BusinessMagazin

Tag: studenti

  • Iohannis: România are, prin istorie şi cultură, vocaţia unei relaţii speciale cu Sfântul Scaun

    Şeful statului a arătat în discursul său că ”România are, prin istoria şi cultura sa, vocaţia unei relaţii speciale cu Sfântul Scaun, vocaţie pe care a exprimat-o în numeroase rânduri prin dialogul ecumenic şi prin rolul pe care îl recunoaşte Bisericilor în societate”.

    ”Dorinţa noastră este să dezvoltăm şi să aprofundăm colaborarea excelentă existentă în prezent în planul relaţiilor bilaterale”, a transmis preşedintele României.

    Klaus Iohannis a arătat că România acordă o atenţie specială relaţiei cu Sfântul Scaun şi apreciază în mod deosebit viziunea Sanctităţii Sale despre nevoia de a crea mai multă solidaritate, mai mult dialog în societăţile noastre, precum şi despre urgenţa combaterii plăgilor care afectează lumea contemporană.

    ”Ştiu că acest Colegiu pontifical, aflat în grija Congregaţiei pentru Bisericile Orientale, este o inimă românească în centrul Romei. Dedicat formării preoţilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Colegiul „Pio Romeno” a fost în trecut, înainte de întreruperea brutală provocată de regimul comunist, şi continuă să fie şi în prezent un loc de iradiere a spiritualităţii şi a culturii, un spaţiu de dialog şi de întâlnire, urmând modelul înalt de demnitate şi de sacrificiu al ierarhilor greco-catolici care au cunoscut prigoana şi martiriul în anii comunismului: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu”, a mai afirmat preşedintele.

    Potrivit preşedintelui, ultimii 25 de ani au cunoscut o adevărată renaştere a activităţii Colegiului „Pio Romeno”.

    ”Generaţii de studenţi s-au pregătit aici şi au trăit momente înalte de recunoaştere a Bisericii Greco-Catolice din România prin crearea în 1991 a Cardinalului Alexandru Todea, simbol al rezistenţei anticomuniste, şi în 2012 a Cardinalului Lucian Mureşan. Vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Bucureşti, ridicarea la rang de Arhiepiscopie majoră a Bisericii Greco-Catolice, înfiinţarea Eparhiei greco-catolice de Bucureşti în 2014 sunt tot atâtea semne ale unui parcurs care constituie o reparaţie istorică”, a menţionat Klaus Iohannis.

    El şi-a exprimat convingerea că anii următori vor continua să aducă roadele pe care Biserica pe care o reprezentaţi le-a cultivat prin istoria sa şi prin activitatea sa din prezent.

    Vizita la Colegiul Pontifical “Pio Romeno” din Roma şi întâlnirea cu studenţii români care studiază în instituţiile de învăţământ pontificale din Roma a fost ultimul punct din programul de vineri al preşedintelui Klaus Iohannis în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în Italia.

    Sâmbătă, în ultima zi a vizitei, preşedintele Klaus Iohannis are programată la Roma, de la ora 11.00, o întrevedere cu conducerea Comunităţii Sant’Egidio, iar de la ora 11.30 (ora României), o vizită la Bazilica Santa Maria in Trastevere.

  • 21.000 de studenţi străini învaţă în România. “M-am îndrăgostit de această ţară şi vreau să rămân aici” – REPORTAJ VIDEO Business Magazin

    David Eryder are 25 de ani şi a venit din Statele Unite ale Americii în România după ce s-a împrietenit cu câţiva români în timp ce studia la Paris. “Vin din Statele Unite ale Americii şi sunt în România pentru că am urmat studiile de licenţă în Paris, unde am avut 7-8 colegi români care mi s-au părut cei mai buni oameni din lume. Mi-am spus că este mai mult decât o coincidenţă şi că trebuie să văd de unde vin toţi aceşti oameni. Am vizitat România în următoarea vacanţă de vară, m-am îndrăgostit de ţară şi mi-am propus să revin pentru a trăi aici. Am găsit un program masteral de studii în limba engleză la ASE, iar acum mi-am propus să îmi extind şederea”, îşi argumentează el prezenţa în România.

    Chiar dacă salariile  sunt cu siguranţă mai mari în Statele Unite ale Americii şi există mai multe oportunităţi, el crede că există idei preconcepute legate de ţara sa, ce oferă o perspectivă de “prea frumos să fie adevărat”: “Statele Unite ale Americii prezintă atât argumente pro, cât şi contra, la fel ca orice altă ţară”.

    În ce priveşte încercările lui de a-şi găsi un loc de muncă aici, spune că a observat că  pentru companiile multinaţionale venite în România pentru a economisi bani nu reprezintă o prioritate angajarea unor specialişti care să îi ajute să recruteze tineri străini, ce au nevoie de permis de muncă.

    Cei mai mulţi studenţi străini din România provin din Republica Moldova (6736), Israel (1706) şi Franţa (1527), potrivit datelor transmise de Institutul National de Statistica pentru anul universitar 2013-2014, ultimul pentru care există informaţii disponibile. Din Statele Unite ale Americii erau inscrişi aproximativ 130 de studenţi pentru anul universitar 2013-2014. Chiar dacă o parte dintre ei îşi doresc să îşi construiască o carieră în România, se lovesc de multe ori de dificultăţile legale ale companiilor de a angaja studenţi străini, potrivit specialiştilor în resurse umane.

     

     

  • Iohannis: România are nevoie de o strategie adevărată de promovare, care nu înseamnă un logo

    ”România are nevoie de o strategie adevărată de promovare, care nu înseamnă un logo sau un clip publicitar ci o viziune şi set de acţiuni care să ne definească cine suntem în lume, ca naţiune şi ca stat. Mi-aş dori să fiţi partenerii mei în acest demers, pentru că, prin ceea ce faceţi, sunteţi deja ambasadorii României, lucru pentru care vă mulţumesc”, le-a transmis Iohannis studenţilor români care studiază în străinătate.

    ”Mulţumesc că nu aţi renunţat!”, le-a mai spus şeful statului studenţilor, în discursul susţinut în cadrul evenimentului şi a felicitat Liga Studenţilor Români din Străinătate pentru întreaga activitate, pentru iniţiativă şi consecvenţă, dar şi pentru pasiunea ”care face neînsemnate graniţele fizice şi distanţa”.

    ”Sunteţi câteva mii de oameni, în peste 50 de ţări, angrenaţi în acest proiect, şi faceţi cinste României. S-ar putea spune multe cuvinte de apreciere, cu siguranţă le meritaţi, dar voi spune doar două: performanţă şi patriotism. Performanţa devenită un mod de a fi, şi patriotismul care nu epatează şi se manifestă în fapt, descriu cel mai bine ce sunteţi şi ce faceţi”, a afirmat preşedintele Iohannis.

    Preşedintele a spus că, deşi a auzit de multe ori spunându-se că în România nu mai există modele, că nu mai există repere în societate şi valorile se bucură de prea puţină recunoaştere, există modele, există valori şi există exemple. ”Trebuie doar să privim dincolo de ceea ce sare mai repede în ochi şi să ascultăm dincolo de zgomot. Să avem curajul să le recunoaştem şi să le promovăm”, a arătat Iohannis.

    Potrivit lui Iohannis, finaliştii competiţiei pentru excelenţă academică în străinătate sunt ei înşişi modele, şi ”dovada că tinerii pot deveni repere într-o societate”.

    ”Oameni deosebiţi, care pot deveni exemple, nu au lipsit. Nouă ne-a lipsit preocuparea, noi nu i-am preţuit pe măsură şi când spunem noi, mă refer la cei care s-au aflat şi se află în poziţii de decizie, unde au puterea de a schimba această stare de fapt”, a mai declarat Klaus Iohannis

    El a continuat: ”Este momentul să redescoperim reperele şi modelele, să le scoatem la lumină şi să le respectăm, dacă vrem să construim ceva durabil, să asumăm performanţa ca obiectiv în toate domeniile, şi pe termen lung, să investim în educaţia care duce la performanţă, care duce la calitate, şi care răspunde provocărilor actuale”.

    ”Avem un ţel comun, să ne aducem înapoi în ţară tinerii”, a precizat preşedintele Iohannis, arătând că ”nu întâmplător” a vorbit la învestire despre o Românie în care îşi fac loc ”stabilitatea, aprecierea valorii şi calmul dat de a avea opţiunea şi de a putea alege”.

    ”Deşi pare ceva abstract, nu este. Acesta este climatul în care poate apărea prosperitatea. Nu întâmplător am spus că este nevoie de reformarea sistemelor publice, începând cu educaţia şi sănătatea. Românii plecaţi peste graniţe vor veni înapoi când vor găsi în ţară condiţii similare cu cele din Occident, când vor avea aici perspectiva prosperităţii, o educaţie care oferă un viitor copiilor lor sau un sistem sanitar eficient şi corect. De asemenea, cred că mai evem un obiectiv, reprezentarea cu demnitate a ţării noastre în lume”, a mai declarat şeful statului.

  • EY: Ţiriac, Ghenea şi Anastasiu sunt cei mai cunoscuţi antreprenori români în rândul studenţilor

    Studiul, realizat de EY România în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Bucureşti, se bazează pe răspunsurile a 765 studenţi, majoritate aflaţi în an terminal la facultăţi cu profil economic.

    52% dintre studenţii respondenţi ai studiului Barometrul educaţiei şi culturii antreprenoriale în rândul tinerilor vor să înceapă propria afacere în următorii doi ani, iar 57% ar prefera să fie antreprenori şi nu manageri într-o companie. În acelaşi timp, 56% dintre tineri consideră oportun să devină antreprenori după acumularea de experienţă profesională.

    97% dintre tinerii respondenţi sunt dispuşi să muncească din greu pentru a obţine ceea ce îşi doresc, iar 86% sunt dispuşi să îşi asume riscuri în acest sens. De asemenea, majoritatea respondenţilor consideră viziunea ca fiind cea mai importantă calitate a unui antreprenor de succes, urmată de motivaţie, pasiune şi capacitatea de a inova.

    38% dintre tinerii studenţi români spun că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit într-o oarecare măsură în ultimul an în universitatea lor, iar 48% dintre ei au luat contact cu profesionişti din domeniul studiat în cadrul universităţii. Cu toate acestea, 44% dintre studenţii intervievaţi spun că universitatea pe care o urmează îi pregăteşte într-o măsură medie pentru a deveni antreprenori.

    Cele mai importante trei măsuri care ar susţine universitatea în dezvoltarea spiritului antreprenorial în percepţia studenţilor ar fi: simulări de tipul creează şi administrează propria afacere, stagii de practică în companii antreprenoriale şi cursuri de educaţie antreprenorială.

    Cele mai importante trei motive pentru a începe propria afacere sunt considerate împlinirea  aspiraţiilor prin punerea în practică a propriilor idei, independenţa şi capacitatea de a fi propriul şef şi perspectiva realizării de venituri din antreprenoriat. În ceea ce priveşte cele mai importante trei obstacole pentru a începe propria afacere, studenţii menţionează: lipsa capitalului de început, teama de eşec şi situaţia economică incertă. În privinţa capitalului, fondurile europene ar reprezenta sursa principală de finanţare a start-up-ului personal.

    Cei mai importanţi factori ai succesului în afaceri sunt consideraţi de către tineri:  ideea afacerii, calitatea planului de afaceri şi calitatea reţelei de contacte de business.

    Dacă doar 5% dintre antreprenorii români respondenţi în studiul EY Barometrul antreprenoriatului românesc consideră că eşecul în afaceri este în societatea românească perceput ca prilej de învăţare, tinerii studenţi sunt mult mai optimişti. 22% dintre ei consideră eşecul în afaceri o oportunitate bună de a învăţa. Tot tinerii sunt mai optimişti decât antreprenorii consacraţi în privinţa mentalităţilor româneşti: 47% consideră că spiritul antreprenorial este susţinut de mentalităţile şi valorile locale, faţă de doar 35% dintre antreprenori care consideră acelaşi lucru.

  • Reţeta câştigătoare pentru cei peste 1.000 de tineri care îşi iau an de an licenţa în stomatologie

    “Nu suntem şcoliţi să vedem care este rentabilitatea unui act medical, cât timp trebuie să îi aloci, care este marja de câştig sau cu ce cantitate de materiale să lucrezi“, descrie medicul stomatolog Anca Vereanu câteva dintre slăbiciunile profesiei sale, care lasă cu greu loc şi de altceva – indiferent că vorbim despre familie, despre predarea de cursuri studenţilor sau despre managementul propriului cabinet.

    Anca Vereanu are în prezent o clinică de stomatologie, axată pe oferirea de servicii premium, unde lucrează cot la cot cu şapte angajaţi şi cu care estimează că va ajunge la venituri de 250.000 de euro.

    Drumul până aici a fost însă lung: după absolvirea facultăţii, în 1997, Anca Vereanu s-a angajat ca preparator universitar la Universitatea de Medicină Carol Davila, la catedra de implantologie orală. Ulterior, s-a angajat la Spitalul Militar, unde a început să îşi practice meseria, specializându-se în chirurgie, sub ghidarea altor medici. Şansa de a realiza primele operaţii dentare singură a venit însă în 2003, odată cu deschiderea propriului cabinet în demisolul casei sale, când avea 35 de ani: „Începusem să lucrez mai mult de 12 ore pe zi în Spitalul Miliar şi ştiam să fac orice, nu mai erau semne de întrebare în profesie“.

    A investit în cabinet circa 50.000 de dolari, dintre care 20.000 au fost fonduri proprii, iar restul a fost un împrumut de la firma care a acceptat să ofere aparatura în sistem de leasing, urmând să plătească datoria în rate lunare de câte 500 de dolari.

    „Primul şoc a fost că, deşi aveam foarte mulţi pacienţi la Spitalul Militar, foarte puţini au urmat-o în cabinetul privat.“ A început astfel să se promoveze în rândul prietenilor: „Orice afacere începe cu cunoştinţele – dacă ei te plac, te ajută, dacă nu, nu vine nimeni“. După patru ani, interval în care a angajat şi o fostă studentă să lucreze alături de ea şi a început să aducă săptămânal şi un medic care să ofere servicii de ortodonţie, a simţit nevoia extinderii.

    Aceasta nu a venit atât de uşor, principalul motiv fiind găsirea spaţiului potrivit pentru clinica la care visa: trei camere pentru cabinet, una pentru sterilizare, un birou, o recepţie mare, care să îi permită să ţină şi cursuri pentru tinerii chirurgi.  A deschis clinica Dr. Vereanu în 2010, după doi ani în care a căutat locul ideal şi alte nouă luni petrecute cu amenajarea şi dotarea cu aparatură, în care a investit mai mult de 300.000 de euro.

    Pe lângă aparatura necesară serviciilor medicale, o parte din bani s-au dus şi în direcţia dotării sălii de recepţie cu un tavan cu videoproiector şi camere de filmat HD în cabinet, cu scopul de a ţine periodic cursuri de chirurgie tip „live surgery“ pentru 10-12 medici.

    Chiar dacă majoritatea pacienţilor ei sunt din zona premium, Vereanu a observat că vin totuşi în clinica sa şi cei cu limitări financiare care optează pentru servicii mai scumpe pe care le plătesc în rate.

    Pentru cel mai costisitor din serviciile stomatologice, implantul, preţul variază în funcţie de materialele folosite, iar în clinica lui Vereanu ajunge la 1.200-1.300 de euro. „Sunt clinici şi cabinete care lucrează cu 500-600 de euro, dar cu alte materiale.“ În plus, în preţul produsului medical este inclusă şi manopera doctorului, cine este el, câte manevre a făcut, cât de bun şi de riguros este în domeniu.

    Chiar dacă iniţial prefera să facă totul, în timp a învăţat să delege activităţile din clinică. De anul acesta, a angajat un office manager, pe seama creşterii businessului. „Sunt un manager în teorie, dar în practică nu îmi iese foarte bine.“ A angajat la începutul anului un consultant financiar pentru că a realizat că munceşte foarte mult, iar profitul nu era proporţional cu efortul depus. A învăţat astfel să calculeze costul fiecărei lucrări făcute în cabinet, ce rentabilitate are, de câte materiale este nevoie, care este eficienţa lucrului făcut. L-a promovat apoi pe poziţia de office manager, în ideea de a se concentra exclusiv pe pacienţi, nu şi pe programul asistentelor, sau pe alte operaţiuni administrative.

    Astfel, reuşeşte să aloce timpul necesar cursurilor de implantologie pe care le ţine în continuare la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila. Acolo, se loveşte de paradoxul dat de problemele financiare ale facultăţii. Spre exemplu, Comunitatea Europeană obligă studenţii să lucreze pe fantome (capete de plastic cu diferite mulaje cu patologii pe care pot lucra – n.r.), extrem de scumpe şi pe care facultatea nu îşi permite să le cumpere. La München, de pildă, fiecare student are fantoma lui pe care exersează diverse tipuri de tratamente şi după care este evaluat la final de semestru. Asistenţii universitari încearcă astfel propriile demersuri prin care să eficientizeze studiul din facultate. Spre exemplu, ea a cumpărat un televizor cu diagonală mare la Spitalul Militar, unde ţine stagiile. Costul de 3.000 de lei al televizorului a fost finanţat de Societatea de Implantologie, unde Vereanu este trezorier. „Nu putem ţine un stagiu în secolul nostru cu mulaje din ghips.“

    În ceea ce priveşte practica, alternativa autohtonă pentru studenţi este angajarea direct după facultate în cabinete periferice, unde ei învaţă direct pe pacienţi.

    „Dacă la medicină generală baza materială sunt spitalele din oraş, la stomatologie baza materială este a facultăţii. Astfel, după ce îşi termină studiile, majoritatea tinerilor absolvenţi se angajează în cabinete periferice, unde câştigă experienţă tot pe pacienţi“. Unii dintre ei aleg să îşi deschidă propriile cabinete, chiar la scurt timp după absolvire: „Nu mai aşteaptă până la 35 de ani să deschidă un cabinet, îşi deschid la 28 şi la 26, când nu sunt destul de experimentaţi“.

    Piaţa serviciilor stomatologice se ridică la 100 milioane de euro în fiecare an, însă este un segment extrem de frag-men-tat, cea mai mare companie îndreptându-se spre 4 milioane de euro, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. An de an, circa 1.000 de proaspăt absolvenţi de medicină dentară încearcă să intre în circuitul practicienilor de succes în stomatologie.

  • Primarul Timişoarei despre zilele libere pentru studenţi: E ruşinos. Denotă disperarea lui Ponta

    Nicolae Robu, preşedinte al PNL Timiş, arată, într-un comunicat de presă transmis marţi şi postat şi pe Facebook, că intenţia Guvernului de a le oferi studenţilor zile libere de alegeri “denotă disperarea lui Victor Ponta şi a PSD că vor pierde alegerile prezidenţiale”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    ”Intenţia Guvernului de a-i trimite pe studenţi acasă începând de joi reprezintă o nouă sfidare la adresa societăţii româneşti, în mod special la adresa tineretului, la adresa studenţimii, care, după mulţi ani de apatie păguboasă, indusă de forţe oculte, tocmai a început să arate că îi pasă. În plus, ea denotă disperarea lui Victor Ponta şi a PSD că vor pierde alegerile prezidenţiale şi, odată cu ele, ca o consecinţă firească, întreaga putere”, arată Robu.

    Primarul Timişoarei mai spune că ”este ruşinos şi totodată trist că la 25 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 asistăm la reeditarea uneia din măsurile luate atunci de Ceauşescu şi regimul acestuia”.

    Robu, care este şi professor universitar la Universitatea Politehnică din Timişoara, şi-a exprimat speranţa că studenţii ”vor respinge oferta otrăvită de zile libere”.

    ”Ca profesor universitar, cu patru mandate de prorector şi două de rector la activ, din 1990 până în 2012, mereu aproape de studenţi, îmi exprim speranţa, încrederea, că studenţii României vor fi consecvenţi în a demonstra că doresc să-şi spună cuvântul asupra viitorului ţării lor şi, implicit, al lor, ca indivizi şi că vor respinge oferta otrăvită de zile libere, îmbietoare la drumeţii şi distracţii, optând să participe la vot, în număr cât mai mare, duminică, 16 noiembrie, fie rămânând în centrele universitare în care studiază, fie acasă, alături de familiile lor, mobilizându-i şi pe cei apropiaţi să-şi exercite acest drept democratic fundamental”, mai spune Nicolae Robu.

    De asemenea, el a solicitat Biroului Electoral Judeţean Timiş să suplimenteze numărul de cabine de vot şi de ştampile de vot în secţiile de votare din complexul studenţesc din Timişoara.

    Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) propune suspendarea cursurilor din universităţi în zilele de 14 şi 17 noiembrie, astfel încât studenţii să poată merge să voteze în localităţile în care au domiciliul, se arată într-un comunicat transmis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

    Propunerea MEN, sub forma unui proiect de hotărâre de guvern, va fi discutată în şedinţa de guvern de marţi.

    “Decizia MEN vine în sprijinul facilitării exercitării dreptului la vot pentru studenţi şi personalul din universităţi, care au domiciliul în alt loc decât acela unde îşi desfăşoară activitatea academică. MEN precizează că instituţiile de învăţământ superior sunt cele care, în baza autonomiei universitare, hotărăsc zilele când se vor recupera cursurile suspendate”, arată reprezentanţii MEN.

  • Primarul Timişoarei despre zilele libere pentru studenţi: E ruşinos. Denotă disperarea lui Ponta

    Nicolae Robu, preşedinte al PNL Timiş, arată, într-un comunicat de presă transmis marţi şi postat şi pe Facebook, că intenţia Guvernului de a le oferi studenţilor zile libere de alegeri “denotă disperarea lui Victor Ponta şi a PSD că vor pierde alegerile prezidenţiale”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    ”Intenţia Guvernului de a-i trimite pe studenţi acasă începând de joi reprezintă o nouă sfidare la adresa societăţii româneşti, în mod special la adresa tineretului, la adresa studenţimii, care, după mulţi ani de apatie păguboasă, indusă de forţe oculte, tocmai a început să arate că îi pasă. În plus, ea denotă disperarea lui Victor Ponta şi a PSD că vor pierde alegerile prezidenţiale şi, odată cu ele, ca o consecinţă firească, întreaga putere”, arată Robu.

    Primarul Timişoarei mai spune că ”este ruşinos şi totodată trist că la 25 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 asistăm la reeditarea uneia din măsurile luate atunci de Ceauşescu şi regimul acestuia”.

    Robu, care este şi professor universitar la Universitatea Politehnică din Timişoara, şi-a exprimat speranţa că studenţii ”vor respinge oferta otrăvită de zile libere”.

    ”Ca profesor universitar, cu patru mandate de prorector şi două de rector la activ, din 1990 până în 2012, mereu aproape de studenţi, îmi exprim speranţa, încrederea, că studenţii României vor fi consecvenţi în a demonstra că doresc să-şi spună cuvântul asupra viitorului ţării lor şi, implicit, al lor, ca indivizi şi că vor respinge oferta otrăvită de zile libere, îmbietoare la drumeţii şi distracţii, optând să participe la vot, în număr cât mai mare, duminică, 16 noiembrie, fie rămânând în centrele universitare în care studiază, fie acasă, alături de familiile lor, mobilizându-i şi pe cei apropiaţi să-şi exercite acest drept democratic fundamental”, mai spune Nicolae Robu.

    De asemenea, el a solicitat Biroului Electoral Judeţean Timiş să suplimenteze numărul de cabine de vot şi de ştampile de vot în secţiile de votare din complexul studenţesc din Timişoara.

    Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) propune suspendarea cursurilor din universităţi în zilele de 14 şi 17 noiembrie, astfel încât studenţii să poată merge să voteze în localităţile în care au domiciliul, se arată într-un comunicat transmis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

    Propunerea MEN, sub forma unui proiect de hotărâre de guvern, va fi discutată în şedinţa de guvern de marţi.

    “Decizia MEN vine în sprijinul facilitării exercitării dreptului la vot pentru studenţi şi personalul din universităţi, care au domiciliul în alt loc decât acela unde îşi desfăşoară activitatea academică. MEN precizează că instituţiile de învăţământ superior sunt cele care, în baza autonomiei universitare, hotărăsc zilele când se vor recupera cursurile suspendate”, arată reprezentanţii MEN.

  • Românul de 35 de ani care a dezvoltat BMW Seria 1, maşina cu vânzări anuale de 5 miliarde de euro

    Thomas Ebner lucrează de aproape un deceniu pentru BMW şi are biroul la sediul central din München.  Vorbeşte limba română cursiv şi spune că revine în ţară de cel puţin trei-patru ori pe an. „Este vorba de familie, de prieteni, de legături care s-au păstrat. Contactul cu România nu s-a rupt.” Thomas Ebner s-a născut la Timişoara în 1978 şi a plecat din ţară împreună cu familia în 1994, cu puţin înainte de a termina liceul. A terminat şcoala în Germania, iar ulterior s-a angajat la unul dintre cei mai cunoscuţi constructori auto germani, BMW. Acum are dublă cetăţenie, română şi germană.

    „Am plecat cu un an şi jumătate înainte să termin liceul în România, iar studiile le-am terminat în Germania. După liceu am urmat Facultatea de Economie şi Tehnologie din Reutlingen, în apropiere de Stuttgart”, povesteşte Thomas Ebner. În cadrul BMW AG, la München, timi-şoreanul a început să lucreze permanent în 2003, la aproape zece ani de când a ajuns în Germania. De ce a ales BMW? „Am ales BMW dintre ceilalţi constructori auto deoarece este cu adevărat o companie care este fan al automobilelor, este mai multă pasiune aici decât la alţii şi asta m-a atras încă de la primul contact cu firma. Toţi colegii cu care am lucrat încă la început, chiar şi cei de la logistică, erau pasionaţi de produsul final şi de performanţele acestuia”, povesteşte Thomas Ebner. Ascensiunea sa în companie a venit pas cu pas, iar din 2008 a preluat o poziţie de management cu responsabilitate foarte mare – funcţia de product manager pentru Seria 1. Managerul de origine română este acum product manager pentru Seria 2 în cadrul BMW AG şi a preluat dezvoltarea noului model, Seria 2, de anul trecut. Constructorul german a decis lărgirea gamei de modele, iar trecerea de la Seria 1 Coupé la o nouă generaţie s-a realizat prin lansarea noii Serii 2.

    „Atunci când am început să lucrăm la o nouă generaţie a Seriei 1 Coupé nici nu ne-am gândit că se va schimba numele şi din Seria 1 Coupé va deveni Seria 2. Pe parcursul dezvoltării am observat (alături de o echipă bine motivată) şi am vrut să arătăm că putem construi o maşină sport compactă şi dinamică. Plecând de la această idee toată echipa a fost motivată nu doar să îndeplinească cererile, ci şi să le depăşească”, explică Ebner.

    Seria 1, proiect coordonat de Thomas Ebner, a înregistrat anul trecut vânzări de aproape 214.000 de maşini, fiind al treilea cel mai bine vândut model al gamei BMW după Seria 3 şi Seria 5, iar acum Seria 2 vine să completeze aceste vânzări. „La început ne-am propus să lansăm a doua generaţie şi să îmbunătăţim produsul din punct de vedere economic, pentru a reduce consumul de combustibil, să-l facem mai matur şi puţin mai mare. Plecând de aici, produsul a crescut şi din punct de vedere sportiv şi totul a fost îmbunătăţit, de la design la modul cum se conduce şi se simte maşina. Pe parcursul dezvoltării ne-am depăşit în tot ce ne-am propus. Faptul că se numeşte Seria 2 nu a fost o provocare mai mare în sine, deoarece noi am pornit de la aceeaşi idee. De la început s-a evidenţiat ca un model separat deoarece vine cu un design diferit”, a spus Thomas Ebner.

    Urmând cursurile unei facultăţi tehnice, aproape de sediile centrale ale Porsche şi Mercedes-Benz din Stuttgart, a avut încă din primii ani primele contacte cu industria auto. În timpul studiilor a lucrat inclusiv la câţiva furnizori, dar şi la Porsche. În 2001, a plecat în Statele Unite, unde a fost implicat într-un proiect logistic, tot în legătură cu BMW. A stat în Statele Unite aproape opt luni şi a lucrat pe partea de logistică de piese şi after-sales.

  • Cazanciuc le-a spus “bobocilor” de la Drept că averile şi cariera nu se fac “prin orice mijloace”

    “Nu vă lasaţi pradă falselor valori, nu credeţi în imaginile mincinoase ale succesului peste noapte, în capcana de a crede că averile şi carierele se fac prin orice mijloace“, a spus Cazanciuc, la deschiderea anului universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.

    Cu acelaşi prilej, ministrul Justiţiei spus că, “din fericire pentru cei mai mulţi din această ţară, România are, în acest moment, un sistem de justiţie independent şi instituţii de aplicare a legii eficiente”.

    Robert Cazanciuc le-a mai spus studenţilor că performanţa depinde doar de ei şi că, de multe ori, este posibil ca mulţi să fie puşi în faţa unor “alegeri morale” sau vor trebui să lupte pentru oameni “în care, poate, nu credeţi”.

    “Atâta timp cât veţi sluji doar legea, fără să vă abateţi de la calea cea dreaptă, nu aveţi de ce să vă temeţi, nu aveţi de ce să vă fie ruşine. Sistemul de drept înseamnă egalitate de şanse între acuzare şi apărare şi, chiar dacă în ochii publicului, procurorul este personajul pozitiv, de cele mai multe ori nu poate exista echilibru, nu poate exista o garanţie a respectării drepturilor individului fără avocaţi. Indiferent ce veţi alege, nu trebuie să uitaţi că aveţi în mâini viaţa unor oameni, la vârste extrem de fragede “, a adăugat ministrul, care le-a urat succes studenţilor, spunându-le că de viitorul lor “depinde, în mare măsură, succesul acestei ţări”.

    Pe de altă parte, demnitarul le-a mărturisit studenţilor că o carte i-a schimbat destinul, după ce el hotărâse să urmeze o carieră de inginer electronist. El a adăugat că alegerea carierei, respectiv decizia de a urma o anumită specializare, “nu trebuie să fie întotdeauna foarte pragmatică” , ci trebuie să conţină şi “puţină emoţie”. “Altfel, o să pierdeţi, probabil, mulţi ani până vă veţi regăsi cu adevărat sau s-ar putea să vă dezamăgiţi pe dumneavoastră, profesorii sau părinţii”, a adăugat ministrul Justiţiei.

    În acelaşi context, demnitarul a dat un exemplu relevant, în opinia lui, despre cei care nu au vocaţie pentru o profesie. “E clar că nu ai vocaţie pentru o anumită profesie, atunci când vii la examenul de admitere la Şcoala de Magistratură cu un aparat de emisie recepţie asupra ta şi, din păcate, acest lucru se întâmplă şi în zilele noastre”, a spus Robert Cazanciuc.

  • REPORTAJ: Chiriile cresc cu 15-30% în majoritatea marilor oraşe, odată cu venirea studenţilor. Care sunt preţurile în ţară

    În Arad, piaţa chiriilor este în scădere, pe fondul reducerii numărului de studenţi din ultimii ani, în oraş fiind 3.000 de locuinţe goale, iar o creştere de cel mult zece procente a preţurilor va avea loc doar în zonele din proximitatea facultăţilor. Şi la Oradea numărul studenţilor ar putea să scadă, însă chiriile se menţin la nivelul anului trecut, la fel ca la Târgu Mureş, unde preţurile rămân neschimbate, însă studenţii preferă, mai nou, să cumpere locuinţe în loc să închirieze. De asemenea, la Braşov preţurile rămân neschimbate faţă de anul trecut, iar aici unii studenţi se pot caza şi în vile transformate în minicămine.

    În schimb, la Cluj-Napoca, chiria creşte, din luna septembrie, cu 15 la sută faţă de iunie şi iulie, indiferent de zonă, ca şi la Sibiu, în condiţiile unei cereri ridicate şi a ofertei scăzute. Şi la Iaşi, chiriile cresc cu până la 20 de procente, întrucât la venirea studenţilor cererea depăşeşte de trei, patru ori oferta, în timp ce la Timişoara majorarea este de până la 30 la sută faţă de lunile de vară.

    Prezentăm o situaţie din mari oraşe care sunt centre universitare:

    ARAD – 150-200 de euro chiria unui apartament cu două camere; 100 de euro garsoniera

    Experţii imobiliari din Arad spun că este al doilea an în care nu se aşteaptă la o creştere importantă a chiriilor odată cu începerea anului universitar, pentru că numărul studenţilor a scăzut constant în ultimii ani, iar multe locuinţe au rămas neocupate.

    Potrivit expertului imobiliar Marius Sălăjan, oferta medie în municipiu este de 6.000 de locuinţe închiriabile, din care jumătate rămân constant neocupate, fiind goale şi în acest moment, din cauza scăderii cererii.

    Sunt însă câteva zone din Arad în care locuinţele se închiriază fără probleme când revin studenţii, fiind vorba despre zonele Confecţii, UTA, Intim şi Micălaca 300, în proximitatea cărora există facultăţi ale celor două universităţi din oraş.

    “Acestea sunt şi zonele în care vor exista creşteri de preţuri din octombrie, dar de cel mult de zece procente. În Arad, piaţa chiriilor a scăzut pentru prima dată anul trecut, dar trendul se va menţine pe fondul reducerii numărului de studenţi”, adaugă Sălăjan.

    El afirmă că multe proiecte imobiliare au avut de suferit din cauza scăderii pieţei chiriilor.

    “Avem o stradă în cartierul Bujac unde opt vile ale unor italieni au fost modificate astfel încât să primească studenţi. Fiecare are 24 de camere, dar sunt goale. Avem şi blocuri de garsoniere complet nelocuite”, spune Marius Sălăjan.

    De asemenea, reprezentanţii unei alte agenţii imobiliare spun că chiriile au scăzut la unul dintre cele mai mici niveluri din ţară.

    “Acum trei ani, un apartament cu două camere era minimum 250 de euro, dar se mergea pe 300. Acum chiria este 150-200 de euro. Sunt închiriate de patru-cinci studenţi sau chiar mai mulţi, ca să iasă mai ieftin. La garsoniere, preţul mediu este de 100 de euro, în funcţie de suprafaţa disponibilă şi zona în care este situată. Acest preţ este cu mult sub cel de acum doi-trei ani şi unul dintre cele mai mici din ţară”, spune unul dintre experţii imobiliari ai firmei.

    Cele două universităţi din Arad – Universitatea “Aurel Vlaicu” şi Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” – au împreună aproape 20.000 de studenţi. În urmă cu zece ani, însă, numărul acestora se apropia de 30.000. Dintre studenţii aflaţi în Arad, 3.500 sunt străini, în special arabi, francezi şi italieni. Majoritatea sunt înscrişi la Facultatea de Medicină, Farmacie şi Medicină Dentară a Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”.

    Referitor la chirii, preşedintele Consilului Academic al Universităţii “Aurel Vlaicu”, Lizica Mihuţ, afirmă că a fost realizat un studiu social care arată că o mare parte dintre studenţii români aflaţi în Arad preferă să stea în gazdă la pensionari.

    “În Arad chiriile sunt foarte mici şi pentru că studenţii stau în gazdă la pensionari. Dintr-un studiu social realizat de noi reiese că mulţi tineri închiriază o cameră cu 50 de euro sau există situaţii în care chiar mai mulţi stau într-o singură cameră, în special fete, şi împart cheltuielile, astfel că ies cu 20-25 de euro pe lună”, explică Lizica Mihuţ.

    Universitatea oferă 800 de locuri de cazare în cămine modernizate, cu 90 de lei pe lună, la care se adaugă 80 de lei pentru mese. Chiar şi în aceste condiţii, nu toate locurile au fost ocupate anul trecut.

    BRAŞOV – Chiria în minicăminele private amenajate în vile include utilităţile

    La Braşov, studenţii care nu găsesc un loc în căminele facultăţilor pot opta pentru minicămine private, amenajate în vile, unde preţurile pentru un loc încep de la 350 de lei şi ajung la 550 de lei, cu toate utilităţile incluse.

    Astfel, un braşovean şi-a construit în urmă cu trei ani încă un etaj la vila sa din cartierul Florilor, amenajându-l în regim de cămin studenţesc, cu cinci camere mobilate, cu duş propriu şi bucătărie comună, utilată. Chiria este de 350 de lei pe lună de persoană, în acest tarif fiind incluse costurile energiei termice, internet şi cablu TV, studenţii urmând să plătească o parte din factura la energia electrică, în funcţie de consum. Bărbatul spune că în prezent mai are liberă o singură cameră, însă este convins că şi aceasta va fi ocupată în scurt timp. El îşi face publicitate în principal prin cunoscuţi.

    Proprietarul unei alte vile, aflate pe strada Horia, în apropierea complexului studenţesc Memorandumului, oferă studenţilor 14 camere de 1, 2, 3 sau 4 persoane. Camerele sunt decomandate, mobilate cu paturi şi dulapuri, iar imobilul are opt băi, bucătarie utilată, bucătarie pentru fumători, frigider, maşină de spălat. Chiria lunară este de 478 de lei de persoană, sumă în care sunt incluse toate utilităţile – energie electrică, gaz, internet, cablu TV.

    Un alt braşovean care şi-a transformat vila în minicămin studenţesc primeşte în chirie doar fete. Imobilul este situat în centrul istoric, este renovat şi mobilat, are centrală termică nouă, terasă, şi dispune şi de internet şi cablu TV. Chiria lunară este de 550 de lei de persoană. Pentru perioada verii, chiria este mult mai mică, dar şi aşa vila rămâne aproape goală până în toamnă, când se întorc studenţii.

    ”Singura problemă este că, în general, camerele rămân goale în perioada verii, dar există posibilitatea închirierii lor în regim hotelier. Sunt însă studenţi care se angajează şi rămân şi pe perioada verii, dar mai puţini“, spune proprietarul imobilului.

    Studenţii care învaţă la Braşov pot alege şi varianta închirierii unei garsoniere sau a unui apartament de bloc.

    Diferenţa între chiria pentru o garsonieră şi cea pentru un apartament cu două camere este mică. Astfel, preţurile pentru o garsonieră încep de la 120 de euro pe lună şi pot ajunge la 300 de euro în locuinţe de lux, aflate în zone centrale, iar pentru două camere chiria variază între 150 de euro pe lună, în cartierul Florilor, de exemplu, şi 300 de euro în centrul istoric.

    Apartamentele cu trei camere sunt închiriate la preţuri cuprinse între 230 şi 300 de euro, în funcţie de zonă şi dotări.

    Totuşi, o problemă a studenţilor care vor să locuiască într-un apartament este aceea că mulţi proprietari nu primesc studenţi de teamă că aceştia fie nu au bani să plătească lunar chiria sau cheltuielile curente, fie nu întreţin locuinţa şi mobilierul.

    ”Oferta este foarte slabă pentru studenţi. Foarte mulţi nu acceptă studenţi pentru că aceştia, în general, nu au grijă de bunurile proprietarului. Mai sunt acceptaţi doar dacă vin cu părinţii. Studenţii caută în principal apartamente cu două camere, unde să stea trei-patru persoane, dar proprietarii acceptă foarte greu atâtea persoane. Am avut însă şi un caz recent, în cartierul Răcădău, unde proprietara nu a acceptat o familie cu copil şi a spus că preferă studenţi. Preţurile pentru două camere sunt între 180-250 de euro, la acelaşi nivel ca anul trecut“, spune Alin Negoţ, agent imobiliar.

    La Universitatea ”Transilvania“ Braşov, care are 17 facultăţi, sunt aproximativ 20.000 de studenţi şi masteranzi, din care în jur de 9.000 sunt din afara Braşovului. Universitatea braşoveană are 13 cămine situate în două campusuri universitare, Memorandumului şi Colina Universităţii, în total fiind disponibile 4.233 de locuri de cazare. Preţurile pentru un loc în cămin variază între 130 şi 165 de lei, iar în cazul studenţilor care plătesc taxă de studii tarifele de cazare sunt între 210 – 230 de lei lunar.

    CLUJ-NAPOCA – Chirie de 300 de euro pentru o garsonieră

    La Cluj-Napoca, chiriile cresc, în această lună, cu 30-50 de euro, indiferent de zona în care se află locuinţele.

    “Faţă de lunile de vară, iunie şi iulie, chiriile apartamentelor au crescut în septembrie cu 15 la sută, fiind vorba despre o majorare cu 30-50 de euro, indiferent de zona în care se închiriază. Situaţia este datorată studenţilor care încep anul universitar de la 1 octombrie şi care caută chirii cu o lună, chiar două înainte. Cel mai mult se caută apartamente cu două sau trei camere. Se găsesc mai greu apartamente bune, majoritatea ofertelor fiind slabe din punctul de vedere al calităţii şi confortului”, spune Vlad Nistor, agent imobiliar.

    Potrivit acestuia, dacă în lunile iunie-iulie o garsonieră se putea închiria cu 250 de euro, la începutul lunii septembrie chiria ajunge la 300 de euro.

    Pentru un apartament cu două camere, în iunie-iulie se cerea o chirie de 300 de euro, iar acum ajunge la 330 de euro, în timp ce în cazul unui apartament cu trei camere chiria a crescut de la 350 la 400 de euro.

    Pe de altă parte, sunt şi cazuri în care studenţii caută apartamente cu patru camere, unde, pentru o cameră, chiria poate ajunge la 100-120 de euro.

    “Dacă se grupează patru studenţi, fete sau băieţi, pot închiria un apartament cu patru camere cu preţuri cuprinse între 400-450 de euro în cartierele Mănăştur sau Zorilor şi fiecare va avea o cameră la dispoziţie. E cea mai ieftină variantă. Sunt şi apartamente de lux, care ajung şi la 1.000 de euro, dar pentru studenţii pretenţioşi”, spune Mihaela Rus, de la o altă agenţie imobiliară.

    Ea adaugă că în anii trecuţi se putea observa o diferenţă în funcţie de cartierul unde se află locuinţa, în zonele din apropierea universităţilor chiriile fiind mai mari, însă acum preţurile sunt similare.

    “În cartierul Mănăştur, aproape de Universitatea de Medicină Veterinară, se cerea mai mult, la fel şi în Zorilor, unde sunt Universitatea Tehnică şi Universitatea de Medicină, iar în Gheorgheni erau chirii mai mici, pentru că în zonă este doar Facultatea de Ştiinţe Economice a UBB. Dar se constată în ultima vreme un fel de egalizare a chiriilor, nu prea mai contează zona de amplasare a apartamentului. Sunt cam aceleaşi preţuri”, spune Rus.

    În cele cinci universităţi de stat şi patru private din Cluj-Napoca învaţă peste 75.000 de studenţi, cei mai mulţi, aproximativ 40.000, fiind înscrişi la Universitatea “Babeş-Bolyai” (UBB). Aproximativ 12.000 de locuri de cazare sunt disponibile în căminele studenţeşti, cele mai multe, peste 5.000, aparţinând UBB.

    IAŞI – Chiriile pentru garsoniere pornesc de la 150 de euro

    Agenţii imobiliari din Iaşi spun că odată cu venirea studenţilor cererea depăşeşte de trei, patru ori oferta, iar chiriile cresc cu până la 20%.

    În funcţie de cartier, o garsonieră cu centrală termică, maşină de spălat şi mobilată integral se închiriază la Iaşi, în medie, cu preţuri cuprins între 150 şi 170 de euro. Apartamentele cu două camere, cu condiţii similare, se închiriază în general cu preţuri cuprinse între 180 şi 200 de euro, ajungând şi la 230 de euro. Aceste preţuri sunt însă valabile pentru cartierele Podu Roş, Tătăraşi sau Tudor Vladimirescu, pentru care este cererea cea mai mare, fiind considerate zone bune, aflate la o distanţă relativ mică de centru.

    În cartierele considerate premium, cum este cartierul Copou sau zona rezidenţială din jurul Complexului Palas, de lângă Palatul Culturii, chiria ajunge să depăşească 350 de euro pentru un apartament cu două camere. În zona Palas, există apartamente cu două camere unde chiria lunară este de 400 de euro.

    “Studenţii nu aleg însă să stea în imediata apropiere a centrului, unde preţurile sunt foarte mari, ci la distanţă de zece minute, în Podu Roş, Tătăraşi sau zona Tudor Vladimirescu. Ultima, spre exemplu, este foarte aproape de centrul studenţesc şi este preferată zonei Copou, la care apelează studenţii cu potenţial financiar mai mare. Oricum, Iaşiul este un centru strategic pe închirieri în această perioadă, din august până în octombrie. La Iaşi vin cam tot ce înseamnă studenţi, în această perioadă, din judeţele Vaslui, Botoşani, Neamţ, Brăila, Galaţi”, spune Ciprian Iovu, managerul unei agenţii imobiliare din Iaşi.

    El consideră însă că, deşi cererea este mare, chiriile nu cresc cu mai mult de 20% în această perioadă faţă de începutul lunii iunie, fiindcă mulţi dintre studenţii care stau în chirie fie îşi păstrează cazarea, fie vin din luna iulie şi închiriază garsonierele sau apartamentele pe care le păstrează toată vara, chiar dacă nu locuiesc în ele.

    Paul Avătăji, dezvoltator imobiliar local , remarcă faptul că în acest an există mult mai multe apartamente noi, cumpărate în cartierele de blocuri rezidenţiale ridicate la Iaşi, multe dintre aceste locuinţe fiind date în chirie întrucât proprietarii lor sunt plecaţi să muncească în străinătate.

    Chiria pentru un astfel de apartament, cu două sau trei camere, este în medie cu 50 de euro mai mare faţă de chiria pentru locuinţele din blocurile vechi, ajungând între 230 şi 280 de euro pentru cartierele Podu Roş, Tătăraşi sau Tudor Vladimirescu.

    “Este bine ştiut faptul că luna septembrie este cea mai bună lună a închirierilor. În acest an au fost date în folosinţă mai multe blocuri noi de locuinţe, iar multe dintre aceste apartamente au fost cumpărate de români care muncesc în străinătate şi aleg să le închirieze. Chiria pentru o garsonieră poate ajunge şi la 200 de euro dacă este utilată şi mobilată modern, chiar dacă zona nu este centrală. La apartamentele cu două camere, care sunt foarte căutate, preţul mediu pe cartier este de 200 de euro, în timp ce în centru este de 300-500 de euro”, explică Paul Avătăji.

    Potrivit acestuia, chiriile au crescut faţă de anul trecut, dar în general cu un procent mic, între 5 şi 10.

    “Noi estimăm că în următorii ani se vor mai înregistra astfel de creşteri mici care vor duce la o aliniere cu preţurile practicate în Europa”, a conchis Paul Avătăji.

    În Iaşi există cinci instituţii de învăţământ superior de stat: Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza“, Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi“, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa“ , Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad“ şi Universitatea de Arte ”George Enescu“. Toate acestea au peste 55.000 de studenţi înmatriculaţi atât la buget, cât şi la taxă. Fiecare dintre cele cinci universităţi dispune de propriile cămine pentru cazarea studenţilor, însă toate locurile puse la dispoziţie nu ajung, în total, la 20.000. Cel mai mare campus este cel din Tudor Vladimirescu, al Universităţii Tehnice ”Gheorghe Asachi“, unde sunt cazaţi aproape 10.000 de studenţi în cele 22 de cămine.

    ORADEA – Chiria începe de la 85 de euro pentru o garsonieră şi ajunge la 200 de euro în zona UMF

    La Oradea, chiar dacă numărul studenţilor ar putea fi mai mic în acest an, nivelul chiriilor va fi acelaşi faţă de anul trecut, dar nu se înregistrează nicio creştere faţă de lunile anterioare, spune agentul imobiliar Marcian Ursan.

    “Avem în portofoliu garsoniere în diverse cartiere ale oraşului la 85 de euro pe lună sau între 100 şi 160 de euro în centru, ba chiar 200 de euro în apropierea Facultăţii de Medicină şi Farmacie. Pentru apartamentele cu două camere chiria va fi între 100 şi 250 de euro pe lună, în funcţie de gradul de mobilare şi dotare cu aparatură electrocasnică şi electronică”, explică el.

    Potrivit acestuia, posibila scădere a numărului de studenţi nu va influenţa nici celelalte condiţii de închiriere a locuinţelor.

    “Niciun proprietar care şi-a pus la punct locuinţa nu acceptă să o închirieze fără plata prealabilă a unei garanţii, care constă în suma echivalentă cu preţul chiriei între o lună şi trei luni”, adaugă Ursan.

    Reprezentanţii altor agenţii imobiliare consideră şi ei că nivelul chiriilor va rămâne acelaşi.

    “Chiriile au rămas aceleaşi, nu avem clienţi care să ceară mai puţin de 100 de euro pentru o garsonieră în cartierele Decebal, Dragoş Vodă sau Rogerius, iar un apartament cu două camere nu va costa mai puţin decât anul trecut, când au fost la 200 de euro”, spune un reprezentant al altei agenţii.

    Universitatea din Oradea estimează că în noul an de învăţământ va avea aproximativ 17.000 de studenţi, în condiţiile în care la admiterea din iulie abia 41 la sută din locuri au fost ocupate, iar sesiunea din toamnă va începe în 8 septembrie.

    Pe de altă parte, universitatea nu poate asigura integral nevoile de cazare, cele trei cămine având o capacitate totală de 1.392 de locuri, dintre care unul, cu 300 de locuri, este închiriat de la Primărie.

    În cele două cămine proprii, situate în campusul universitar, chiria variază – în camerele cu patru-cinci paturi, tariful este de 80 de lei pe lună de persoană (pentru studenţii care învaţă pe locurile bugetate) şi 140 de lei pe lună de persoană (pentru studenţii care învaţă pe locurile cu taxă), iar în camerele cu trei locuri tariful este de 100 de lei pe lună de persoană pentru studenţii pe locurile bugetate şi de 150 de lei pe lună de persoană pentru studenţii care plătesc taxă. În căminul închiriat de la Primărie, tarifele variază între 60 de lei pe lună pentru studenţii pe locurile bugetate şi 110 lei pe lună pentru studenţii pe locurile cu taxă.

    Un cămin nou situat în campusul universităţii se află încă în construcţie, urmând să aibă o capacitate totală de 402 locuri. O aripă a clădirii, totalizând 200 de locuri de cazare, găzduieşte în prezent studenţi, băieţi, în camere de trei locuri, tarifele fiind de 130 de lei pe lună de persoană (pentru studenţii de la buget) şi 180 de lei pe lună de persoană (pentru studenţii pe locuri cu taxă).

    SIBIU – Chirii între 120 şi 200 de euro pentru garsonieră

    La Sibiu, chiriile au crescut, în ultimele două-trei săptămâni, cu 20-30 de euro pentru un apartament sau pentru o garsonieră, iar reprezentanţii agenţiilor imobiliare spun că acest lucru se datorează cererii extrem de mari şi ofertei foarte mici.

    “Cererea este foarte mare faţă de ofertă în această perioadă, inclusiv pentru garsoniere. Noi cam de trei săptămâni am început să închiriem cu 20-30 de euro mai mult decât înainte. Una dintre probleme este că nu toţi proprietarii acceptă studenţi. Când dau locuinţele spre închiriere, foarte mulţi precizează că nu vor studenţi, animale de companie sau copii. Adevărul este că am văzut apartamente de-a dreptul distruse de studenţi şi oamenii nu vor să rişte”, afirmă Mirela Lipoveţchi, managerul unei agenţii imobiliare din Sibiu.

    Potrivit acesteia, o altă problemă este că studenţii sunt dispuşi să dea 100-110 euro pentru chirie, iar în acest moment nu se mai găsesc locuinţe de închiriat la acest preţ.

    “Studenţii vor apartamente de două-trei camere şi se cuplează câte patru. Ei vor apartamente la 100-110 euro, or, nu am ce să le ofer. Din 1.600 de locuinţe câte am avut spre închiriere mai am două apartamente, dar care costă 250-270 de euro. Sunt apartamente dotate cu tot ce trebuie. La 80-100 de euro mai am foste camere de cămin, dar care nu au nicio dotare”, spune Mirela Lipoveţchi.

    Preţul de închiriere variază şi în funcţie de zona în care este situată locuinţa, cele mai scumpe fiind zona centrală şi cartierele aflate în preajma facultăţilor.

    “Studenţii sunt foarte comozi. Nici nu-mi vine să cred că tinerii din ziua de azi preferă o locuinţă modestă de pe Mihai Viteazu (cartier de blocuri situat relativ aproape de centru şi de majoritatea facultăţilor – n.r.), în locul unui apartament super dotat din Terezian (cartier mărginaş – n.r.). Cele două se închiriază la acelaşi preţ din cauza diferenţei de zonă”, explică Mirela Lipoveţchi.

    Potrivit site-urilor cu anunţuri imobiliare, o garsonieră se închiriază în Sibiu cu preţuri cuprinse între 120 şi 200 de euro, în funcţie de zona în care se află, de suprafaţă şi dotări. De aceleaşi criterii depinde şi preţul de închiriere a unui apartament, care porneşte de la 180 de euro şi poate ajunge la 270 de euro. La aceste preţuri se adaugă cheltuielile lunare de întreţinere, dar şi o garanţie de valoarea unei chirii, care se plăteşte la început.

    Mai ieftin pot ieşi studenţii care sunt dispuşi să locuiască în gazdă: o cameră se închiriază cu preţuri cuprinse între 300 şi 550 de lei pe lună, unii proprietari fiind dispuşi să accepte două persoane în această încăpere.

    Ioana şi Mihaela sunt din judeţul Vâlcea, studente la Facultatea de Drept din Sibiu, şi încearcă să închirieze o garsonieră. Având în mână un ziar cu anunţuri imobiliare şi notate pe o foaie de hârtie alte câteva anunţuri preluate de pe site-uri, cele două stau la o terasă din centrul oraşului şi dau telefoane. Amândouă spun că preferă să vorbească direct cu proprietarii, pentru a evita comisioanele agenţiilor imobiliare. Nu vor să dea foarte mulţi bani, dar au constatat că nu vor reuşi să închirieze garsoniera la preţul pe care şi-l propuseseră de acasă.

    “Speram să găsim o garsonieră mare, cu un pat dublu sau două paturi, cu un birou, o bucătărie mică şi baie la 100-120 de euro. Nu găsim aşa ceva. Cele care sunt aşa de mari ajung şi la 180 de euro. Nu ştim încă ce vom face, dar mai avem câteva anunţuri de parcurs. Apoi vom merge să şi vedem câteva garsoniere”, spune Ioana.

    Sunt şi proprietari care postează singuri anunţurile pe site-urile de profil, tot pentru a nu plăti comisioane agenţiilor imobiliare, mai ales că în această perioadă oamenii nu-şi fac probleme că nu pot închiria.

    “Întotdeauna înainte de 1 octombrie se închiriază foarte repede apartamentul. Eu am un apartament la casă, de două camere. Cer 170 de euro pe lună, plus cheltuielile la utilităţi. Am dat anunţul luni dimineaţa şi în mai puţin de 24 de ore am găsit doi studenţi care l-au închiriat. Aş fi preferat două fete pentru că sunt mai liniştite, dar băieţii ăştia păreau cuminţi, sper să nu avem proleme”, spune Bogdan Marcu, proprietarul unei locuinţe închirate.

    În municipiul Sibiu, Universitatea “Lucian Blaga” are circa 15.000 de studenţi, dintre care peste 3.000 sunt în anul întâi. Universitatea le pune la dispoziţie 2.000 de locuri în căminele proprii şi luate în administrare. Reprezentanţii universităţii spun că locurile sunt suficiente pentru că, oricum, majoritatea tinerilor preferă să stea în chirie împreună cu prietenii.

    TIMIŞOARA – Cameră în cămin de nefamilişti, cu baie la comun, minimum 150 de euro

    Directorul unei agenţii imobiliare din Timişoara, Corina Eva, spune că preţul de închiriere a apartamentelor a crescut, comparativ cu lunile de vară, însă a rămas la fel faţă de perioada similară a anului trecut.

    “Este cunoscut faptul că piaţa chiriilor are un caracter sezonier. În funcţie de evoluţia cererii, chiriile scad în general în trimestrul al doilea, în perioada aprilie-iunie, pentru a reveni în creştere în a doua jumătate a lunii august şi septembrie. Toamna, interesul pentru chirii este cu până la 50 la sută mai ridicat decat în lunile de primăvară-vară. Preţul imobilelor este dictat însă şi de zona în care sunt amplasate”, afirmă Corina Eva.

    Potrivit acesteia, în această perioadă chiriile sunt mai mari cu 20-30 la sută faţă de lunile de vară.

    În luna septembrie, chiria pentru o garsonieră variază între 150 şi 300 de euro, în funcţie de gradul de confort. În zona Complexului Studenţesc, cea mai căutată în această perioadă, o cameră într-un cămin de nefamilişti, cu minime dotări şi cu o baie la comun, nu se poate închiria fără 150 de euro.

    În cazul apartamentelor cu două camere, în această perioadă situaţia este similară. Astfel, un apartament cu două camere, indiferent de gradul de confort, zonă sau dotări, nu se poate închiria fără 200 de euro. Nici apartamentele cu trei camere nu trec mai greu, în condiţiile cererii ridicate, preţul acestora plecând de la 250 de euro pe lună.

    În Timişoara sunt aproximativ 40.000 de studenţi, iar posibilităţi de cazare oferă şi universităţile. În total, sunt peste 13.000 de locuri în cele 38 de cămine. Universitatea Politehnica are 16 cămine, iar Universitatea de Vest are zece cămine, majoritatea situate în Complexul Studenţesc. Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” are şapte cămine situate în zona centrală a oraşului, lângă sediul universităţii, iar Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului are cinci cămine în propriul campus universitar.

    TÂRGU MUREŞ – 100-130 de euro chiria în garsonieră, 150-200 pentru două camere

    Mircea Prozan, manager al unei agenţii imobiliare din Târgu Mureş, spune că nivelul chiriilor este acelaşi ca anul trecut şi nu variază în funcţie de sezon.

    “Chiriile sunt cam la acelaşi preţ ca anul trecut, depinzând şi de amenajări şi de zonă. O garsonieră este undeva la 100-120, chiar 130 de euro, un apartament de două camere cam 150-200 de euro, iar cel de trei camere, undeva la 250-300 de euro. Sigur, mobilate, utilate, întreţinute, întrucât chiriaşii au pretenţii. Am observat un fenomen în ultimul timp – studenţii, mai nou, nu mai caută să închirieze, preferă să cumpere prin programul «Prima casă». Îi mai ajută şi părinţii… Ceea ce arată că mai sunt bani pe piaţă. Şi eu mai bine vând decât închiriez”, spune Prozan.

    Potrivit acestuia, sezonul de închirieri pentru studenţi începe în jur de 15 august şi se încheie cam prin 20-25 septembrie. Cele mai căutate locuinţe sunt în cartierele 7 Noiembrie şi Cornişa, mai apropiate de universităţile de stat, urmate de Aleea Carpaţi şi zona centrală, însă în ultimul caz nu prea sunt apartamente de închiriat pentru persoane fizice, fiind preferate firmele.

    “Mai puţin căutate de către studenţi sunt cartierele Tudor şi Dâmbu. E interesant, pentru cartierul Unirii nu prea sunt cereri, deşi ar fi totuşi aproape”, explică el.

    Cei aproximativ 9.000 de studenţi care învaţă în Târgu Mureş la cele trei universităţi de stat – Universitatea de Medicină şi Farmacie, “Petru Maior” şi cea de Arte – au la dispoziţie, în acest an, circa 1.500 de locuri de cazare în cămine, plus încă aproximativ 500 la internatele unor licee.

    Potrivit rectorului Leonard Azamfirei de la UMF Târgu Mureş, cea mai mare dintre aceste universităţi, numărul de locuri de cazare oferite este de aproximativ 1.100, pe care le vor obţine studenţi bugetari, în ordinea mediilor.

    “Avem studenţi care au drept la cămin, dar nu stau prea mult, ci caută alternative, pe parcursul anului universitar. Deci merg în chirie şi eliberează locuri pentru alţii”, spune Azamfirei.

    De obicei, situaţia se stabilizează abia prin luna ianuarie.