Tag: studiu

  • Chiriile în pandemie. Cât plătesc un bucureştean, un clujean şi un timişorean pentru un apartament cu 2 camere

    Noul val al pandemiei de COVID-19 a determinat o stagnare a preţurilor pe piaţa închirierilor, arată un studiu RE/MAX România. Totodată, cererea pe ambele segmente – rezidenţial şi office – a rămas constantă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă a scăzut comparativ cu 2019.

    Conform datelor cumulate din birourile RE/MAX România, cererea pe segmentul chirii rezidenţiale a cunoscut în septembrie o creştere de cca. 20% faţă de anul precedent, cele mai numeroase solicitări fiind la începutul lunii, când planul de învăţământ prevedea reluarea şcolilor în format fizic. Însă aceasta a scăzut accentuat spre sfârşitul lunii, când condiţiile impuse de pandemie au devenit mai restrictive, iar universităţile au anunţat reluarea cursurilor în mediul online.

    Cele mai căutate tipuri de locuinţe rămân, în continuare, apartamentele, urmate de garsoniere şi case/vile. Totodată, în ciuda scumpirilor din ultima perioadă, preţul chiriilor s-a menţinut relativ constant, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În prezent, pentru un apartament cu două camere, preţurile la închiriere variază între 300 şi 600 de euro în Bucureşti, 300 şi 550 de euro în Cluj, respectiv 250 şi 450 de euro în Timişoara, în funcţie de zonă, finisaje şi suprafaţă. Pentru o garsonieră, chiriaşii plătesc între 200 şi 350 de euro în Bucureşti, 200-350 de euro în Cluj şi 150-250 de euro în Timişoara.

    „Condiţiile incerte din piaţă ne împiedică să facem predicţii pentru viitor, însă principalul factor de schimbare a tendinţelor, cu impact direct asupra pieţei chiriilor în oraşele mari, este reprezentat de evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive impuse de autorităţi”, a declarat Iulian Berghian, Director Executiv RE/MAX România

    În anul 2020, funcţionarea şcolilor în online a cauzat scăderea cererii pentru chirii rezidenţiale, mai ales în principalele oraşe universitare. Cele mai mari schimbări s-au remarcat, însă, pe piaţa clădirilor de birouri, unde angajatorii, datorită necesităţii implementării sistemului work from home, au renunţat la spaţiile de birouri sau au renegociat în jos chiriile.

  • Este oficial: Creşterea salariului minim până la 2.550 de lei a fost publicată în Monitorul Oficial. De anul viitor nu va mai exista salariul minim pentru studii superioare

    Salariul minim brut pe economie va creşte cu circa 10,9% de la 1 ianuarie 2022, până la 2.550 de lei, de la 2.300 de lei cât este în prezent, potrivit HG nr. 1.071 din 2021, publicată ieri în Monitorul Oficial.

     Ca urmare a acestei majorări, taxele datorate la stat pentru un angajat încadrat cu salariul minim şi normă întreagă vor creşte de la 966 la 1.083 lei pe lună.

    Mai mult, începând de anul viitor nu va mai exista salariul minim pentru angajaţii pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor absolvite. Salariul minim pentru studii superioare dispare pentru că, odată cu această majorare a salariului brut pe economie este depăşită valoarea brută de 2.350 lei atribuită acestui tip de salariu minim.

    În schimb, salariul minim pentru angajaţii din sectorul construcţiilor nu a suferit vreo modificare. Aceşti salariaţi vor fi plătiţi în continuare cu minimum 3.000 lei brut lunar, vor fi scutiţi de contribuţia la sănătate, impozitil pe venit şi Pilonul II.

    O altă consecinţă a majorării salariului minim este creşterea plafoanelor prin a căror depăşire persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate până la 30.600 lei.

    Statisticile arată că aproape unu din trei angajaţi din România (29%), adică 1,6 milioane dintr-un total de 5,5 milioane de contracte de muncă, este remunerat cu salariul minim pe economie. În 2011, doar 400.000 de contracte de muncă dintr-un total de 5,5 milioane erau la nivelul minim.

     
  • Alina Culcea, preşedinte ARPIM: România se află pe ultimul loc la accesul de medicamente inovative

    “România se află pe ultimul loc la accesul de medicamente inovative. În 2016-2019 s-au aprobat 152 medicamente inovatoare la nivel european şi doar 39 de medicamente până în ianuarie 2021 la noi. Nu sunt suficiente pentru nevoile pe care le avem. România a suferit în ultimii ani întârzieri dramatice, s-au pierdut investiţii majore, am putea atinge 800 milioane de euro potenţial dacă am aproba studiile clinice ce îşi aşteaptă derularea pe teritoriul României. Piaţa studiilor clinice din România se ridică la 70 milioane de euro, pierdem milioane de euro din simpla birocraţie, ni se blochează accesul la molecule de ultimă generaţie”, a spus Alina Culcea, preşedinte ARPIM, în cadrul ZF Health&Pharma Summit.

     

  • Studiu: Persoanele nevaccinate, predispuse să fie spitalizate din cauza COVID-19

    Persoanele nevaccinate sunt de 17 ori mai predispuse să fie spitalizate din cauza COVID-19 în comparaţie cu persoanele vaccinate, este concluzia unui studiu realizat de specialiştii americani.

    Cercetarea a fost realizată de specialiştii de la Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA.

    „CDC, SUA: Persoanele nevaccinate au de 17 ori mai multe şanse de a fi spitalizate cu COVID-19 decât persoanele care sunt vaccinate cu schemă completă”, scrie pe pagina RO Vaccinare.

    Concluzia specialiştilor este că prin vaccinarea împotriva COVID-19 se reduce riscul de infectare, de transmitere a virusului, de spitalizare şi de deces.

  • Studiu: Unul din doi angajaţi au început să-şi caute un nou loc de muncă în ultimele 12 luni

    Unul din doi angajaţi a început un proces de identificare al unui nou job, dar a renunţat la acesta cel puţin o dată în ultimele 12 luni, conform unui  studiu realizat de compania de recrutare GI România şi Dora Market Research.  

    În ceea ce priveşte motivele pentru care au renunţat la trecerea la un nou loc de muncă, 27,8% dintre respondenţi susţin că noul loc de muncă nu aducea un plus de avantaje, 21% susţin că le e teamă de schimbare, iar 16% susţin că ofertele noi implică venituri mai mici decât cele actuale.

    Cu toate acestea, 51% din totalul respondenţilor ar alege un angajator mai puţin cunoscut, dacă ar primi un venit cu 15% mai mare decât cel actual. Cu toate acestea, distribuţia pe domenii de activitate arată că în domeniile de producţie şi retail, se preferă o companie cunoscută, în timp ce în domeniile serviciilor şi office se preferă un salariu mai mare.

    ”Pandemia a transformat viaţa tuturor în ultimul an şi jumătate, iar un salariu nu mai este suficient pentru un angajat. Pe lângă atragerea de noi talente, focusul companiilor a devenit retenţia de personal”, a declarat Cristian Huzău, country manager al GI Group.

    Pentru 3 din 4 respondenţi, munca la distanţă nu este posibilă, conform sursei citate. Cu toate acestea, dacă ar putea alege, 39,61% ar prefera să lucreze hibrid, 31,44% ar prefera să lucreze de la birou şi 28,95% ar prefera să lucreze de acasă.

    Circa 83,66% dintre respondenţi declară că s-au gândit cel puţin o dată în ultima perioadă să îşi schimbe domeniul de activitate. Cu toate acestea, doar 1 din 4 angajaţi a început acţiuni concrete în această direcţie prin cursuri de formare sau recalificare.

    Mai mult, 76% dintre respondenţi declară că ar prefera creşterea venitului în raport cu posibilitatea de a munci remote, circa 55% dintre respondenţi declară că nu ar renunţa la venit dacă ar fi puşi să aleagă între a munci de acasă şi a beneficia de un venit mai mic, iar 5% ar renunţa chiar şi la 20% din venitul lunar pentru posibilitatea de a lucra de acasă.

    Studiul GI România şi Dora Market Research by Happy Recruiter a fost realizat în perioada15 iulie- 15 august şi a avut un eşantion de 1.548 de persoane.

     

  • Pfizer anunţă că datele din Israel arată că a treia doză restabileşte protecţia la 95%

    Datele au fost colectate de la 1 iulie până la 30 august, când varianta delta era în creştere în toată ţara.

    FDA a publicat datele pe măsură ce se confruntă cu presiuni din partea administraţiei Biden pentru a autoriza doze de rapel pentru populaţia generală încă de săptămâna viitoare.

    Pe baza datelor, Pfizer a spus că „solicită acordarea unei doze de rapel din [vaccinul Pfizer] administrat intramuscular la aproximativ 6 luni după doza 2 la persoanele cu vârsta peste 16 ani”.

    Compania a inclus, de asemenea, date dintr-un studiu de fază 3, pe aproximativ 300 de persoane cu vârste cuprinse între 19 şi 55 de ani. O treime dintre participanţi erau supraponderali, iar o treime erau obezi, conform documentelor.

    Pfizer şi partenerul BioNTech vor acceptul agenţiei pentru a reia doză în cazul persoanelor cu vârsta peste 16 ani din SUA.

  • Top 3 greşeli ale agenţilor imobiliari

    Un business în imobiliare se numără printre cele care se realizează cel mai uşor în prezent în România – cu doar 200 de lei, poţi să îţi înfiinţezi o firmă –  iar loc de noi agenţii există în continuare pe piaţă. Totuşi, ca să ai şi succes în domeniu, sunt câteva greşeli de evitat, mai ales pentru cei aflaţi la început de drum. 

    „Toată lumea are loc sub acest cer imobiliar, este nevoie şi de branduri personale, precum şi de branduri organizaţionale, ideal este să existe un brand personal într-un brand de companie. Având în vedere că este atât de simplu să intri în această breaslă a imobiliarelor şi poţi să practici această profesie cu uşurinţă, există şi riscul ca simplitatea să dea un impact negativ al serviciului prestat”, a spus Cătălin Priscorniţă, CEO şi fondator al agenţiei imobiliare Blitz, în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro, în parteneriat cu Business Magazin.

    El spune că îşi doreşte să existe aceeaşi etică profesională în companii indiferent de dimensiunea afacerilor din domeniu, iar în acest sens, menţionează câteva dintre greşelile pe care agenţii imobiliari ar trebui să le evite. 

    1.     Nu se pun „în papucii clientului”, nu intră în rolul lor, nu simt cu adevărat ce nevoi are clientul şi sunt prea concentraţi pe ei. Sunt prea concentraţi să vorbească deseori şi prea puţin să asculte: „Oricine ştie să calce acceleraţia, dar nu oricine frâna”. Observă că, de multe ori, agenţii imobiliari complică tranzacţiile din cauza faptului că nu sunt dispuşi să asculte nevoile reale ale clienţilor. „Omul nu cumpără pereţi, ci cumpără viaţa care ar putea să se întâmple între pereţi, prezentă şi viitoare. Dacă înţelegem nevoile reale, sociale, dacă te conectezi cu nevoia clientului în etapa de previzionare, creşte foarte mult probabilitatea să îi oferi clientului ce are el nevoie.”

    2.     Altă greşeală pe care o vede frecvent este că unii dintre agenţi renunţă la clienţi uşor: „Fiindcă are balta peşte, fiindcă leadurile vin, luăm mâna foarte repede de pe clienţi. Dacă un client a văzut un imobil şi spune nu, el spune nu fiindcă nu este pregătit să ia o decizie, nu este un nu definitiv”. El crede însă că clientul are nevoie să fie educat mai mult, să se maturizeze din punct de vedere imobiliar: „<<Nu-ul>> este un <<poate>> de mâine şi un <<da>> de poimâine. E totuşi, achiziţia vieţii, prin acel nu, clientul spune că vrea să fie educat mai mult, până să fie maturizat din punct de vedere imobiliar. Înţelege clientul, fii profesionist, stai lângă el şi ajută-l să ia decizii asumat. Zona asta de follow-up lipseşte în totalitate în imobiliare”. 

    3.     Greşeala a treia, care este de departe cea mai grea din punctul de vedere al lui Cătălin Priscorniţă, este aceea că agentul nu se identifică cu rolul său:  „Dacă întrebi, de exemplu, un agent imobiliar, cine este el, 9 din 10 vor răspunde că lucrează în imobiliare. Nu spun că sunt agenţi imobiliari, ci că lucrează în imobiliare, nu se identifică pe rol”. Menţionează că este ideal ca agentul să se identifice cât mai bine cu meseria asta: „Când spui <<Sunt agent imobiliar specializat de trei ani pe vânzarea de case şi am un palmares de 3.000 de case vândute>>, este cu totul altceva. Trebuie să nu uităm cine suntem, în esenţă, suntem schimbători de destine, nu suntem simpli vânzători”. 

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, precum şi a profesiei de broker în acest domeniu, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Cătălin Priscorniţă, CEO al Blitz. 

    – Cătălin Priscorniţă este fondatorul şi CEO-ul agenţiei imobiliare Blitz. Businessul său este format în prezent din 17 birouri, proprii sau deschise în regim de franciză – răspândite în 12 oraşe şi care se dezvoltă în continuare la nivel naţional.

    – Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOSAndroid şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare.  

     

     

     

     

  • Studiu Adecco: Munca susţinută în sistem hibrid creşte productivitatea, dar adaugă presiune pe angajaţi şi lideri

    Munca susţinută în sistem hibrid creşte productivitatea, dar adaugă presiune atât pe angajaţi, cât şi pe leaderi, conform studiului global Resetting Normal: Defining the New Era of Work al grupului Adecco, desfăşurat şi în România.

    “România face parte din acest studiu pentru prima dată. Este foarte interesant să vedem cum angajaţii români împărtăşesc aceleaşi griji şi preocupări ca cei din alte colţuri ale globului. De asemenea, studiul a relevat şi diferenţe mari de percepţie între angajaţii români şi cei din alte ţări sau grupuri de ţări”, spune Florin Godean, country manager al Adecco România.

    Godean adaugă că românii, alături de alţi est europeni, au printre cele mai scăzute dorinţe de a lucra de la distanţă după pandemie. Doar 43% dintre români şi est europeni doresc acest lucru, versus 64% de respondenţi din Japonia sau 63% din Marea Britani.

    ”Românii, alături de alţi est europeni, doresc să revină cât mai repede la birou. 68% dintre români şi est-europeni doresc acest lucru, versus 53% dintre australieni, care sunt reticenţi să revină la birou. La nivel strict regional în Europa de Est, românii sunt cel mai mulţumiţi de perspectivele de carieră în viitorul apropiat, spre deosebire de angajaţii greci”, a exlicat el.

    De asemenea, angajaţii români se declară cel mai puţin afectaţi de presiunea pe sănătatea mintală. În ultimele 12 luni doar 21% dintre respondenţi se declară afectaţi, în comparaţie cu 55% dintre respondenţii din Polonia.  

    La nivel global, 53% dintre lucrători doresc un model de lucru hibrid, în care mai mult de jumătate din timpul petrecut la muncă este la distanţă. Productivitatea a supravieţuit schimbării, cu 82% dintre participanţii la studiu se simt la fel de productivi sau mai mult decât înainte.  Orele suplimentare s-au înmulţit, având o creştere de 14% în ultimul an, iar mai mult de jumătate dintre tinerii lideri au raportat că au suferit de epuizare (“burnout”).

    Tot la nivel global, 73% dintre angajaţi şi lideri solicită să fie măsuraţi în funcţie de rezultate, şi nu în funcţie de orele lucrate, în timp ce doar 36% dintre manageri evaluează performanţa pe baza rezultatelor. Satisfacţia faţă de leadershipul din companii este scăzută şi se resimte o deconectare din ce în ce mai mare faţă de angajaţi. Numai o treime dintre non-manageri simt că primesc recunoaşterea cuvenită în cadrul organizaţiei în care activează.

    Cea mai mare anxietate cu privire la revenirea la birou se înregistrează în Australia (53%), urmată îndeaproape de Marea Britanie (52%) şi Canada (51%).

    Studiul Adecco examinează modul în care atitudinile faţă de muncă s-au schimbat de-a lungul a 12 luni. Raportul este construit pe baza cercetărilor din 2020 ale grupului Adecco, concentrându-se asupra perspectivelor pentru 2021 şi extinzând cercetarea pentru a acoperi 25 de ţări şi 15.000 de respondenţi de la birou, pe tot globul inclusiv România.

     

     

     

     

     

     
  • Cătălin Priscorniţă, CEO şi fondator Blitz: „Pentru dezvoltarea pieţei, este nevoie de o lege a agentului imobiliar”

    După criza din 2008-2009, piaţa imobiliarelor româneşti a trecut printr-o etapă de educare, mai cu seamă datorită clienţilor, care au început să pună din ce în ce mai multe întrebări agenţilor înainte de a cumpăra un imobil. Totuşi, ca piaţa să ajungă la nivelul maturităţii, mai este nevoie de un element: o lege a agentului imobiliar. 

    „Foarte mulţi agenţi imobiliari din perioada anterioară crizei financiare nu mai sunt astăzi, totuşi sunt încă mulţi care practică această profesie drept ceva temporar, pe o durată de câţiva ani. Este în curs de schimbare acest trend, dar nu se regăsesc foarte mulţi veterani ca procent în numărul total al agenţilor imobiliari”, a răspuns Cătălin Priscorniţă, fondator şi CEO al agenţiei imobiliare Blitz, în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN, referindu-se la felul în care cei care lucrează în domeniu se raportează la meseria de agent imobiliar după criza financiară din 2008. 

    El observă că schimbarea a venit mai ales din partea consumatorilor şi a nivelului lor de educaţie când vine vorba despre achiziţiile în imobiliare: dacă în 2007 se mulţumeau să cumpere un teren fără să pară interesaţi de multe detalii legate de imobil, acum au învăţat să pună întrebările potrivite. Clienţii care vor să cumpere un imobil astăzi studiază mult mai bine proprietatea anterior semnării contractului, aspect care se reflectă în fişa postului agentului imobiliar. 

    „Exista o lipsă de cunoştinţe, oamenii nu ştiau de fapt ce nu ştiu şi cumva asta făcea şi ca brokerul să nu îi furnizeze respectivele informaţii informaţii. Au existat <<ţepe>> şi voite, şi nevoite. Acum s-au mai schimbat lucrurile, este o schimbare constantă, în paşi mici, nu în salturi mari. Ca să existe o schimbare mare, trebuie să existe o lege care să schimbe regulile jocului”, a punctat Cătălin Priscorniţă. 

    El observă că pe piaţa locală nu există un registru al tuturor agenţilor imobiliari în prezent – potrivit estimărilor, numărul acestora s-ar plasa la 10.000 – 12.000 de brokeri – iar fiecare dintre aceştia se educă aşa cum cred ei de cuviinţă, în absenţa unei legi care să îi ajute. De asemenea, pe această piaţă există foarte multe companii mici, la nivel de start-up. „Nu spun că este greşit să ai un business mic sau unul bazat pe brandul personal, dar cu cât este mai mic businessul, cu atât eşti mai vulnerabil şi mai impredictibil în faţa viitorului.” 

    De aceea, o lege ar ajuta dezvoltarea pieţei, atât în beneficiul brokerilor,  cât şi al clienţilor acestora. „O lege va schimba regulile jocului pentru toată lumea – va fi pentru toată lumea la fel –  vor exista poate nuanţe pentru companiile mari, dar baza va fi aceeaşi pentru toţi şi toţi vom ajunge la aceeaşi limbă, iar clientul va resimţi aceeaşi calitate a serviciului prestat.”

    Când ar putea să fie lansată o astfel de lege?

    Potrivit lui Cătălin Priscorniţă, care face parte dintr-o comisie consultativă cu Parlamentul, în prezent se lucrează la stabilirea detaliilor pentru expunerea legii în plen. Aceasta va include realizarea unui registru al agenţilor imobiliari, precum şi realizarea unui program de educaţie care să includă un anumit număr de ore de formare pentru toţi agenţii imobiliari, dar să fie pus accentul şi pe existenţa de educaţie continuă; primirea unei licenţe – a unei diplome de agent cu ID unic; existenţa unei asigurări profesionale. 

    „Avem inspiraţia legii agentului european şi a multor alte legi care există în alte ţări, vrem să luăm ce e mai bun din acele legi şi să facem o lege care să fie bună şi predictibilă pentru noi în următorii 3-5 ani de zile.”

    Citiţi mai multe despre evoluţia pieţei imobiliare în România, precum şi a profesiei de broker în acest domeniu, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Cătălin Priscorniţă, CEO al Blitz. 

     

    – Cătălin Priscorniţă este fondatorul şi CEO-ul agenţiei imobiliare Blitz. Businessul său este format în prezent din 17 birouri, proprii sau deschise în regim de franciză – răspândite în 12 oraşe şi care se dezvoltă în continuare la nivel naţional.

     

    – Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOSAndroid şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare.  

     

     

     

  • Cum ajungi la succes în real estate? Studiu de caz: Cătălin Priscorniţă, fondatorul agenţiei Blitz

    Cătălin Priscorniţă, fondatorul şi CEO-ul agenţiei imobiliare Blitz, lucrează în real estate de suficient de mult timp încât să treacă prin două crize. Dacă în criza financiară a fost martorul falimentului firmei pentru care lucra, noua criză, generată de pandemie, l-a prins în rolul de antreprenor cu vise mari. Iar lecţiile învăţate în trecut l-au ajutat să folosească scurtul moment de linişte din piaţă pentru a apăsa acceleraţia dezvoltării naţionale. 

    „În imobiliare îmi place să spun că sunt un lider înnăscut şi un antreprenor în devenire – încerc – fiindcă nu îmi iese de fiecare dată – să mă autodepăşesc de la o lună la alta şi de la un an la altul şi să devin varianta mea cea mai bună în fiecare moment. Am devenit un antreprenor care se lasă inspirat de alţii care au reuşit în viaţă. Îmi doresc să depăşesc această industrie imobiliară şi să o duc acolo unde cred că poate fi dusă”, a spus Cătălin Priscorniţă, fondatorul şi CEO-ul agenţiei imobiliare Blitz, în cea mai recentă ediţie a emisiunii Real Estate. Real Talk by Storia.ro, realizată în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Businessul său este format în prezent din 17 birouri, proprii sau deschise în regim de franciză – răspândite în 12 oraşe şi care se dezvoltă în continuare la nivel naţional. Drumul lui Priscorniţă până aici este însă lung şi atipic. 

    Originar din Bistriţa, a lucrat mai bine de 17 ani în domeniul imobiliarelor în Cluj-Napoca. Totuşi, pornirile sale antreprenoriale sunt chiar mai vechi de atât: au început în copilărie, „după ureche şi după stomac”. Îşi aminteşte de pildă că,  atunci când avea 10-11 ani, mama sa aducea produse „de la ruşi”, iar el devenise responsabil cu vânzarea la piaţă a acestora. 

    Nu e de mirare că se autodescrie independent financiar de când se ştie, iar pe vremuri, pentru el „independenţa era să îmi iau un suc la TEC, o îngheţată sau o gumă Turbo, din banii mei”. 

    La maturitate, a lucrat apoi, cu sau fără contract, vreo 10 ani, interval în care îşi aminteşte că a avut peste 15 joburi, în domenii diverse. Singura punte comună între toate acestea a fost linia de vânzări. 

    Cariera sa „mai serioasă” a început într-o agenţie imobiliară mare în 2006, în Cluj-Napoca. Aceasta s-a închis însă în perioada crizei, din cauza managementului prost, după cum avea să constate el „cu ochii cei de pe urmă”: „Am rămas doar eu cu fondatorul la criza din 2008-2009. El a închis compania, iar eu a trebuit să îmi iau colacul de salvare şi să mă duc departe şi repede, respectiv să dezvolt compania Blitz”.

    A urmat apoi o perioadă prolifică din punct de vedere financiar, în care îşi aminteşte că „făceam tranzacţii cu comisioane de zeci de mii de euro”, bani care i-ar fi permis să „se pensioneze” la 30 de ani, dacă şi-ar fi dorit acest lucru. 

    A mizat însă pe altceva: „Am ales drumul antreprenoriatului şi să fac un business aşa cum mi-ar plăcea mie să fiu servit în acest domeniu. Dacă mă întrebi unde aş fi văzut Blitz acum 10-11 ani, aş spune aici unde sunt acum – respectiv dezvoltând o companie care domină piaţa din Cluj de 8-9 ani”. 

    Nici pandemia nu a încetinit planurile antreprenorului ardelean, care a decis ca în 2020 să apese acceleraţia dezvoltării naţionale. „În lockdown am intrat într-un plan de dezvoltare pentru intervalul 2020 – 2023; am considerat că momentul propice de începere a expansiunii a fost 2020. Am accelerat puternic, am făcut branding ca la carte, am creat platforme de e-learning, am redesenat organigrama etc.”, descrie Cătălin Priscorniţă câteva dintre elementele expansiunii. 

    Adaugă că avea în minte această strategie cu mult timp înainte de pandemie, dar aceasta a adus momentul perfect, de linişte, în care să poată să îşi pună planurile în aplicare. „Domeniul acesta este conectat la o nevoie primară – nevoia locativă – am ştiut că ne confruntăm doar cu o perioadă de linişte în care putem să ne gândim la extindere, iar apoi piaţa îşi va reveni.”

    Prin prisma experienţei sale în domeniu, de „veteran”, după cum spune chiar el, Cătălin Priscorniţă observă că piaţa a trecut prin numeroase schimbări de-a lungul timpului, iar odată cu aceasta, şi colegii săi de breaslă: „Piaţa şi brokerii imobiliari s-au schimbat semnificativ, iar ca în orice industrie, schimbarea vine de la consumator. Când spun că ne-am schimbat mă uit la zona de educaţie, simt că sunt multe companii care pun accent pe educaţie, pe programe în care vorbim despre faptul că reprezentăm un business cu oameni, despre oameni”. 

    Totuşi, mai este cale lungă până când industria îşi va atinge potenţialul. „Chiar dacă piaţa a evoluat, există în continuare multe oraşe unde brokerul imobiliar este perceput mai degrabă ca un samsar, ca un om care lucrează ilegal. Dacă ne uităm la industriile de vânzări, sunt foarte puţine care să învârtă cifrele pe care noi le avem, iar un om cumpără o proprietate o dată – de două ori în viaţă, prin urmare acestea sunt momente cruciale pentru el. Se ştie că decizia în imobiliare este una emoţională, pe care o justificăm raţional, apoi – astfel, brokerul imobiliar trebuie să fie un om educat, care să înţeleagă toate aceste aspecte. Sunt, din păcate, foarte mulţi agenţi pentru care contează foarte mult venitul imediat şi nu viaţa omului; în următorii ani, îmi doresc să facem o ţară ca afară în industria imobiliară.”

    ·       Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOSAndroid şi HUAWEI. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de creditare.