 de milioane de dolari pentru achiziţionarea de teren în afara oraşului San Francisco – fără a explica cine se află în spatele acestui efort sau ce planuri are compania respectivă pentru acele terenuri. Acum, oficialii locali care investigau problema au primit în sfârşit un răspuns: un grup de lideri din industria tehnologică, bogaţi şi cunoscuţi, sunt implicaţi în această aventură şi speră să folosească terenul pentru a construi un oraş nou, potrivit relatărilor din The New York Times şi Bloomberg. Potrivit rapoartelor citate de cele două publicaţii, Reid Hoffman, cofondatorul LinkedIn, investitorii Marc Andreessen şi Chris Dixon de la Andreessen Horowitz, Nat Friedman, fostul CEO al GitHub, Laurene Powell Jobs, fondatorul Emerson Collective, şi alţi lideri şi investitori din domeniul tehnologiei au investit în acest proiect. Liderul Flannery Associates pare să fie Jan Sramek, un fost trader al Goldman Sachs.

     Imigrant european impresionat de energia start-up-urilor americane, fostul trader s-a mutat în zona San Francisco Bay Area pentru a reuşi în domeniul tehnologiei. La scurt timp după, a început să facă excursii de pescuit în comitatul Solano, de pe marginea estică a golfului San Francisco. Un colţ rural al comitatului a devenit în cele din urmă centrul unui plan conceput de  Sramek pentru a construi un oraş de la zero. A creat compania numită Flannery Associates şi a petrecut ultimii ani folosind bani de la unele dintre cele mai bogate persoane din Silicon Valley pentru a-şi transforma ideea ambiţioasă în realitate, potrivit surselor citate de New York Times. Povestea despre cum Sramek a convins câţiva dintre cei mai bogaţi oameni din lume să investească peste 800 de milioane de dolari în ferme şi terenuri neamenajate pentru visul unui oraş nou pare să devină o legendă a Silicon Valley care îmbină idealismul – sau aroganţa – cu capitalismul de modă veche.

    Ideea de a crea un oraş în care maşinile sunt autonome şi reglementarea este lejeră a fost discutată în întâlniri şi petreceri ale elitei tehnologice din Silicon Valley timp de ani de zile, scrie New York Times. Cu toate acestea, Sramek avea un plan exact despre cum investitorii ar putea să achiziţioneze proprietăţile, au declarat persoane care cunosc planurile sale. După ce a prezentat ideea la aproximativ o duzină de potenţiali finanţatori, a primit primul său cec de la Patrick Collison, directorul executiv al Stripe, o companie de plăţi cu o evaluare în creştere, care îl transformase pe Collison într-un miliardar pe hârtie.

    „California Forever este compania mamă a Flannery Associates. În ultimii ani, Flannery a achiziţionat peste 20.000 de hectare Solano, California. Până în prezent, compania noastră a păstrat tăcerea cu privire la activităţile noastre. Aceasta a creat, pe bună dreptate, interes, îngrijorare şi speculaţii. Acum, că nu mai suntem limitaţi de confidenţialitate, suntem dornici să începem o conversaţie despre viitorul comitatului Solano, o conversaţie cu voi toţi. Aşa cum se întâmplă în multe părţi ale statului nostru, comitatul Solano se confruntă cu numeroase provocări, dar are şi numeroase oportunităţi. În ultimii ani, am efectuat sondaje şi interviuri cu aproximativ 2.000 de rezidenţi de aici, iar vocile voastre au fost clare. Locuitorii doresc mai multe oportunităţi de a cumpăra case în comunităţi sigure şi prietenoase pentru pietoni. Locuri de muncă locale bine plătite, astfel încât să poată locui şi lucra în comitat. Mai multe resurse pentru îmbunătăţirea şcolilor, promovarea siguranţei publice şi reducerea persoanelor fără adăpost, precum şi resurse pentru investiţii în infrastructura pentru transport, apă şi protecţia împotriva incendiilor forestiere.”

    Sursa: site-ul californiaforever.com

    În câteva luni, acele discuţii au evoluat în Flannery Associates. Ceea ce a început cu obiectivul relativ modest de a cumpăra 4 hectare s-a transformat acum într-o achiziţie de terenuri pe scară largă, conform documentelor judecătoreşti şi unei prezentări pentru investitori examinate de The Times. Cu cei 900 de milioane de dolari, a cumpărat aproape suficiente parcele pentru a acoperi de două ori suprafaţa San Franciscoului.

    Flannery Associates a început recent să facă sondaje printre rezidenţii comitatului Solano, zona din nord-estul San Franciscoului unde se află terenul lor, cu privire la planurile de construire a unui „oraş nou cu zeci de mii de locuinţe noi, o fermă solară mare, livezi cu peste un milion de arbori noi şi peste zece mii de acri de parcuri şi spaţii deschise noi”, conform SFGate.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • „Succesul nu se obţine singur”

    …este cea mai importantă lecţie din sfera profesională învăţată de Ştefan Ţăpescu, fondator şi COO al Youni, o platformă inovatoare care ajută studenţii să găsească drumul potrivit în educaţie, prin conectarea lor cu programe internaţionale de învăţământ superior. Firma pe care a înfiinţat-o a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 550.000 de euro, iar în 2024 ar urma să depăşească 1 milion de euro.

    Ştefan Ţăpescu, fondator şi COO al Youni

    Vârstă: 29 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 550.000 de euro

    Nr. de angajaţi*: 20

    *şi colaboratori, la nivel internaţional

    „Este important să ai o echipă solidă alături de tine, cu care să lucrezi în colaborare şi să împărtăşeşti o viziune comună”, spune antreprenorul. Echipa Youni are în prezent 20 de angajaţi şi colaboratori internaţionali, „un nucleu de oameni talentaţi care muncesc cu pasiune pentru a transforma sistemul educaţional”.

    Ştefan Ţăpescu se descrie pasionat de tehnologie şi de găsirea soluţiilor inovatoare care să contribuie la transformarea sistemului educaţional. „Am o minte deschisă şi o atitudine pozitivă. Îmi place să învăţ lucruri noi şi să îmi dezvolt competenţele. Cred că o companie de succes trebuie să ofere oportunităţi pentru toţi membrii săi şi să contribuie la o societate mai bună.”

    Care este obiectivul de carieră pe care îl aveţi în prezent?

    Îmi propun să devin un lider în domeniul educaţiei internaţionale prin utilizarea inteligenţei artificiale, ajutând studenţii să găsească programele de studiu potrivite şi universităţile să implementeze AI în procesele lor de admitere şi management.

    Care sunt principalele provocări pe care le aveţi în atingerea acestuia şi cum v-aţi propus să le depăşiţi?

    Principalele provocări sunt dezvoltarea de produse inovatoare bazate pe inteligenţă artificială, crearea de parteneriate solide cu instituţiile de învăţământ din întreaga lume şi atragerea de investitori. Pentru a le depăşi, ne concentrăm pe oferirea de valoare clienţilor prin soluţii personalizate, o echipă dedicată şi o strategie de marketing inovatoare.

    Cum arată săptămâna/ziua de lucru ideală pentru dvs., în contextul actual?

    O zi ideală începe cu o sesiune de brainstorming creativ, explorând noi idei şi strategii pentru dezvoltarea soluţiilor bazate pe inteligenţă artificială. Urmează întâlniri cu investitori şi universităţi pentru a discuta parteneriate strategice şi proiecte inovatoare. Mă dedic apoi lucrului la îmbunătăţirea produselor noastre AI şi la implementarea lor în procesele educaţionale. Ziua se încheie cu o analiză a progresului şi planificarea următoarelor etape importante, asigurându-mă că suntem pe drumul cel bun pentru a aduce valoare clienţilor şi partenerilor noştri.

    Cum vă gestionaţi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Aveţi vreo metodă sau rutină specială pentru acest lucru?

    Încerc să fiu organizat şi să îmi prioritizez sarcinile în funcţie de importanţă şi de deadline-uri (Eisenhower Matrix). Folosesc un sistem de gestionare a sarcinilor şi îmi rezerv timp specific pentru anumite activităţi.

    Cum vă dezvoltaţi continuu abilităţile de leadership şi management? Participaţi la cursuri de specialitate, seminare, citiţi cărţi sau aveţi alte modalităţi?

    Cred în învăţarea continuă. Particip la conferinţe şi webinarii din domeniul educaţiei şi tehnologiei, citesc cărţi despre leadership şi management, şi îmi dezvolt competenţele prin interacţiunea cu alte personalităţi din domeniu. Îmi place să fiu la curent cu tendinţele din industrie şi să învăţ de la experienţa altora. Chiar adorm în fiecare seară pe un video/carte audio despre tehnologie, politică şi educaţie.

    Munca remote sau de la birou? De ce?

    Îmi place flexibilitatea de a lucra atât de la birou, cât şi remote, dar în ultimele luni am fost majoritatea timpului plecat din ţară. Cred că ambele forme de muncă au avantajele lor şi este important să le combinăm pentru a crea un mediu de lucru optim pentru echipă.

    Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera?

    Apreciez la colegii mei pasiunea, dedicarea şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. Sunt în căutare de colaboratori cu un spirit de echipă, cu iniţiativă şi cu o atitudine pozitivă. Defectele pe care nu le pot tolera sunt lipsa de onestitate şi de comunicare transparentă.

    Care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până acum în cariera dvs. şi cum v-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a vă aborda munca?

    Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o este că succesul nu se obţine singur. Este important să ai o echipă solidă alături de tine, cu care să lucrezi în colaborare şi să împărtăşeşti o viziune comună. Această lecţie mă ghidează în felul în care conducem echipa Youni, cu accent pe colaborare, comunicare deschisă şi împărţirea responsabilităţilor.

    Există work-life balance în prezent? Detalii personalizate despre felul în care vă raportaţi la acesta.

    Sunt un adept al work-life balance, dar în momentul de faţă cred că toţi fondatorii pun un accent mai mare pe muncă. Cred că este esenţial să găseşti un echilibru între viaţa profesională şi viaţa personală pentru a te menţine motivat şi sănătos. Încerc să îmi rezerv timp pentru a menţine o viaţă sănătoasă prin sport.

    Cine este mentorul/persoana care vă inspiră în carieră?

    Am fost inspirat de multe personalităţi din domeniul educaţiei şi tehnologiei, dar un mentor cheie a fost Matt Symonds, fondatorul QS Rankings şi Fortuna Admissions, care mi-a oferit sfaturi valoroase şi m-a ajutat să înţeleg din ce în ce mai bine cum care sunt oportunităţile de îmbunătăţire din sistemul educaţional internaţional.

    Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

    Am o pasiune pentru tenis, sport pe care l-am practicat la nivel profesionist. Tenisul mi-a arătat că în spatele fiecărui succes se află o mulţime de oameni care muncesc din greu, dar nu primesc întotdeauna recunoaşterea cuvenită. De asemenea, tenisul mi-a învăţat importanţa disciplinei, a muncii în echipă şi a perseverenţei pentru a atinge obiectivele.

    Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului? Ce citiţi şi care sunt titlurile preferate?

    Da, cu siguranţă! Îmi place să citesc cărţi despre antreprenoriat, leadership şi tehnologie. Unele din titlurile mele preferate sunt „Zero to One” de Peter Thiel, „The Lean Startup” de Eric Ries şi „Sapiens” de Yuval Noah Harari. Cred că lectura este esenţială pentru a rămâne la curent cu tendinţele din industrie şi pentru a găsi inspiraţie pentru noile proiecte.  

    BUSINESS Magazin a lansat de curând o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul îşi propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Ştefan Ţăpescu, fondator şi COO al Youni, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

  • Dacă aţi putea să vă începeţi acum studiile, aţi alege România sau străinătatea?

    Să aducem românii acasă din Europa, nu este o politică bună să importăm forţă de muncă din Nepal sau Egipt”, spunea recent, pentru ZF, Iulian Nedea, co-fondator al companiei de inginerie şi tehnologie Simtel. 5 milioane de români au plecat peste hotare, atraşi de câştiguri mai mari, o viaţă mai bună, iar locul liber lăsat în urma lor nu poate fi umplut decât cu forţă de muncă de import. Este vorba, mai cu seamă, de gulerele albastre, de cei care prestează activităţi pentru care nu sunt necesare studii superioare, de pildă. Pentru că importul de medici, de ingineri, de cadre didactice şi câte şi mai câte zone unde există deficit de personal încă nu a început. Ţările mai dezvoltate au „tras” din România cât au putut, cu diverse promisiuni – civilizaţie, nivel de trai, salarii. Cumva, au reuşit să îi păstreze, să îi fidelizeze şi prea puţini sunt cei care s-au întors şi vor să rămână. Deşi sacrificiile pe care le fac sunt uneori uriaşe.

    În ţara noastră s-au făcut prea puţine lucruri pentru a stopa acest fenomen şi adeseori incomplet sau ilogic. De pildă, pentru absolvenţii de medicină nu există niciun fel de obligaţie de a profesa în ţara noastră, care a cheltuit pentru a-i forma; spre comparaţie, Academia de Poliţie impune această condiţie – cine vrea să absolve cursurile acceptă contractul de a munci, remunerat, o perioadă de câţiva ani în domeniul pentru care s-a pregătit. Şi pentru care statul – respectiv contribuabilii – a plătit.

    Pe de altă parte, salariile minime au crescut la niveluri greu de suportat pentru cei mai mulţi antreprenori, iar pofta de muncă a angajaţilor nu a ţinut pasul, direct proporţional, cu avansul câştigurilor. Şi totuşi, mare parte din populaţia aptă de muncă preferă să trăiască cu te miri ce (alocaţii, indemnizaţii, burse sociale, ajutoare de căldură, venitul minim garantat), în loc să meargă la muncă. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, peste 160.000 de oameni primesc ajutor social (venit minim garantat), suma medie plătită de statul român plasându-se în jurul a 300 de lei pe lună. Cu siguranţă nu toate persoanele care primesc ajutor social sunt apte de muncă, dar cred că nici nu îşi imaginează cineva că nu sunt oameni care au diverse încadrări de boală, de pildă, care sunt cel puţin exagerate, dacă nu de-a dreptul fictive.

    Emigraţia şi lipsa de chef de muncă par la acest moment mai degrabă un dat. Aceasta este situaţia, nimeni nu face (mai) nimic, apelăm la import de forţă de muncă atunci când nu se poate altfel.

    Dar cum ar putea fi măcar încetinit fenomenul depopulării? Ştiţi cumva de vreo strategie care să vizeze copiii, adolescenţii, cei foarte tineri care îşi văd viitorul doar în afara ţării?  Cum să ne „ţinem” tinerii? Ce îi motivează? Ce ar trebui făcut şi cine ar trebui să facă?

    Peste 40.000 de tineri români au plecat să înveţe în străinătate, potrivit unor date UNESCO din 2022. De-atunci, numărul lor cu siguranţă a crescut masiv, dar nu există date oficiale. Olanda se menţine pe locul 1 ca destinaţie de studiu în ceea ce priveşte numărul de aplicanţi, urmată de Marea Britanie, Belgia, Italia, Spania şi Irlanda, potrivit informaţiilor IntegralEdu, companie care oferă servicii de consultanţă educaţională.

    Migraţia pentru studii nu este un fenomen neobişnuit, nici măcar în ţările dezvoltate, unde cursanţii sunt de naţionalităţi diverse. Dar probabil că acei tineri nu pleacă la studii cu gândul de a nu se mai întoarce pe meleagurile natale pentru a profesa. Conform unor studii, 60% dintre tinerii români care pleacă să înveţe peste hotare plănuiesc să nu revină în România.

    Pe potriveala perfectă dintre cursant şi instituţia de învăţământ a crescut start-up-ul local Youni, care a dezvoltat platforma Younichoice.com prin intermediul căreia ajută elevii să-şi găsească facultatea potrivită la nivel internaţional. Youni tocmai a atras o rundă nouă de finanţare în valoare de un milion de euro de la fondul ceh Soulmates Ventures (lead investor), căruia i s-a alăturat şi fondul Early Game Venture, acesta din urmă fiind de altfel unul dintre primii investitori ai companiei. De la înfiinţarea sa în 2017 şi până la această nouă finanţare, Youni obţinuse în total investiţii de peste 1,2 milioane de euro, Early Game Ventures fiind investitorul principal în runde succesive de pre-seed şi seed. Cu noua investiţie, Youni vrea să lanseze pe piaţă o nouă tehnologie bazată pe inteligenţa artificială, de optimizare a proceselor de admitere în cadrul universităţilor de oriunde din lume. În acest moment, Youni colaborează cu peste 600 universităţi din Europa, Statele Unite, Asia şi Australia.

    Aşadar, dacă aţi fi acum în căutarea unei facultăţi, aţi alege una din România sau de peste hotare?    

    Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef Business Magazin

  • În timp ce legenda spune că pisicile au nouă vieţi, un start-up românesc îndrăzneţ pariază pe ştiinţă pentru a le oferi şi mai multe

    În timp ce legenda spune că pisicile au nouă vieţi, un start-up românesc îndrăzneţ pariază pe ştiinţă pentru a le oferi şi mai multe. Cu algoritmi care „torc” ideile viitorului şi o viziune care depăşeşte graniţele tradiţionale ale medicinei veterinare, o echipă de cercetători formaţi la Oxford şi în cadrul celor mai mari parteneri de dezvoltare a medicamentelor din lume pentru marile companii farmaceutice, vrea să rescrie povestea longevităţii feline.

     

    „Testăm şapte terapii şi vrem să ne extindem la mai multe după următoarea rundă de finanţare; ne aşteptăm ca trei sau patru să ajungă într-un stadiu în care să finalizăm procesul de aprobare“, a spus Alex Vodă, cofondator şi CEO al The Cat Health Company, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. „Practic, ce urmărim este o extensie de viaţă semnificativă şi un patent asupra moleculelor respective sau terapiilor respective, care după, poate fi licenţiat companiilor farmaceutice mai mari ce se pot ocupa de distribuţie în masă, având deja infrastructura necesară şi permiţându-ne nouă să continuăm să facem ce ştim cel mai bine: cercetare şi dezvoltare în direcţia de noi terapii, de noi patente“, a completat Alex Băciţa, cofondator şi COO al The Cat Health Company.

    Cei doi fondatori au pus bazele proiectului TCHC în 2021, amândoi având experienţă în acest domeniu de cercetare-dezvoltare. Alex Vodă are experienţă în cercetare în domeniul biologiei moleculare şi un doctorat în medicină moleculară şi celulară la Universitatea din Oxford, Marea Britanie, iar Alex Băciţa este specializat în dezvoltarea de teste clinice şi cercetarea timpurie de noi medicamente, în ultimul deceniu lucrând cu o serie de companii de profil, cum ar fi Biorelate, Labcorp şi Charles River Laboratories – probabil unul dintre cei mai mari parteneri de dezvoltare a medicamentelor din lume pentru marile companii farmaceutice. Cei doi antreprenori s-au cunoscut în timpul studiilor la Universitatea din Manchester şi au colaborat permanent în ultimii 10 ani.

    Ideea de a demara proiectul TCHC a pornit din dorinţa de a accelera procesul de dezvoltare a medicamentelor, după ce fondatorii au observat că în cazul administrării tratamentelor oamenilor, acest proces poate dura între 10 şi 20 de ani.

    „Platforma de predicţie computaţională ne spune cam ce substanţe vrem să includem în pastilele pe care le creăm. Noi vorbim cu contractorii care au fabrici specializate, care fac pastilele cu gust de peşte ş.a.m.d. pentru pisici şi intermediem toate lucrurile necesare pentru testele clinice.” – Alex Vodă, cofondator şi CEO al The Cat Health Company

    „Ne-am dat seama că în spaţiul veterinar, lucrurile se mişcă mult mai rapid. Pisicile au o viaţă mai scurtă, la fel şi câinii, pot să trăiască oriunde între 10 şi 15 ani. Iar, când vorbim de medicaţii în care vrei să vezi care sunt efectele pe termen lung în viaţa animalului, în spaţiul veterinar vorbeşti de 2 până la 5 ani de testare clinică, versus în cazul oamenilor vorbeşti de unul sau două decenii“, a explicat Alex Vodă. Ce face concret The Cat Health Company? Start-up-ul a creat o platformă computaţională care prezice eficacitatea unor terapii pentru anumite boli, acum concentrându-se pe boli care apar la pisici odată cu îmbătrânirea acestora. Echipa TCHC colaborează cu clinici veterinare şi laboratoare pentru a testa aceste terapii. „Platforma de predicţie computaţională ne spune cam ce substanţe vrem să includem în pastilele pe care le creăm. Noi vorbim cu contractorii care au fabrici specializate, care fac pastilele cu gust de peşte ş.a.m.d. pentru pisici şi intermediem toate lucrurile necesare pentru testele clinice. Iar veterinarii trebuie să găsească pisici conform specificaţiilor pe care le facem noi, adică trebuie să aibă simptomele x, dar să nu aibă cealaltă boală care o descalifică, fiindcă este un alt fel de mecanism biologic şi nu se aplică pastilei pe care o facem noi“, a detaliat Alex Vodă. Pentru a-şi testa terapiile, The Cat Health Company are nevoie de aproximativ 300 de pisici pentru fiecare test. Compania colaborează cu clinici veterinare din România şi străinătate pentru a recruta subiecţii necesari pentru studiile clinice. Start-up-ul se concentrează în prezent pe piaţa din SUA şi pe pieţele din Europa. Potrivit fondatorilor, piaţa de îngrijire a animalelor de companie este în continuă creştere, americanii cheltuind sume impresionante pentru sănătatea şi bunăstarea animalelor lor. „Am văzut o statistică recent care spunea că americanii au cheltuit 700 milioane de dolari pentru costume de Halloween pentru pisicile şi câinii lor. Aproape un miliard de dolari pentru o singură sărbătoare, o singură zi din an, doar pentru costume”, a menţionat Alex Vodă, subliniind potenţialul enorm al pieţei. Start-up-ul a atras până acum o investiţie de 500.000 de euro într-o rundă pre-seed, printre investitori numărându-se Early Game Ventures, precum şi angel investori cu experienţă în industria farmaceutică şi biotech. Compania îşi propune să utilizeze această finanţare pentru a acoperi aproximativ doi ani de operaţiuni, concentrându-se pe dezvoltarea şi testarea terapiilor antiîmbătrânire pentru pisici. Pentru următoarele 12-18 luni, echipa TCHC şi-a propus să finalizeze testele clinice pentru terapiile în curs de dezvoltare şi să le identifice pe cele mai promiţătoare pentru trece mai departe în procesul de aprobare. De asemenea, start-up-ul intenţionează să îşi mărească echipa, căutând în special specialişti în domeniul veterinar şi cercetători în biotehnologie. „Suntem în mijlocul recrutărilor, dezvoltării parteneriatului cu cliniciile veterinare, adică instruim acum veterinarii cum să găsească pisicile care au bolile de care suntem noi interesaţi să le tratăm şi să le recruteze în trial”, a punctat CEO-ul TCHC.

    În prezent, echipa TCHC este formată din patru persoane full-time, plus colaboratori part-time şi aproximativ 10 consilieri din industrie şi mediul academic. Compania îşi propune să ajungă la aproximativ 15 persoane afiliate în misiunea sa de a extinde durata de viaţă a pisicilor şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii acestora.  

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitaţi: Alex Vodă şi Alex Băciţa, fondatorii start-up-ului biotech The Cat Health Company

    Ce fac? Cercetare-dezvoltare prin metode computaţionale pentru crearea unor terapii noi cu scopul creşterii longevităţii felinelor.

    Alex Vodă: „Testăm şapte terapii şi vrem să ne extindem la mai multe după următoarea rundă de finanţare, dar în momentul de faţă testăm şapte terapii şi ne aşteptăm ca trei sau patru să ajungă într-un stadiu în care să finalizăm procesul de aprobare.“

    Alex Băciţa: „Practic, ce urmărim este o extensie de viaţă semnificativă şi un patent asupra moleculelor respective sau terapiilor respective, care după poate fi licenţiat companiilor farmaceutice mai mari ce se pot ocupa de distribuţie în masă, având deja infrastructura necesară şi permiţându-ne nouă să continuăm să facem ce ştim cel mai bine: cercetare şi dezvoltare în direcţia de noi terapii, de noi patente.“

    2. Invitat: Daniel Ionescu, cofondator şi CEO InstaSun

    Ce face? A dezvoltat un dispozitiv automatizat pentru protecţie solară.

    „Vom folosi finanţarea pentru a produce în continuare aparate şi pentru a ne duce cu 50 de dispozitive în prima fază în luna octombrie şi încă 50 în luna noiembrie în Dubai, unde avem totul aranjat, avem parteneri locali, avem echipă, avem depozite şi parteneriate deja făcute cu plajele. Singurul lucru care ne mai rămâne de făcut este să discutăm cu companiile de publicitate de pe piaţa din Dubai pentru a găsi parteneri pentru zona de branding pe aparate.“

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Mihai Cepoi, fondator & CEO, Jobful – tehnologie pentru recrutare

    Ce e nou? Start-up-ul şi-a dublat veniturile şi numărul de angajaţi şi a câştigat şi un client internaţional important – reţeaua hotelieră Wyndham – care deţine printre altele brandul Radisson – astfel că a lansat o rundă de finanţare de 500.000 de euro, pentru a se extinde.

    „Ne-am dublat businessul, pentru al treilea an la rând. Ne apropiem uşor de 400.000 de euro în venituri recurente, deci avem o bază stabilă. Am dublat echipa, suntem momentul de faţă 16 oameni în echipă şi ne tot uităm în ce direcţie să mai investim pentru creştere.“

    Rubrica „Start-up Star”

    Invitat: Florin Cornianu, fondator & CEO, 123FormBuilder

    Sute de discuţii până la cumpărătorul perfect

    „Ca să fiu sincer, de-a lungul anilor am avut extrem de multe discuţii. Ca să ajung în punctul ăsta, posibil că am avut peste 100 de întâlniri. Am fost contactaţi de-a lungul anilor de diferite fonduri de private equity şi investitori strategici care au vrut să cumpere o parte sau toată compania. Treaba mea a fost să dau curs fiecărei cereri şi să vedem dacă e oportunitate reală sau nu. „Obiectivul pe care l-au avut Catalyst şi fondul 212 când au investit în noi, evident, a fost să se asigure că îşi vor lua banii înapoi cu un return of investment ca să îi poată da mai departe propriilor acţionari. Şi atunci, practic, a fost această parte din jobul meu să port discuţiile pentru cine ar fi dispus să cumpere măcar fondurile sau unul din fonduri sau chiar toată compania. Şi în acest an lucrurile au mers mai departe cu Kiteworks, adică de la câteva discuţii şi încercări de a afla mai multe despre companie s-a trecut la o scrisoare de intenţie, care a oferit Kiteworks o exclusivitate pentru o jumătate de an, timp în care ei au făcut foarte multe audituri, ca într-un final să ajungem să semnăm pe 30 august documentele finalizate.“

    Rubrica „Investor Watch”

    Invitată: Carmen Sebe, CEO, platforma de finanţare SeedBlink

    Pe creştere, în ciuda climatului dificil din ecosistemul de start-up-uri tech

    „2024 a început foarte bine. Apoi au fost câteva luni în primăvară, neaşteptat de slabe, undeva prin aprilie-mai, pentru ca apoi surprinzător să creştem la niveluri mai mari decât am avut vreodată. Deci în acest moment aş putea zice că din punctul de vedere al cifrei de afaceri stăm mai bine decât am stat vreodată. Ceea ce este încurajator. Dar asta din cauza că, după cum spuneam, am început să avem o varietate de produse, nu numai platforma de crowdfunding.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Cine este omul din spatele Flaminjoy, un martech-startup care remodelează industria de influencer marketing din regiune

    Alexander Stoica-Marcu este cofondator al Flaminjoy, un martech-startup care remodelează industria de influencer marketing din regiune. Pasionat de tehnologie, cu o viziune îndrăzneaţă şi visător, după cum se descrie el însuşi, Alexander Stoica-Marcu se dedică de câţiva ani soluţiilor inovatoare pentru branduri.

    Primul proiect antreprenorial l-a lansat când era încă în liceu. Au urmat apoi câteva start-up-uri în tehnologie şi un parcurs de învăţare plin de cărţi, articole, mentori şi provocări. Acum, la 27 de ani, conduce în calitate de cofondator Flaminjoy, iar viziunea sa pentru Faminjoy este ca acesta să devină, într-un orizont mediu de timp, un jucător de referinţă în industria media-tech la nivel global, deschizând noi orizonturi în colaborarea dintre branduri şi influenceri. Firma are deja reprezentanţe în alte ţări din regiune şi colaborează cu clienţi din Europa şi de pe alte contintente.

    1. Care este obiectivul de carieră pe care îl aveţi în prezent?

    Viziunea pentru Faminjoy este să devină, într-un orizont mediu de timp, un  jucător de referinţă în industria media-tech la nivel global, deschizând noi orizonturi în colaborarea dintre branduri şi influenceri într-un mod incredibil de eficient. Avem deja reprezentanţe în alte ţări din regiune şi colaborăm cu rezultate foarte bune cu clienţi din Europa şi de pe alte contintente. Ştiu că alături de echipa mea putem face acest lucru, furnizând rezultate profitabile prin utilizarea soluţiilor de amplificare a conţinutului şi valorificarea celor mai importante canale de distribuţie, inclusiv publicaţiile, televiziunea, reţelele de display-uri digitale şi social media. Însă nu e totul. Domeniul tech este unul extrem de dinamic, bazat pe inovaţie relevantă care poate fi generată doar dacă oamenii sunt motivaţi, creativi, inventivi şi înţeleg foarte bine ce aduce cu adevărat valoare şi unicitate. Astfel, misiunea mea este să îmi întăresc echipa de top şi să găsesc soluţiile prin care proiectul nostru să răspundă nevoilor afacerilor din întreaga lume de a se conecta şi colabora eficient cu creatori de conţinut şi key opinion leaders, pentru a fi mai aproape de consumatorii lor.

    2. Care sunt principalele provocări pe care le aveţi în atingerea acestuia şi cum v-aţi propus să le depăşiţi?

    Lumea tehnologiei este extrem de dinamică şi competitivă, în care o inovaţie poate „schimba lumea” şi poate schimba modul în care oamenii trăiesc. Este, aşadar, esenţial să fii tu cel care aduce inovaţie şi soluţii utile, cel care „conduce transformarea”. Iar pentru aceasta e nevoie de o strategie clară şi o viziune solidă pentru viitor, care să poată fi adusă la viaţă cu o echipă de top. Personal, caut şi investighez trendurile actuale, analizez rata de adoptare a fiecărei media şi studiez comportamentul consumatorilor. Apoi, aplic descoperirile interesante în strategia noastră de afaceri pentru a asigura adaptabilitate şi inovaţie în industria noastră. În plus, atragerea celor mai potrivite talente, construirea unei echipe de top şi menţinerea unui mediu de lucru stimulativ şi motivant reprezintă o altă provocare importantă, mai ales în contextul în care tinerii specialişti au extrem de multe opţiuni. Creşterea pe care o înregistrăm indică faptul că atragem talentele potrivite şi stimulăm dezvoltarea personală şi profesională, având o cultură a recunoaşterii performanţei.

    3. Cum arată săptămâna/ziua de lucru ideală pentru dvs., în contextul actual?

    O zi ideală de lucru pentru mine începe dimineaţa în jurul orei 8:00 şi se termină cu un „inbox zero”, sau cât mai aproape, având timp şi pentru dezvoltarea personală şi pentru familie. De obicei, dimineaţa încep dedicând timp pentru planificare şi stabilirea priorităţilor zilei. Particip la sesiuni productive ad-hoc cu colegii implicaţi în proiecte, colaborând pentru identificarea soluţiilor şi depăşirea eventualelor obstacole. Îmi place să mă concentrez asupra proiectelor cheie şi să am întâlniri cu partenerii şi clienţii în cursul zilei. Programul de birou se încheie în jurul orei 18:00-19:00, fiind urmat de o sesiune activă de sport, precum body-combat, body-pump sau antrenament de forţă, pentru a menţine nivelul optim de energie şi concentrare. După (poate prea) puţin timp alături de soţia mea, în jurul orei 21:00, începe „timpul meu de noapte”, când mă pot concentra pe proiectele importante şi pe studiul trendurilor fără agitaţia zilei. Ziua se termina pe la ora 00:00-1:00 cu un bine meritat somn.

    4. Cum vă gestionaţi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Aveţi vreo metodă sau rutină specială pentru acest lucru?

    Am mai multe metode, pe care le-am învăţat de la colegii mei şi de la prieteni care lucrează în alte companii, care însă toate au un numitor comun. Mă concentrez pe aspectele importante şi deleg către colegi care pot prelua din responsabilităţi. În plus, urmăresc să am  un „inbox zero”, adică zero mailuri de rezolvat la finalul zilei de lucru. Practic, abordez fiecare mail-cerinţă cât mai eficient. Dacă simt că este ceva ce alţi colegi pot face mai bine ca mine, atunci deleg. Le transmit lor solicitarea, arhivez mailul pentru a nu îmi mai distrage atenţia. Iar dacă simt nevoia de a menţine contactul cu activitatea, dau mai multe informaţii pe Slack sau la telefon. Dacă sunt necesare răspunsuri rapide, care nu durează mai mult de 5 minute, atunci le fac pe loc. Şi neapărat, după rezolvare, arhivez mailul. Dacă sunt la „cc”, şi trebuie doar să iau aminte de anumite informaţii, citesc, filtrez şi arhivez. Conducând o companie de tehnologie, trackuiesc totul în CRM-ul intern, Hubspot, unde îmi fac şi notiţe pentru a nu uita detalii importante. Încerc, de asmenea, ca toate întâlnirile pe care le am să fie de maximum 1 oră, cu 45 de minute alocate pentru discuţie, iar 15 minute alocate pentru a face follow-up/minuta.

    5. Cum vă dezvoltaţi continuu abilităţile de leadership şi management? Participaţi la cursuri de specialitate, seminare, citiţi cărţi sau aveţi alte modalităţi?

    Un lider adevărat inspiră oamenii pe care îi conduce, le dă un scop şi îi pune în evidenţă, dezoltându-le potenţialul. De aceea, în opinia mea, trebuie să aibă o abordare holistică, să ştie câte puţin din toate şi să înţeleagă cât mai mult. De aceea, citesc mult online, urmăresc oameni din industrie, încerc să fiu la curent cu tot ce mişcă în industria de martech, particip la conferinţe de industrie şi colaborez cu mulţi oameni din domeniu, unde împărtăşim noutăţi. În plus, particip activ la programe de dezvoltare personală şi de coaching pentru a-mi dezvolta abilităţile de comunicare, de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor într-un mod eficient şi echilibrat.

    Alexander Stoica-Marcu, cofondator, Flaminjoy
    Vârstă: 27 de ani

    ► Cifră de afaceri (2023): 1 mil. euro

    ► Profit net (2023): 65.000 euro

    ► Număr de angajaţi: 22

    6. Munca remote sau de la birou? De ce?

    Prefer să lucrez în mod flexibil, combinând munca de la birou cu cea remote, în funcţie de cerinţele proiectelor şi de context. Pentru un lider care trebuie să îşi încurajeze echipa,  să îşi motiveze colegii să îşi depăşească limitele şi să îşi atingă obiectivele, munca de la birou este esenţială. Ea oferă avantaje precum interacţiunea directă cu colegii, colaborarea în timp real şi accesul la resursele companiei. Pe de altă parte, munca remote oferă flexibilitate, mai mult control asupra mediului de lucru şi mai mult timp pentru concentrare şi reflecţie profundă. Prin combinarea celor două, pot maximiza eficienţa şi creativitatea, adaptându-mă la diverse nevoi şi provocări ale mediului de lucru.

    7. Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera?

    Valorizez cel mai mult proactivitatea, responsabilitatea, colaborarea şi comunicarea deschisă. Îmi place foarte mult să văd cum proiectele se mişcă a o viteză mare şi cu rezultate foarte bune, cu ajutorul colegilor, fără supervizarea mea directă. În acelaşi timp, există anumite comportamente sau atitudini pe care nu le pot tolera într-un mediu de lucru profesional. Cel mai neplăcut lucru este când o discuţie nu progresează către un next step clar şi acest lucru se datorează unei comunicări ineficiente sau unor orgolii foarte mari.

    8. Care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până acum în cariera dvs. şi cum v-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a vă aborda munca?

    Rata productivităţii mele a crescut într-un mod uluitor în momentul în care am început să filtrez foarte mult informaţiile şi să încep să aplic sistemele de management al timpului şi al informaţiilor. Am transferat acest mod de lucru şi către colegi pentru ca întreaga noastră productivitate şi eficienţă să sporească.

    9. Există work-life balance în prezent?

    În prezent, pot să zic că am ajuns la un work-life balance perfect. Mănânc echilibrat, fac sport, dedic timp familiei şi în acelaşi timp depun eforturile necesare în firma pentru a o transforma într-o companie de succes. Am ajuns la un nivel flexibil de lucru, astfel încât îmi pot organiza programul să pot acoperi toate nevoile, iar cel mai important lucru este că atunci când familia are nevoie de mine, eu sunt acolo. Soţia mea mă ajută foarte mult să fiu concentrat la lucrurile cele mai importante şi este mereu acolo când am nevoie, cât şi copilul nostru, Yoshi, un motan british care alunga orice stres cu un mieunat cristalin.

    10. Cine este mentorul/persoana care vă inspiră în carieră?

    Nu pot spune că am un mentor pe care îl urmez, ci mai degrabă urmăresc persoane care mă inspiră, sau învăţ de la cei care îmi deschid noi perspective, astfel încât să îmi pot eu construi mai departe propriul drum profesional.

    11. Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

    Practic cursele cu obstacole, particip la clase de fitness şi merg la sala de forţă. Din toate am deprins ideea de a-mi doza foarte mult energia şi resursele, astfel încât să pot să pot finaliza, dar şi să fiu într-o formă foarte bună şi să mă pot bucura de reuşită. În plus, am învăţat că progresul vine din perseverenţă şi nu din salturi. Atât timp cât eşti cu 0,1% mai bun ca antrenamentul trecut, înseamnă că progresezi. Un alt hobby pe care îl am, pescuitul, m-a învăţat cât de importantă este răbdarea pentru a prinde, chiar şi în business, „peştele cel mare”. Şi, cu toate că nu sunt neapărat un gurmand, îmi place să mă bucur de mâncare bună, servită în diverse locuri din oraş. Din astfel de experienţe am învăţat că nu e suficient să ai un produs bun, ci trebuie să îl şi „să îl serveşti” în mod deosebit, să dai atenţie detaliilor şi feedbackului clienţilor, să ai consecvenţă şi calitate,  învăţăminte preţioase pentru dezvoltarea şi gestionarea unei afaceri de succes în domeniul martech.

    12.  Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului? Ce citiţi şi care sunt titlurile preferate?

    Citesc mult online, urmăresc lideri şi îmi hrănesc curiozitate cu noutăţ din domeniile mele de interes. O carte mi-a plăcut şi pe care o recomand tutuor celor care lucrează sau vor să aibă o carieră în industriile creative este „Creativity, INC. Cum să depăşeşti forţele nevăzute care stau în calea adevaratei inspiraţii”, de Ed Catmull şi Amy Wallace.    

    BUSINESS Magazin a lansat de curând o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul îşi propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Alexander Stoica-Marcu, cofondator al Flaminjoy, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

  • Povestea românului care, după ce a lucrat 15 ani pentru unele dintre cele mai mari companii din lume, precum Oracle şi Amazon, acum are propria companie cu care vrea să schimbe agricultura mondială

    Agricultura capătă o nouă dimensiune prin soluţii software care optimizează producţia în sere. Un start-up românesc a dezvoltat o platformă AI care gestionează în prezent sute de hectare de sere la nivel global. Soluţia, care a ajutat unii fermieri să îşi dubleze producţia în primul an, este implementată în ţări din Europa, America de Nord şi Asia. Start-up-ul şi-a triplat veniturile în 2024 şi se concentrează pe expansiunea în piaţa nord-americană. Cu finanţări totale de aproape 4 milioane de euro de la fonduri precum Cavalry Ventures, Übermorgen Ventures şi Underline Ventures, compania se pregăteşte pentru o nouă rundă de investiţii în următoarele 18-24 de luni.

    Avem în acest moment câteva sute de hectare sub management. Anul acesta a fost mult mai bun decât cel trecut. 2023 a fost primul an în care lumea, post-COVID, a început din nou să iasă din hibernare şi să se uite mai mult la ce mai există, ce mai pot face, în ce mai pot investi. Şi anul acesta mi se pare că lumea ştie deja exact în ce vrea să investească, are bugete pregătite şi oamenii sunt mult mai setaţi să cumpere soluţii. Deci anul acesta este mult mai bine ca anul trecut, deja ne-am triplat veniturile comparativ cu 2023“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Anastasiu, cofondator şi CEO Sera. Cu o experienţă de circa 15 ani în domeniul IT, în care a lucrat pentru giganţi precum Oracle şi Amazon, el a demarat proiectul în 2020 alături de William McGehee, fost coleg în cadrul biroului Amazon din Elveţia, şi cu Florin Munteanu, fost coleg de liceu specializat pe domeniul serelor.

    Ideea a pornit din pasiunea lui Cristian Anastasiu pentru agricultură, după ce a dezvoltat un robot care să automatizeze activităţile specifice cultivării legumelor.

    „Robotul ştia să facă destul de multe lucruri –  planta, putea să scoată buruieni, să ude, avea şi o cameră, computer vision ş.a.m.d. Pe atunci lucram la Amazon în echipa de AI şi viziunea mea era cumva că pot să optimizez totul dacă mă folosesc de fel şi fel de date, de temperatură, umiditatea în sol, în aer, lumina etc., şi pot să optimizez şi să cresc plante cu ajutorul datelor. Am investit foarte mulţi bani şi timp în acest robot şi mi-am dat seama după multe luni că este degeaba, fiindcă ai foarte puţine pârghii prin care poţi să optimizezi ce se întâmplă afară, în natură. Sunt foarte multe lucruri care nu depind de tine, de exemplu soarele, dioxidul de carbon din atmosferă, insectele ş.a.m.d. Discutam pe atunci cu colegii legat de această temă şi mi-am dat seama că un alt coleg din Amazon era foarte pasionat de agricultură, aşa că împreună am ajuns la ideea de sere, unde mediul este controlabil“, a relatat el cum a luat naştere start-up-ul Sera.

    Ce face însă prezent Sera? Start-up-ul a creat o platformă software care digitalizează operaţiunile din sere şi ajută la eficientizarea acestora. Soluţia este împărţită în mai multe module, pornind de la un produs de bază care creează un „digital twin“ al serei. „Produsul de bază este ca un fel de digital twin, ca să zic aşa, care digitalizează sera şi ai o reprezentare virtuală a acesteia, poţi să vezi în timp real ce se întâmplă. Aceasta este baza care te ajută să centralizezi datele şi să poţi să compari, de exemplu, dacă ai mai multe sere, şi să-ţi dai seama că sera A produce mai bine decât sera B şi să ai astfel cât de cât un standard“, a explicat Cristian Anastasiu, adăugând că alte soluţii se axează pe operaţiunile realizate în sere.

    „Apoi avem o soluţie care se ocupă foarte mult de eficientizarea operaţiunilor şi aici putem să fim foarte specifici. De pildă, dacă discutăm cu clienţi foarte mari care au anumite tipuri de probleme, putem să ne axăm numai pe probleme lor. De exemplu, probleme legate de <<când să dau drumul la încălzire?>>. Am dat drumul la încălzire, dar a venit soarele şi am consumat degeaba căldură. Alte probleme pot fi legate de dozarea dioxidului de carbon sau de ce nutrienţi să fie folosiţi. În general, sunt probleme care îi costă foarte mult pe producători. Deci, folosind soluţia noastră, ei economisesc sute de mii, dacă nu chiar milioane de euro, depinde cât de mare este sera.“

    Iar pentru cea de-a treia soluţie Sera se axează pe partea de analiză a datelor. „Adică să zicem dacă vrei să-ţi dai singur seama de ce funcţionează mai bine o varietate decât alta, să înţelegi exact ce ai făcut şi care variabile au impact, avem o soluţie unde poţi să ocupi de partea asta explorativă.“ Pentru a putea folosi soluţia software dezvoltată de Sera, agricultorii au nevoie să instaleze înainte diferiţi senzori în seră, astfel încât să aibă ce date să extragă şi să folosească platforma.

    În România, Sera colaborează cu serele Dalin, precum şi cu Bio Culture – o seră bio din zona Clujului, iar rezultatele implementării soluţiei sunt vizibile, după cum susţine cofondatorul start-up-ului, unii clienţi reuşind să-şi dubleze producţia în primul an de utilizare, urmată de creşteri de 30% în anii următori.

    Soluţia Sera este utilizată de agricultori la nivel internaţional, start-up-ul începând în Europa, însă având acum clienţi şi din America de Nord şi chiar şi din Asia. „Este un boom acum în sere. Cumva toată lumea a ajuns la aceeaşi concluzie ca mine legat de ideea robotului: este foarte greu să creşti legume afară. Riscul este foarte mare, pentru că se întâmplă fel şi fel de lucruri, precum schimbări climatice şi fel şi fel de hazarduri”, a subliniat Anastasiu, punând accent pe potenţialul mare de dezvoltare la nivel global. „Este o piaţă enormă, care creşte continuu. Sunt 1,5 milioane de hectare de sere în toată lumea. Sunt foarte multe sere în nord, ţările din nord au început iniţial, fiindcă clima permitea, adică era frig, iarna aveau lumină şi atunci trebuia doar să facă o structură din sticlă şi să se încălzească. Acum din ce în ce mai mult se fac sere în partea de sud, în China, în Mexic foarte mult, Africa de Nord, în Asia Centrală şi în Peninsula Arabică se construieşte destul de mult. Adică e un domeniu care căştigă foarte mult teren.”

    Sera a atras până acum investiţii de aproape 4 milioane de euro în două runde. Prima rundă, realizată în perioada pandemiei, a fost de 400.000 de euro, iar cea de-a doua, încheiată anul trecut, s-a situat la 3,2 milioane de euro. Printre investitori se numără fondurile Cavalry Ventures (Germania), Übermorgen Ventures (Elveţia) şi Underline Ventures (România). Start-up-ul se pregăteşte pentru o nouă rundă de finanţare în următoarele 18-24 de luni, care ar urma să fie semnificativ mai mare decât cele anterioare.

    Pentru următoarele 12 luni, Sera şi-a propus să continue expansiunea în America de Nord, să-şi crească în continuare veniturile şi să dezvolte noi funcţionalităţi pentru platforma sa, iar pentru a-şi atinge aceste obiecte are nevoie să îşi mărească echipa. În prezent, echipa de dezvoltare software a start-up-ului se află în România.

    „Avem ca ţintă să angajăm mai ales pe partea de dezvoltare. Ce căutăm noi sunt persoane care au experienţe cu date şi nu neapărat pe partea de interpretare de date, dar şi oameni care ştiu să creeze infrastructură pentru procesare de date. Acum, noi luăm date de la fiecare senzor la 5 minute, câteodată chiar la un minut. Deci sunt multe puncte de date care intră în platformă. Sunt milioane de <<data points>> şi cumva ai nevoie şi de o soluţie scalabilă pe partea asta. Şi căutăm, pe partea de back-end oameni care au experienţă cu date şi ştiu să construiască infrastructura în cloud şi pe partea de front-end, tot aşa oameni care au experienţă pe partea asta de vizualizare de date, seturi foarte mari de date”, a conchis Anastasiu.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitaţi: Alina Ştefan, chief strategy officer şi Alexandru Cioflan, co-CEO, cofondator, NS EDGE. Ce face start-up-ul? Oferă soluţii de detecţie a ameninţărilor din volume mari de date.

    Alexandru Cioflan: „NS EDGE este un start-up fondat în Statele Unite în 2020. Împreună cu James Harris, explorând diverse probleme din zona de cybersecurity, am ajuns la concluzia că sunt probleme pe partea de detecţie de ameninţări, mai ales când vorbim de volume foarte mari de date sau cyber data, cum le spunem noi în domeniu. Şi NS EDGE practic se vrea a fi un Cyber Security Observability. Este o soluţie de nişă – care ce face? Vine şi rezolvă problema detecţiei în timp real a ameninţărilor atunci când un client de-al nostru are volume foarte, foarte mari de date. Vorbim de terabytes de date sau dacă măsurăm în evenimente – zeci de milioane de evenimente zilnic. Unele companii pot avea până la un miliard de evenimente analizate zilnic. Problema de astăzi în acest domeniu este legată de faptul că soluţiile, aşa cum au fost construite cele existente, au la bază limbaje de programare care nu le ajută să scaleze la volume foarte mari de date. Noi am găsit o variantă şi Jimi a creat o arhitectură care le face să scaleze şi să livreze informaţii utile în timp real.“

    Alina Ştefan: „Suntem în discuţii cu diferiţi investitori, majoritatea din ţara noastră şi din regiune. Am avut o serie de discuţii şi suntem în stadii destul de avansate cu câţiva dintre ei. Suntem în perioadă de ridicare de rundă, deci ne dorim să închidem una cât mai curând. Ar fi prima rundă pe care o ridicăm. Este o rundă interesantă pentru piaţă şi ne bucurăm că fondurile din regiune şi mai ales cele care au în teza lor de investiţie zona de cyber au fost foarte deschise către noi.“

    2. Invitat: Cristian Anastasiu, cofondator şi CEO Sera

    Ce face? A dezvoltat o platformă software pentru optimizarea producţiei din sere.

    „Avem în acest moment câteva sute de hectare sub management. Anul acesta a fost mult mai bun decât anul trecut. Anul trecut a fost primul an în care lumea, post-COVID, a început din nou să iasă din hibernare şi să se uite mai mult la ce mai există, ce mai pot face, în ce mai pot investi. Şi anul acesta mi se pare că lumea ştie deja exact în ce vrea să investească, are bugete pregătite şi oamenii sunt mult mai setaţi să cumpere soluţii. Deci anul acesta este mult mai bine ca anul trecut, deja ne-am triplat veniturile comparativ cu 2023.“

    3. Invitat: Florin Mîndru, cofondator al SyndiFi

    Ce face? A dezvoltat o platformă prin care oferă acces la investiţii imobiliare.

    „Până în luna noiembrie a acestui an estimăm că vom ridica cei 400.000-500.000 de euro. Suntem în analize, avem nişte înţelegeri cu potenţiali investitori, însă nu ne grăbim, pentru că ştim valoarea produsului, ştim care e potenţialul de creştere şi de scalare şi căutăm să avem alături de noi parteneri care să ne ajute în acest drum de scalare. Căutăm un investitor strategic care să ne ajute să pregătim următorii paşi pentru că anul viitor vrem să începem o rundă de finanţare de tip seed, în valoare de 1,5-1,8 mil. euro.”

    4. Invitat: Vladimir Ticiu, cofondator al CycleUp

    Ce face? Dezvoltă o platformă digitală de matching B2B pentru economie circulară dedicată producătorilor şi procesatorilor din diverse industrii – agricultură, industria alimentară, de cosmetice şi energie.

    „Vrem să creăm o platformă care să conecteze producătorii de produse secundare şi companiile care le pot ajuta să recicleze diverse deşeuri, astfel încât să putem să contribuim la impunerea economiei circulare în România şi să reuşim să reducem cantitatea de deşeuri produsă.

    Am terminat înregistrarea la Registrul Comerţului, deschiderea conturilor bancare şi trebuie să primim o finanţare de 5.000 de euro, iar cu banii respectivi vom putea construi platforma, vom putea să participăm la câteva evenimente din regiunea de vest a României şi să începem să atragem clienţi.“

    5. Invitată: Amarisia Florei, cofondatoare a GreenDAO

    Ce face? Dezvoltă în prezent o soluţie alternativă pentru accesul la infrastructură verde. Practic, platforma va oferi o soluţie alternativă de finanţare pentru implementarea sistemelor de energie verde, permiţând beneficiarilor să returneze valoarea investiţiei prin propriile bunuri şi servicii.

    „Noi dorim să ajutăm membrii să devină independenţi energetic şi am venit în întâmpinarea lor cu un sistem alternativ de finanţare. Asociaţia noastră va atrage fonduri şi va crea o rezervă financiară din care vrem să oferim membrilor noştri o alternativă, o punte financiară prin care ei să poată să îşi achiziţioneze sistemele de energie verde.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Un start-up cu origini româneşti face paşi importanţi pe piaţa jocurilor de realitate mixtă dezvoltanta tehnologie pentru cele mai mari companii ale lumii

    Un start-up cu origini româneşti face paşi importanţi pe piaţa emergentă a jocurilor de realitate mixtă, dezvoltând conţinut pentru ochelarii Meta Quest 3 şi Apple Vision Pro. MixRift, fondat de antreprenorul Bobby Voicu, cunoscut pentru succesul anterior cu compania de jocuri MavenHut, împreună cu David Pripas şi Andrei Văduva, a atras o finanţare de 1,6 milioane de dolari în doar şapte săptămâni.

    Cu două jocuri deja în versiune beta şi planuri pentru altele noi, start-up-ul ţinteşte să profite de oportunitatea oferită de această piaţă aflată la început, unde marii jucători din industria de gaming încă nu au intrat. Strategia lor de a testa rapid idei noi şi de a adapta mecanicile de joc la specificul realităţii mixte ar putea plasa MixRift în avangarda acestui segment promiţător al industriei de gaming, estimată la 300 de miliarde de dolari anual.

    „Este o oportunitate foarte mare şi investiţia ne poate ajuta să ardem nişte etape, să ne mişcăm mai repede, ca să putem profita de această oportunitate despre care nu ştim cât de mare e. Nu ştim cât de mult durează această oportunitate. Şi aici mă refer la faptul că este o piaţă fix înainte de a fi vizibilă. Este o piaţă pe care nu există jucători foarte mari. Companiile mari de gaming nu vor intra încă o perioadă destul de lungă de timp pe această piaţă“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Bobby Voicu, cofondator şi CEO al MixRift. El a explicat că pentru companiile mari de gaming, precum Ubisoft sau Electronic Arts, nu este rentabil să investească în prezent în echipe proprii de dezvoltare pentru jocuri de realitate mixtă, însă când segmentul va creşte vor putea intra pe piaţa de profil cumpărând un studio de succes. „Piaţa de gaming în general este de aproape 300 de miliarde de dolari anual, care include console, PC-uri şi mobile, şi atunci o bucată relativ mică a acestei pieţe, de 5 -10 miliarde de dolari, care necesită investiţii destul de mari din partea unui studio, o echipă de oameni care să înţeleagă dispozitivele ş.a.m.d., nu are sens pentru ei. Plus că ei îşi permit să intre în 3-5 ani de acum şi să cumpere unul dintre cele mai mari studiouri de pe acest segment, pentru că au banii necesari.“

    Deşi expert în industria de gaming, Bobby Voicu nu a fost convins de potenţialul pieţei de jocuri pentru realitate mixtă decât după ce a testat el ochelarii Meta Quest 3. „În decembrie anul trecut, David mi-a dat un mesaj în care m-a întrebat ce ştiu eu de realitate mixtă şi i-am zis că nu mă interesează orice e legat de zona asta de «extended reality», «virtual reality». Pentru mine nu e interesant, pentru că mi se face rău de la dispozitivele de realitate virtuală, adică nu pot să mă joc foarte mult pentru că mi-e rău de la mişcare. Dar David din fericire a insistat şi mi-a zis să merg să-mi cumpăr un Quest 3 şi să testez realitatea mixtă pentru că e diferită“, a relatat el, punctând faptul că a durat aproape două săptămâni până să facă achiziţia.

    „Mi-am luat un Meta Quest 3 şi ţin minte că după ce mi-am pus device-ul, mi s-a părut extraordinar. «Mixed reality» înseamnă că exteriorul tău este transmis prin camere video pe nişte ecrane interioare. Deci deşi senzaţia ta este că te uiţi prin ochelari, de fapt tu te uiţi la un stream video al exteriorului tău. În momentul în care îţi instalezi şi porneşti device-ul are un joc făcut de Meta, ca să înveţe utilizatorii să folosească dispozitivul. Şi cum stăteam în biroul meu, deodată s-a auzit aşa ca şi cum s-a crăpat ceva. Mă uit în jur, mă uit pe tavan şi era vizibilă o crăpătură imensă. În secunda următoare, o bucată din tavan mi-a căzut la picioare şi am sărit de pe scaun. Iar asta e foarte interesant, pentru că ştiu că nu îmi cade tavanul, dar creierul n-a putut să facă diferenţa. Efectiv, în fracţiunea aceea de secundă, creierul meu nu a putut să facă diferenţa.“

    Aşadar, după ce l-au cooptat în echipă şi pe Andrei Văduva (CTO MixRift), Bobby Voicu şi David Pripas au deschis prima rundă de finanţare la început de ianuarie, iar negocierile au fost foarte rapide, în şapte săptămâni echipa obţinând o investiţie totală de 1,6 mil. dolari de la trei fonduri de investiţii – Outsized Ventures, Underline Ventures, şi SOSV – şi doi business angel. Suma însă a fost disponibilă în contul start-up-ului abia la finalul lunii iunie, dat fiind tot procesul şi procedurile necesare dintre toate părţile implicate.

    În prezent, start-up-ul are lansate două jocuri de realitate de mixtă în versiune beta – Fractured and Hell Horde. „Avem două jocuri publicate deja, dar sunt într-o formă beta, nu au încă într-o formă ideală, pentru că acesta este modelul nostru de lucru şi a fost cumva şi la MavenHut. Este un model de lucru care ne permite să testăm idei foarte repede, idei de mecanică de joc şi să vedem ce spun utilizatorii, ce spun jucătorii. Am publicat în iunie jocurile şi ne aşteptam să fie puţini jucători, dar au fost mult mai mulţi. Numărul lor creşte şi asta a venit ca o confirmare a tezei noastre că în zona de realitate mixtă nu există conţinut. Nu există jocuri. Şi sper ca noi să rezolvăm lucrul acesta cu modul nostru de lucru“, a precizat Bobby Voicu.

    În momentul de faţă, echipa MixRift se concentrează pe înţelegerea mecanismelor de joc pentru zona de realitate mixtă. „Zona de «mixed reality» este atât de nouă încât nimeni nu ştie care mecanică merge cel mai bine, de fapt. Toată lumea încearcă să ghicească, preia idei de mecanici care deja există pe alte platforme şi le aduc aici şi văd dacă merg. De exemplu, în zona de «virtual reality» există o mecanică specifică mediului într-un joc care se numeşte Gorilla Tag, care este similară cu joaca de-a prinselea, de când eram noi copii, numai că tu eşti o gorilă şi te fugăreşti cu altele. Mecanica este foarte specifică, alergatul este datul din mâini. Aceste mişcări nu pot fi folosite nici pe telefon, nici pe PC, nici pe console, pentru că aceste dispozitive nu îţi pot urmări mişcările braţelor, aşa cum face un dispozitiv de realitate virtuală. Mecanica Gorilla Tag este o mecanică specifică mediului. Ne dorim ca la un moment dat să găsim o mecanică specifică realităţii mixte. Şi nu putem face asta decât testând noi şi noi jocuri.”

    Start-up-ul deja monetizează prin cele două jocuri lansate –  jocul Fractured este 9,99 dolari în prezent în Quest Store sau 2,99 dacă este vorba de dispozitivul Apple Vision Pro. Iar jocul Hell Horde este gratuit, dar are „in-app purchases”.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Raluca Epureanu, fondatoare şi CEO, FlairMakers.

    Ce face? A dezvoltat o platformă digitală tip marketplace prin care jucătorii din industria ospitalităţii pot găsi personal pentru joburi temporare.

    „Concret, platforma FlairMakers este un marketplace care conectează pe de-o parte businessurile din industria ospitalităţii – restaurante, baruri, hoteluri, spaţii de evenimente, iar pe de altă parte ceea ce numim noi talent, adică oamenii care sunt disponibili să lucreze în anumite roluri, dar pe o perioadă temporară, adică nu vorbim de full time. De exemplu, dacă un restaurant are nevoie de un manager de restaurant, nu va veni la noi pe platformă, sunt altele care se ocupă de aşa ceva. Însă dacă un manager de restaurant are nevoie de forţă de muncă temporară pe proiecte specifice, atunci poate veni pe platforma noastră.“

    2. Invitat: Bobby Voicu, cofondator şi CEO al MixRift.

    Ce face? Lucrează acum la dezvoltarea unor jocuri de realitate mixtă ce poate fi explorată cu ajutorul ochelarilor Meta Quest 3 şi Apple Vision Pro.

    „Avem două jocuri publicate deja, dar sunt jocuri într-o formă beta, nu au încă o formă ideală, pentru că acesta este modelul nostru de lucru şi a fost cumva şi la MavenHut. Este un model de lucru care ne permite să testăm idei foarte repede, idei de mecanică de joc şi să vedem ce spun utilizatorii, ce spun jucătorii. Am publicat în iunie jocurile şi ne aşteptam să fie puţini jucători, dar au fost mulţi. Numărul lor a venit ca o confirmare a tezei noastre că în zona de realitate mixtă nu există conţinut. Nu există jocuri. Şi sper ca noi să rezolvăm lucrul acesta cu modul nostru de lucru.“

    3. Invitat: Daniel Dunose, cofondator şi CEO al Brainactive.ai.

    Ce face? A dezvoltat o platformă de cercetare de piaţă ce se bazează pe tehnologia inteligenţei artificiale (AI).

    „Acum suntem în faza de «soft launch». Încercăm să adunăm feedback critic de la cât mai multe persoane şi să reparăm lucrurile care nu li se par în regulă pentru că evident că mai sunt lucruri de corectat. Însă suntem pe «fast track» pentru lansarea full. Mai avem câteva funcţionalităţi de implementat. Dar de la 1 iulie, de când am lansat platforma, avem 150 de persoane care s-au înscris în avans pentru «beta testing» şi apreciem foarte mult feedbackul pe care ni l-au dat.“

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Claudiu Petria, cofondator şi COO al Questo – aplicaţie mobilă de explorare a oraşelor.

    Ce e nou? Start-up local a lansat anul acesta şi evenimente tematice cu jocuri pentru localnici, atacând astfel nu doar segmentul de turism, ci şi cel al populaţiilor din diferite oraşe mari ale lumii. În prezent, start-up-ul se concentrează pe oraşele din Europa, America şi Australia.

    „De când am lansat Questo, planul nostru a fost să venim cu o soluţie prin care să ajutăm oamenii să petreacă timp de calitate în lumea reală, când călătoresc, dar şi când sunt în oraşele lor. În prima etapă, am lansat jocuri pentru explorare atunci când călătoreşti – cu poveşti, locuri, ghicitori şi informaţii despre locurile pe care le vizitezi, toate acele jocuri fiind create de către creatori locali. Avem peste 30.000 de creatori locali în momentul de faţă în platformă care creează jocuri pe diferite teme. Sunt oameni cu experienţe variate – de la scenarişti recunoscuţi la nivel global, game designeri, storytelleri, până la oameni pasionaţi pur şi simplu de scris şi de poveşti. Şi apoi, a doua parte din businessului nostru sau a doua verticală este cea în care creăm jocuri prin care invităm oamenii când sunt în oraşul lor să facă o activitate faină, interactivă, cu prietenii, cu familia. Pentru asta, le-am structurat sub formă de evenimente, cum le numim noi, şi au o temă inspirată din lucruri pe care oamenii le iubesc. Participanţii sunt invitaţi să vină costumaţi şi să vină în grupuri mai mari ca să petreacă timp de calitate şi să creeze noi amintiri.“

    Rubrica „Start-up Boost”

    Invitat: Ştefan Buciuc, CEO al BCR Social Finance

    Program pentru ONG-urile sau alte forme de întreprinderi sociale.

    „Marc este un program de sprijin şi scalare a antreprenoriatului social al organizaţiilor care creează impact şi a fost construit împreună cu Fundaţia Erste, împreună cu Erste Social Finance Holding şi cu partenerii regionali – SIMPACT şi IFUA. În România, este implementat de BCR şi de partenerul nostru local Synerb. De ce este nevoie de program? Dacă ne uităm la date, România este pe ultimul loc în Europa la investiţii în cercetare-dezvoltare, în digitalizare, la tot ce înseamnă învăţământ continuu. (…) Practic toată partea de post-universitar, pe urmă inovaţia, nu mai discutăm de colaborare, tot ce înseamnă infrastructură socială. Dacă ne uităm la obiectivele de dezvoltare durabilă, suntem pe ultimul loc în UE. Şi de aici vine nevoia.Până la urmă, Europa Centrală şi de Est are toate problemele acestea, dacă ne uităm comparativ cu ţările din vest, şi rezultatul a fost programul Marc.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • „Mi-am propus să aduc compania în top trei firme de consultanţă în tehnologie din România”

    …spune Iulia Surugiu, care a fost numită director general al companiei de servicii şi soluţii IT cu origini franceze SII România anul acesta. Cu peste un deceniu de experienţă în companie, ea a deţinut anterior funcţia de director operaţional şi are un obiectiv clar pentru mandatul său. Care este însă viziunea sa de leadership?

     

    1. Care este obiectivul de carieră pe care vi l-aţi fixat în prezent?

    Primul pas în cariera mea a fost transformarea companiei – din IT outsourcing către consultanţă în tehnologie, diversificându-ne şi specializându-ne într-un domeniu de mare cerere. Următorul obiectiv este să aduc compania în top trei firme de consultanţă în tehnologie din România şi să ne punem în mod real amprenta pe piaţă, contribuind la dezvoltarea sectorului tehnologic local prin servicii cu valoare adăugată.

    2. Munca remote sau de la birou? De ce?

    În opinia mea, un model hibrid, cu prezenţă preponderentă la birou, este cel mai potrivit în contextul actual. Consider că prezenţa fizică la locul de muncă aduce beneficii semnificative în ceea ce priveşte crearea de conexiuni autentice şi construirea unei echipe unite şi motivate. A fi prezent la faţa locului înseamnă a fi direct implicat în acţiune, a putea răspunde rapid şi eficient la provocări şi a avea o înţelegere profundă a dinamicii de echipă şi a proiectelor în derulare.

    3. Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera?

    Apreciez în mod deosebit la colegii mei spiritul de echipă, pasiunea pentru ceea ce fac şi dorinţa de evoluţie continuă, calităţi esenţiale pentru mine şi pentru cultura organizaţională pe care o promovăm. Îmi place să ofer un exemplu pozitiv şi sunt întotdeauna prima care se implică şi contribuie. În ceea ce priveşte defectele, sunt convinsă că, alături de oameni motivaţi şi dedicaţi, putem depăşi orice obstacol.

    4. Există work-life balance în prezent?

    „Work hard, play hard” mă defineşte atât în viaţa profesională, cât şi în cea personală. Sunt o persoană activă, care se implică profund în tot ceea ce face, sunt mereu în mijlocul acţiunii şi să mă dedic cu pasiune fiecărui aspect al vieţii mele. Mă străduiesc să îmi respect promisiunile şi să îmi gestionez timpul astfel încât să pot oferi atenţia şi energia necesară atât muncii, cât şi vieţii personale, pentru a menţine un echilibru sănătos.

    5. Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

    Viaţa, înainte de toate – mă bucur intens de lucrurile mărunte, fiind un spirit vibrant şi energic. Mâncarea, călătoriile, dansul – toate contribuie la bucuria de a savura fiecare moment, de interesul real pentru descoperirea de noi oameni şi oportunităţi, precum şi arta de a naviga cu graţie şi efect prin diverse situaţii. Aşa îmi reîncarc bateriile, reuşesc să rămân creativă şi să îmi menţin o perspectivă deschisă şi optimistă asupra tuturor provocărilor.

    6. Mai este loc de lectură în agenda unui lider al prezentului?

    Da, lectura reprezintă deopotrivă modalitatea de a mă dezvolta continuu şi de a rămâne conectată la idei şi concepte noi, esenţiale pentru un lider contemporan. Una dintre lecturile recente care m-a impresionat în mod deosebit a fost seria scrisă de Yuval Harari, cărţi care mi-au oferit o perspectivă profundă şi fascinantă asupra istoriei şi evoluţiei umanităţii.   

    Iulia Surugiu CEO, SII România

     

    Vârstă: 39 de ani

    Cifră de afaceri (pentru anul fiscal 2023-2023): 40,8 mil. euro

    Profit net: 4 mil. euro

    Număr de angajaţi: 650

  • Start-up-ul energytech OgreAI a ajuns la investiţii totale de 6 mil. euro după ce a luat o finanţare nouă în valoare de 3 mil. euro. Investitorul principal este VERBUND X Ventures – fondul de investiţii al principalului furnizor de energie electrică din Austria

    Start-up-ul româno-britanic Ogre AI, specializat în furnizarea de soluţii de prognoză bazate pe inteligenţă artificială pentru sectorul energetic, a ajuns la investiţii totale de 6 milioane de euro după ce a atras recent o finanţare nouă în valoare totală de 3 milioane de euro. Runda nouă de finanţare a fost condusă de VERBUND X Ventures – fondul de investiţii al principalului furnizor de energie electrică din Austria, căruia i-au alăturat şi o parte dintre investitorii existenţi – Early Game Ventures, Soulmates Ventures, MMC Greater London Fund – şi Sofia Angels Ventures.

    “Prin investiţia noastră în Ogre AI sprijinim o tehnologie inovatoare, care poate avea impact asupra întregii industrii energetice. Prin generarea de predicţii mai precise pentru producţia şi consumul de energie, putem să integrăm mai eficient sursele regenerabile în activitate şi să ne optimizăm reţelele. Acesta este un pas important în strategia noastră de a promova tehnologii inovatoare, care să susţină tranziţia către un sistem energetic mai durabil”, a declarat Michael Strugl, CEO VERBUND X Ventures.

    Noua finanţarea va susţine dezvoltarea tehnologiei şi extinderea prezenţei pe piaţă a Ogre AI.

    „Suntem încântaţi să colaborăm cu VERBUND pentru a ne dezvolta tehnologia şi pentru a ne extinde pe noi pieţe. Aceast parteneriat ne va ajuta să dezvoltăm soluţii care vor aduce îmbunătăţiri semnificative în sustenabilitatea şi eficienţa reţelelor energetice. Împreună ne propunem să oferim furnizorilor de energie soluţii avansate bazate pe inteligenţă artificială, care să optimizeze operaţiunile şi să contribuie la tranziţia globală către energia regenerabilă”, a spus Matei Stratan, fondator şi CEO al Ogre AI.

    Start-up-ul, fondat în 2021, a atras o primă finanţare în 2022, runda de atunci, în valoare de 2 milioane de euro fiind condusă de Early Game Ventures. Apoi, în 2023 a atras o investiţie nouă de 625.000 de euro de la Soulmates Ventures şi a avut totodată şi o campanie de strângere de fonduri prin intermediul platformei SeedBlink.

    Echipa OgreAI are dezvoltate mai multe soluţii avansate bazate pe inteligenţă artificială, capabile sa genereze predicţii legate de producţia şi cererea de energie. Principalul său produs de prognoză se bazează pe algoritmi avansaţi de machine learning şi are capacitatea de a gestiona impredictibilitatea surselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară şi eoliană, precum şi variaţiile în cererea de piaţă. Acest lucru permite operatorilor de energie să îşi optimizeze operaţiunile, să-si reducă costurile, să gestioneze riscurile financiare şi să răspundă mai bine provocărilor generate de tranziţia energetică.

    „Ogre AI adresează o problemă crucială în industria energetică – prognozarea variaţiilor surselor regenerabile şi a cererii de energie. Combinaţia dintre expertiza tehnică şi aplicabilitatea practică recomandă această companie drept un partener important în iniţiativele noastre viitoare”, a explicat Franz Zöchbauer, directorul general al VERBUND X Ventures.

    Colaborarea dintre VERBUND şi Ogre AI a început în cadrul programului VERBUND X Accelerator 2023/24 şi are ca obiectiv optimizarea predicţiilor de cerere de energie în reţeaua de staţii de încărcare pentru autovehicule electrice a VERBUND. “Ogre AI aduce instrumente avansate de analiză a datelor şi capabilităţi de modelare predictivă, care generează prognoze mai precise, dar şi eficienţă operaţională sporită. Acest parteneriat este foarte important pentru tranziţia energetică, deoarece ajută la depăşirea provocărilor legate de energiile regenerabile fluctuante şi de schimbările înregistrate în cererea de piaţă, îmbunătăţind  integrarea surselor de energie regenerabile şi a noilor tehnologii”, susţin reprezentanţii Ogre AI.  

    Pentru VERBUND, această investiţie reprezintă o extindere strategică a activităţilor sale în domeniul soluţiilor energetice inteligente, cu care poate aborda provocările şi oportunităţile tranziţiei în domeniul energiei.

    În prezent, Ogre AI operează în total în şase ţări – Marea Britanie, România, Grecia, Austria, Olanda şi Slovacia, printre clienţii săi numărându-se jucători mari precum Enel, CEZ, VERBUND, PPC, Alliander şi E.ON.

  • Presiune tot mai mare pe companiile din tehnologie: Google va avea de plătit o amendă de 2,4 miliarde de euro acordată de Comisia Europeană pentru practici anticoncurenţiale

    Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a menţinut o decizia de amenda Google cu 2,4 miliarde de euro pentru abuz de poziţie dominanţă în piaţa motoarelor de căutare, scrie Bloomberg.

    Amenda a fost acordată în baza unei investigaţii realizate de Comisia Europeană în anul 2017. Concluzia anchetei a fost că Google îşi favoriza propriile servicii pe motorul de căutare, în detrimentul concurenţilor. Gigantul american contestase amenda, decizia de astăzi fiind una finală.

    „Suntem întristaţi de decizia curţii. Am făcut schimbări încă din 2017 pentru a respecta standardele Comisiei Europene”, a declarat un purtător de cuvânt al Google.

    Autorităţile de reglementare din intreaga lume pun tot mai mare presiune pe compania deţinută de Alphabet.

    În luna martie Comisia Europeană a declanşat o nouă investigaţie pentru a vedea dacă Google respectă noile legi europene.

    Departamentul de Justiţie al SUA a dat în judecată Google pentru practici anticoncurenţiale în privinţa publicităţii pe platformele sale.