BusinessMagazin

Tag: sua

  • Şefa politicii externe a UE solicită revenirea la masa negocierilor după loviturile SUA din Iran

    Şefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a îndemnat duminică toate părţile să facă un pas înapoi şi să revină la masa negocierilor, după ce forţele americane au lovit trei situri nucleare iraniene.

    „Iranului nu trebuie să i se permită să dezvolte o armă nucleară”, a declarat Kallas într-o postare pe platforma X, citată de Reuters.

    „Îndemn toate părţile să facă un pas înapoi, să revină la masa negocierilor şi să prevină o nouă escaladare”, a spus ea, adăugând că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

    SUA au atăcat în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică instalaţiile nucleare iraniene de la Fordo, Natanz şi Isfahan.

  • SUA: Democraţii condamnă intervenţia fără aprobarea Congresului

    Unii parlamentari democraţi din SUA condamnă loviturile americane din Iran şi faptul că acestea au fost efectuate fără consimţământul Congresului, scrie BBC.

    Congresmanul Alexandria Ocasio-Cortez spune că este o „încălcare gravă” a Constituţiei şi „un motiv absolut şi clar de punere sub acuzare”.

    „A riscat impulsiv să lanseze un război care ne poate prinde în capcană generaţii întregi”, a afirmat ea pe X.

    Rashida Tlaib condamnă, de asemenea, ceea ce ea numeşte „încălcarea flagrantă” a Constituţiei SUA şi solicită Congresului să intervină imediat> „Am văzut unde ne-au adus decenii de război fără sfârşit în Orientul Mijlociu – toate bazate pe minciuna <armelor de distrugere în masă>. Nu vom cădea din nou în capcană”.

    Şi congresmanul Jim McGovern a reacţionat: „Trump tocmai a bombardat Iranul fără aprobarea Congresului, târându-ne ilegal în război în Orientul Mijlociu. Nu ne-am învăţat lecţia?”.

  • SUA mută active militare şi limitează accesul la cea mai mare bază a sa din Orientul Mijlociu

    Decizia are loc după ce preşedintele Donald Trump a refuzat să precizeze dacă Statele Unite vor ataca instalaţiile nucleare ale Iranului.

    Ambasada SUA în Qatar a emis joi o alertă prin care restricţionează temporar accesul personalului său la baza aeriană Al Udeid, cea mai mare instalaţie militară americană din Orientul Mijlociu, situată în deşertul de lângă Doha.

    Ambasada a transmis personalului şi cetăţenilor americani din Qatar să îşi sporească vigilenţa „din prudenţă şi în contextul ostilităţilor regionale în curs de desfăşurare”.

    Cei doi oficiali americani, care au vorbit sub rezerva anonimatului, au declarat că mutarea avioanelor şi a navelor a făcut parte din planurile de protecţie a forţelor americane. Unul dintre oficiali a declarat că aeronavele care nu se aflau în adăposturi securizate au fost mutate de la baza Al Udeid, iar navele militare au fost mutate dintr-un port din Bahrain, unde se află flota a 5-a a armatei.

    „Nu este o practică neobişnuită. Protecţia forţelor este prioritară”, a mai spus oficialul.

  • Statele Unite, fabrică de milionari: Peste 1.000 de oameni pe zi au devenit milionari în 2024

    Averile au crescut disproporţionat de rapid anul trecut în Statele Unite, unde peste 379.000 de persoane au devenit noi milionari în dolari americani, adică mai mult de 1.000 pe zi, titrează Reuters.

    Valoarea netă a averilor persoanelor fizice a crescut cu 4,6% la nivel mondial şi cu peste 11% în cele două Americi, fiind susţinută de un dolar american stabil şi de pieţe financiare optimiste, potrivit Global Wealth Report 2025 realizat de UBS.

    Statele Unite au reprezentat aproape 40% din numărul total al milionarilor la nivel global în 2024.

    În 2023, Europa, Orientul Mijlociu şi Africa au condus revenirea averilor globale, după o scădere înregistrată în 2022.

    China extinsă, definită în raport ca incluzând China continentală, Hong Kong şi Taiwan, a ocupat primul loc anul trecut în ceea ce priveşte numărul persoanelor cu o avere netă între 100.000 şi 1 milion de dolari, cu o pondere de 28,2%, urmată de Europa de Vest (25,4%) şi America de Nord (20,9%).

    Totuşi, majoritatea oamenilor din lume rămân sub acest prag, peste 80% dintre adulţii incluşi în eşantionul UBS având o avere netă sub 100.000 de dolari. Per total, aproximativ 1,6% dintre aceştia aveau o avere netă de 1 milion de dolari sau mai mult, arată raportul.

  • Cât de aproape e sfârşitul supremaţiei dolarului? China proclamă naşterea unei noi ordini monetare globale, în vreme ce SUA simte presiunea tot mai agresivă a yuanului şi euro în lupta pentru controlul economiei mondiale

    Guvernatorul Băncii Centrale a Chinei, Pan Gongsheng, a lansat un mesaj cu ecouri geopolitice puternice în cadrul celui mai important forum financiar al ţării, afirmând că lumea se îndreaptă spre o nouă ordine monetară globală, în care dominaţia istorică a dolarului american va fi contestată de alte monede suverane – în special de yuanul chinezesc (renminbi), informează Financial Times.

    Pan a subliniat că, deşi dolarul şi-a consolidat supremaţia la nivel mondial imediat după Al Doilea Război Mondial şi a rămas până azi valuta de referinţă, această hegemonie este din ce în ce mai fragilă. El a atras atenţia asupra riscului unei „dependenţe excesive” de o singură monedă internaţională.

    „În viitor, sistemul monetar global ar putea evolua către un model multipolar, în care mai multe monede suverane să coexiste, să concureze între ele şi să se echilibreze reciproc”, a declarat Pan, indicând un rol tot mai important al yuanului pe scena financiară mondială.

    Potrivit acestuia, cele mai importante schimbări din ultimele două decenii în arhitectura monetară internaţională au fost apariţia monedei euro şi ascensiunea yuanului după criza financiară din 2008. În prezent, renminbi este deja a doua cea mai utilizată monedă în finanţarea comerţului internaţional şi a treia ca volum în plăţile globale.

    Declaraţiile lui Pan vin la o zi după ce preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a sugerat că „rolul dominant al dolarului nu mai este garantat”, deschizând astfel drumul pentru ca euro să îşi consolideze poziţia ca monedă globală de referinţă.

    În spatele acestor declaraţii se conturează o presiune tot mai mare din partea Chinei pentru realizarea unui sistem monetar internaţional multipolar – o ambiţie veche, revigorată de tensiunile comerciale şi strategice tot mai intense cu Statele Unite. Deşi cele două puteri au ajuns recent la un armistiţiu fragil în războiul tarifelor, relaţiile rămân încordate, mai ales în contextul unei noi administraţii americane care zguduie regulile jocului global.

    „Atunci când apar conflicte geopolitice, tensiuni legate de securitatea naţională sau chiar războaie, moneda dominantă pe plan internaţional devine uşor de transformat în armă”, a avertizat Pan, făcând aluzie clară la felul în care dolarul este folosit în sancţiuni şi blocaje economice.

    Recent, Pan şi Lagarde au semnat la Beijing un memorandum de înţelegere privind cooperarea dintre băncile centrale ale Chinei şi Europei, care prevede un cadru pentru dialog constant în domeniul politicii monetare – un alt semn că echilibrul global al puterii valutare începe să se reconfigureze.

  • Schimbare tectonică în domeniul financiar: Tinerii finanţişti din SUA se reorientează către fondurile de private equity, în timp ce băncile angajează tot mai puţini absolvenţi. „Rolurile de junior sunt extraordinar de rare”

    Cu activitatea de fuziuni şi achiziţii la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii şi cu o piaţă a ofertelor publice iniţiale (IPO) care dă semne de revenire în SUA, absolvenţii de finanţe se confruntă în această vară cu o piaţă a muncii restrânsă şi inegală, scrie FT.

    Pentru studenţii din programele de master în finanţe, încetinirea activităţii în investment banking i-a împins să îşi lărgească aria de căutare, dincolo de rolurile tradiţionale. Experţii afirmă că angajările în zona de consultanţă s-au redus, iar competiţia pentru posturile din băncile de top („bulge-bracket”) devine tot mai acerbă.

    Lee Thacker, partener la firma londoneză de recrutare Silvermine Partners, are o viziune pesimistă: „Rolurile de junior pentru absolvenţi sunt extraordinar de rare”, spune el. „Vedem peste 5.000 de aplicaţii pentru orice post de junior pe care îl gestionăm”.

    Marile bănci au redus angajările pentru poziţiile de la începutul carierei ca răspuns la activitatea slabă de tranzacţionare. Bank of America a eliminat 150 de posturi de junior investment banker la începutul anului 2025, ca parte a procesului său anual de restructurare, majoritatea angajaţilor afectaţi fiind relocaţi în alte părţi ale companiei.

    Pentru a ilustra cât de competitiv a devenit acest domeniu, Goldman Sachs a dezvăluit recent că acceptă doar 1% din cele 875.000 de aplicaţii primite anual.

    Totuşi, în timp ce unele bănci rămân pe poziţii, firmele de private equity se mişcă mai repede. Grupuri de tip buyout precum Apollo, KKR şi TPG accelerează procesele de recrutare, oferind posturi studenţilor şi proaspeţilor absolvenţi cu puţină experienţă în muncă, adesea cu ani înainte ca aceştia să intre oficial pe piaţa muncii.

    Această cursă a angajărilor a intensificat concurenţa cu băncile de pe Wall Street şi îi determină pe unii candidaţi să îşi regândească strategiile de carieră.

    La Skema Business School din Franţa, studenţii îşi extind tot mai mult orizonturile, orientându-se spre private equity, managementul riscului şi pieţele de capital, pe măsură ce activitatea de tranzacţionare încetineşte şi apar oportunităţi dincolo de investment bankingul tradiţional.

    „Când mediul global duce la o scădere a numărului de tranzacţii M&A, studenţii noştri explorează alternative dincolo de rolurile clasice de analişti”, afirmă Pascale Viala, directorul de comunicare al instituţiei.

    Aceeaşi prudenţă planează şi asupra Hong Kongului, centrul financiar al Asiei. Potrivit lui Raymond Xiao, director pentru dezvoltarea carierei la programul MSc al HKUST Business School, rolurile în front-office rămân limitate, iar angajatorii devin mai selectivi.

    „Piaţa rămâne incertă, iar angajatorii din firmele financiare globale devin tot mai atenţi în privinţa controlului costurilor”, declară el.

    Totuşi, acest lucru nu înseamnă dispariţia oportunităţilor, ci mai degrabă o redirecţionare. Xiao remarcă o cerere constantă în domenii precum private banking, managementul averii. Într-o piaţă mai competitivă, aceste zone sunt tot mai des percepute ca puncte de intrare viabile.

  • Întâlnirea anuală a Grupului Bilderberg a început în Suedia. Media nu are acces, iar delegaţii nu discută despre ce s-a vorbit la forumul de înat nivel fondat în 1954. Cât de mare este de fapt impactul Grupului Bilderberg

    Întâlnirea anuală Bilderberg începe joi în Suedia, oferind un forum privat de discuţii într-un moment în care preşedintele Donald Trump a zdruncinat relaţiile de securitate şi economice dintre SUA şi Europa.

    Evenimentul de networking la nivel înalt a fost creat în 1954 pentru a încuraja dialogul între SUA şi Europa. Nu permite accesul mass-mediei, iar delegaţii vorbesc rareori despre ceea ce s-a discutat, ceea ce a alimentat numeroase teorii ale conspiraţiei legate de scopurile reuniunii.

    Printre delegaţii din acest an, ale căror nume au fost publicate de organizatori chiar înainte de începerea întâlnirii, se numără secretarul general al NATO Mark Rutte, CEO-ul Microsoft Satya Nadella şi Christopher Donahue, comandantul Forţelor Terestre ale SUA pentru Europa şi Africa.

    Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson va susţine un discurs „despre competitivitatea Suediei şi a UE şi despre sprijinul Suediei pentru Ucraina”, a declarat purtătorul său de cuvânt pentru Reuters.

    Relaţiile transatlantice se află în fruntea agendei, alături de Ucraina, materiile prime critice şi inteligenţa artificială, potrivit organizatorilor, care publică şi lista participanţilor.

    În rest, informaţiile sunt limitate. Organizatorii spun că secretomania are scopul de a le permite participanţilor să discute liber, într-un mediu de încredere.

    „Nu există un rezultat dorit, nu există o declaraţie finală, nu se propun rezoluţii şi nu se organizează voturi, iar Întâlnirea nu susţine niciun partid politic sau punct de vedere,” se arată pe site-ul oficial.

    Este dificil de evaluat cât de mare este, de fapt, influenţa grupurilor precum Bilderberg, potrivit Christinei Garsten, profesoară la Colegiul Suedez pentru Studii Avansate, care studiază think tank-urile transnaţionale.

    Scopul lor este să modeleze agenda politică şi corporativă în sens larg. Însă, dacă sunt percepute ca având prea multă influenţă, pot fi acuzate că sunt anti-democratice.

    „Acolo pot înflori teoriile conspiraţiei,” a spus ea.

    Garsten a respins credinţa, împărtăşită de unii, că grupuri precum Bilderberg ar forma un guvern mondial ocult. „Cred că este o exagerare foarte mare,” a afirmat ea.

     

     

     

     

  • SUA nu sunt implicate în atacurile împotriva Iranului, declară secretarul de stat american

    „Nu suntem implicaţi în atacurile Israelului împotriva Iranului”, declară vineri secretarul de stat american Marco Rubio. O şedinţă a Consiliului Naţional de Securitate din SUA a fost convocată vineri dimineaţă, informează Reuters.

    Preşedintele american Donald Trump va convoca o reuniune a Consiliului Naţional de Securitate vineri dimineaţă, în urma atacului din Iran, a declarat Casa Albă.

    Purtătorul de cuvânt al Forţelor Armate iraniene a declarat că Israelul şi principalul său aliat, Statele Unite, vor plăti un „preţ greu” pentru atac, acuzând Washingtonul că a oferit sprijin pentru operaţiune.

    Un oficial israelian a declarat pentru postul de radio israelian Kan că Israelul s-a coordonat cu Washingtonul cu privire la atacuri. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, însă, că Statele Unite nu au fost implicate şi că Israelul a acţionat unilateral pentru autoapărare.

    „Nu suntem implicaţi în loviturile împotriva Iranului şi prioritatea noastră principală este protejarea forţelor americane din regiune”, a afirmat Rubio într-un comunicat. „Permiteţi-mi să fiu clar: Iranul nu ar trebui să ţintească personalul din SUA”, a adăugat el.

    Departamentul de Stat a emis un avertisment potrivit căruia toţi angajaţii guvernului american din Israel şi membrii familiilor acestora ar trebui „să se adăpostească pe loc până la noi ordine”.

  • Administraţia SUA dă în judecată statul New York pentru interzicerea arestărilor lângă tribunale

    Departamentul de Justiţie al SUA a anunţat joi că a dat în judecată statul New York pentru o lege cunoscută sub numele de Legea pentru protejarea instanţelor, care interzice arestările de către autorităţile de imigrare la sau în jurul tribunalelor. Potrivit oficialilor federali, această lege îngreunează persoanelor considerate periculoase şi prevede sancţiuni penale pentru încălcarea acestor interdicţii.

    Procuroarea Generală, Pamela Bondi, a criticat dur politica statului New York, acuzând că urmează modelul Californiei în ceea ce priveşte protejarea imigranţilor ilegali de la aplicarea legii.

    „Această nouă acţiune face parte dintr-un efort susţinut al Departamentului de Justiţie de a proteja siguranţa cetăţenilor americani şi de a aplica legea cu fermitate”, a declarat Bondi.

    Tot joi, un judecător federal din San Francisco urma să audieze argumentele într-un alt proces, intentat de statul California împotriva deciziei lui Trump de a desfăşura trupe americane în Los Angeles pentru a sprijini aplicarea măsurilor de imigraţie.

  • Trump: Acordul comercial SUA-China este „încheiat”,

    Acordul comercial SUA-China este „încheiat”, a declarat preşedintele american Donald Trump miercuri, la câteva ore după ce negociatorii de la Washington şi Beijing au convenit asupra unui măsuri, printre care eliminarea restricţiilor chinezeşti privind exportul de minerale rare şi alte componente industriale critice.

    „Acordul nostru cu China este încheiat, sub rezerva aprobării finale cu preşedintele Xi şi cu mine. Primim un total de tarife de 55%, China primeşte 10%”, a transmis Trump pe platforma Truth Social.

    Discuţiile dintre cele două delegaţii au avut loc la Londra.