Tag: strada

  • Antreprenorul care a ocupat cu magazine o stradă întreagă din Bucureşti

    Între cei doi poli la care visează pasionaţii de senzaţii tari din România, se află o porţiune din Calea Moşilor, colţ cu Bărăţiei, unde David Neacşu a aşezat polul echipamentelor sportive outdoor.

    Se împlinesc 20 de ani de când alpinistul David Neacşu voia să plece pe Everest. Organizatorul expediţiei a fugit însă cu o parte din banii strânşi, iar alpinistul a rămas acasă şi a pus bazele unei afaceri. Între timp, a bifat două victorii importante: a ajuns pe Everest şi a câştigat pariul pe piaţa de echipament sportiv pentru activităţi în aer liber din România. Graniţele micului său imperiu de bocanci, schiuri, haine impermeabile, corturi şi sute de accesorii se întind pe primii zeci de metri din Calea Moşilor, în spatele Magazinului Cocor. Cele cinci magazine, care ocupă o suprafaţă de 700 de metri pătraţi, sunt vecine cu un magazin cu rochii de mireasă, cu o florărie, cu un atelier de reparat încălţări şi cu magazinul sportiv Salomon.

    Tot nume inspirate de pasiunea pentru alpinism au şi depozitele firmei, întinse pe alţi 700 de metri pătraţi: Muntele Vinson, Elbrus, Carstensz Pyramid sau McKinley. La prima vedere, denumirile par o simplă înşiruire de vârfuri montane folosite ca strategie de marketing pentru pasionaţii de alpinism. Sunt, de fapt, primele vârfuri cucerite de alpinistul David Neacşu, mai cunoscut printre pasionaţi pentru expediţiile româneşti conduse de el în premieră pe toate continentele şi mai puţin pentru faptul că este proprietarul magazinelor Himalaya, compania cu 27 de angajaţi care se îndreaptă spre venituri de şapte milioane de euro anul acesta.

    L-am găsit pe Neacşu într-o cameră de aproximativ cinci metri pătraţi, după ce am parcurs vreo 50 de metri de magazin, făcându-mi loc printre căşti pentru alpinism, hamuri, carabiniere, pioleţi şi alte accesorii specifice. Stătea la un birou acoperit de teancuri de hârtii, albume îndesate cu fotografii din toată lumea, tablouri cu simboluri necunoscute şi obiecte pe care nu oricine le poate numi cu uşurinţă. „Asta este o mantra cu scriere în sanscrită pe care mi-a dăruit-o un lama când am plecat singur spre Everest pentru a pune la cale expediţia din 2003“, a explicat el. La gât poartă un medalion dintr-o piatră cu model „ochi de tigru“, extrasă din munţii Himalaya şi pe care „dacă o mai vedeţi la altcineva la gât, sigur face alpinism“.  La 54 de ani, Neacşu are la activ 37 de expediţii mari pe toate continentele, dintre care 19 premiere româneşti. Petrece 200 de zile pe an în expediţii, iar în restul timpului se află în magazinele sale de pe Calea Moşilor. Zâmbeşte mult şi povesteşte cu lacrimi în ochi despre experienţele trăite, axându-se pe cele legate de alpinism şi mai puţin pe afacere, care este, potrivit lui, doar un mijloc de a-şi atinge visele.

    Neacşu şi-a început cariera în urmă cu 30 de ani, mai întâi ca instructor în cadrul şcolii de ghizi naţionali a BTT-ului, iar apoi la Centrul Universitar Bucureşti. A ocupat apoi, timp de doi ani, funcţia de director de agenţie de turism în cadrul unei firme fondate de foştii săi elevi de la şcoala de ghizi, iar în 1993 a decis să îşi construiască propria afacere. „După ce mi-au degerat picioarele pe munte, am hotărât să fac un magazin pentru a aduce echipamente de care aveam nevoie eu în primul rând, iar, apoi, pentru a putea pleca oriunde în lumea asta fără să trebuiască să dau socoteală nimănui, să fiu propriul meu stăpân“, descrie el principala motivaţie care l-a împins spre antreprenoriat. Un argument în plus au fost cei 7.000 de dolari pe care îi strânsese pentru o expediţie în Himalaya, care avea ca scop final escaladarea vârfului Cho Oyu şi care nu s-a mai concretizat pentru că liderul expediţiei a hotărât să plece cu banii strânşi până în acel moment.

    Întâmplarea l-a inspirat în denumirea afacerii şi l-a motivat să inaugureze primul magazin. A investit cei 7.000 de dolari într-un spaţiu de aproximativ 40 de metri pătraţi din complexul comercial Unirea, la etajul patru, în aripa Călăraşi. Magazinul a fost construit sub forma unei cabane din lemn şi a fost ridicată în aproximativ trei luni chiar de cei care au lucrat apoi în magazin. „Nici eu nu ştiu de unde luam echipamentele atunci, aveam trei modele de bocanci, două de rucsacuri şi cinci carabiniere“, spune, glumind, antreprenorul. În 1998, după ce magazinul Unirea a fost cumpărat de omul de afaceri Dan Adamescu, preţul chiriei a crescut, iar Neacşu a fost nevoit să caute un alt spaţiu în care să îşi vândă echipamentele. L-a găsit în apropiere, pe Calea Moşilor. După ce l-a închiriat, a muncit vreme de doi ani la amenajarea acestuia, mai ales din cauza subsolului, care fusese lăsat în paragină.

    A reuşit să inaugureze magazinul la începutul anului 2000. „Aveam 11 angajaţi şi abia îmi permiteam să le plătesc salariile. Nu am avut bani şi pentru pază şi, în primele trei luni de funcţionare, am dormit în faţa magazinului, într-un cort“, îşi aminteşte el. Era o perioadă când furnizorii de echipamente nu aveau încredere în oamenii de afaceri din România, iar Neacşu trebuia să facă plata pentru marfă în avans, aspect care îngreuna situaţia antreprenorului aflat la început. După trei luni, a reuşit să ajungă la linia de plutire, mai cu seamă că încheiase şi contracul cu firma Mammut, unul dintre cele mai profitabile branduri din magazinele sale şi în prezent. După un an şi jumătate, a extins spaţiul cu încă o încăpere, dedicată alpinismului, şi a cumpărat spaţiul magazinului, în schimbul unei sume de 45.000 de euro.

    În 2003, Neacşu a închiriat şi cele două spaţii aflate vizavi de magazinul iniţial, pe care le-a dedicat vânzării de îmbrăcăminte Mammut şi încălţăminte, iar, ulterior, a cumpărat şi cele două spaţii, investind circa 600.000 de euro în acestea. Alte două, destinate bicicletelor high end de munte, dar şi altor branduri de haine pentru sportivi, le-a inaugurat în 2006 în spaţii închiriate, pe care antreprenorul ar vrea de asemenea să le cumpere. În toate sunt expuse aproximativ 5.000 de produse ale unor branduri de echipamente outdoor precum Petzl, Mammut, Austrialpin, Silva, Gerber, Tendon, Lowa, Asolo, Rock Empire, Nikwax, Lorpen, Laken, NicImpex, Julbo, Trimm, Suunto, Deuter, Kovea. A reuşit să câştige contractele cu ei prin participarea la târgurile de profil, cum ar fi cel care se organizează în luna februarie la München sau cel de la jumătatea lunii iulie din Elveţia, dar şi în China sau Statele Unite ale Americii. Nu ratează târgurile, deoarece „în fiecare an se schimbă lucrurile, ca şi în telefonie, IT şi altele“. Face comenzile cu nouă luni sau chiar cu un an înainte. Dacă la început câştiga cu greu încrederea furnizorilor, acum termenele de plată de la branduri precum Mammut sau Petzl ajung chiar şi la 90 de zile. „Au venit chiar la mine acasă să se convingă că nu vând într-un apartament“, spune Neacşu.

    Pe lângă vânzarea în magazinele proprii, în primii ani antreprenorul a făcut şi distribuţie pentru magazinele specializate răspândite în ţară. A atins maximul afacerii în 2007, când firma sa a înregistrat venituri de 13,5 milioane de euro şi profit de 500.000 de euro. A atras şi interesul cumpărătorilor, însă a renunţat la acest gând când a văzut cine avea să îi conducă afacerea în continuare. „Făcusem auditul în 2008, dar, când am dat mâna cu viitorul cumpărător, m-am răzgândit. Nu am mai vândut chiar dacă mi-a oferit o sumă frumoasă, 6,4 milioane de euro.“

  • Incendiul din Centrul Vechi al Capitalei, produs din cauza unui scurtcircuit

     Incendiul de pe strada Gavroveni din Centrul Vechi al Capitalei a izbucnit în jurul orei 23.30, iar pompierii au fost nevoiţi să intervină cu zece autospeciale de stingere.

    Aproximativ 50 de metri pătraţi din clădire au fost afectaţi în urma incendiului, iar potrivit primelor informaţii, focul a izbucnit de la un scurtcircuit provocat de o fluctuaţie de curent, au precizat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incendiul din Centrul Vechi al Capitalei, produs din cauza unui scurtcircuit

     Incendiul de pe strada Gavroveni din Centrul Vechi al Capitalei a izbucnit în jurul orei 23.30, iar pompierii au fost nevoiţi să intervină cu zece autospeciale de stingere.

    Aproximativ 50 de metri pătraţi din clădire au fost afectaţi în urma incendiului, iar potrivit primelor informaţii, focul a izbucnit de la un scurtcircuit provocat de o fluctuaţie de curent, au precizat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANUNTUL făcut azi de Mega Image: deschide trei noi magazine în Bucureşti

    Noul magazinul de pe Iuliu Maniu are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 87 mp iar cel din Calea Călăraşi are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 94 mp, similar celui din Chitila, care are aproximativ 90 mp.

    Prin conceptul Shop&Go, Mega Image cooptează în reţeaua sa pe cei care vor să devină antreprenori prin preluarea unui magazin Shop&Go pe care să-l gestioneze. Mega Image pune la dispoziţie experienţa în retail.

    Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 314 de magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image (169), Shop&Go (144), AB COOL FOOD (1). Mega Image face parte din Delhaize Group, retailer internaţional înfiinţat în 1867 în Belgia ce operează în prezent pe trei continente.

  • Camera respinge legea privind exploatarea minereurilor de la Roşia Montană

     Ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat, după votul de respingere, că Ministerul ştie ce trebuie să facă pentru a ajuta România să ia cele mai bune decizii în acest domeniu.

    Deputatul PNL George Scutaru a afirmat că rolul Parlamentului nu este să ofere o lege dedicată unei companii şi i-a rugat pe parlamentari să aibă aceeaşi deschidere şi în alte proiecte sensibile, cum ar fi respingerea Legii amnistiei şi graţierii.

    Deputatul PDL Gheorghe Tinel a spus că mulţumeşte celor care au manifestat în stradă şi i-au convins pe social-democraţi că iniţiativa lor privind Roşia Montană nu este în interesul naţional. “Până la urmă, raţiunea a învins”, a mai arătat deputatul PDL, adăugând că trebuie găsite soluţii pentru ca bogăţiile ţării să fie exploatate în interesul naţional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucrările la autostrada Bucureşti – Braşov, tronsonul din Sectorul 2, au fost avizate

     Conform documentaţiilor, traseul autostrăzii începe din Sectorul 2, de la strada Petricani, în prelungirea străzii Fabrica de Glucoză, traversează Valea Saulei şi ajunge la calea ferată Bucureşti – Constanţa, de unde iese din Capitală şi intră în judeţul Ilfov.

    “Pentru zona de început, de la strada Fabrica de Glucoză, autostrada este proiectată într-un rambleu de 0,5 – 1 metru, aproape de nivelul tramei stradale ce urmează să se dezvolte în zonă”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Sectorului 2, transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, pentru realizarea relaţiilor de trafic în toate direcţiile a fost prevăzută o intersecţie “în cruce decalată” spre pepiniera din zonă, pentru a nu afecta liniile de tramvai de pe strada Petricani, urmând ca proiectul de semaforizare a intersecţiei, precum şi execuţia acestui sistem să fie realizate de Primăria Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov: Peste 2.600 de solicitări în perioada Paştilor, din care 421 pentru afecţiuni digestive

     Din cele 2.638 de cazuri, 1.517 au fost urgenţe medicale, iar 53 au fost solicitări de intervenţii în locuri publice, a spus managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov (SABI), dr. Alis Grasu.

    “Din totalul urgenţelor, 421 au fost afecţiuni digestive, 22 naşteri, 21 căzuţi în stradă. Vorbim despre o creştere a numărului de solicitări cu 2,13 la sută faţă de sărbătorile pascale din 2013”, a precizat Alis Grasu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marcajul care le dă bătaie de cap brazilienilor. Cum au reacţionat şoferii la invenţia din Sao Paolo şi motivul pentru a fost introdusă – VIDEO

     Linia dublă continuă în zig-zag a fost creată pentru ca maşinile să aibă mai mult loc pentru a staţiona sau pentru a merge înainte, explică autorităţile, citate de bbc.com.

    “Stârneşte multă confuzie, iar traficul este şi mai rău”, a declarat un motociclist pentru canalul de televiziune Gazeta.

    “Cine a făcut asta, era beat”, s-a plâns o altă persoană.

     

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sindicatele din industrie ies în stradă, pentru a cere oprirea suprataxării energiei electrice

    Sindicaliştii Cartel Alfa şi cei ai federaţiilor membre din industrie au anunţat marţi protestele, spunând că vor să solicite premierului să convoace de urgenţă o şedinţă comună cu toţi factorii implicaţi, pentru a stabili modificările legislative referitoare la regimul energiei regenerabile şi liberalizarea preţului la gaze şi energie.

    Astfel, miercuri, între orele 12.00 şi 15.00, mai multe persoane vor picheta sediul Curţii Constituţionale, pentru a solicita judecătorilor CC soluţionarea în regim de urgenţă a problemelor Ordonanţei de Urgenţă 57/2013. Aproape 1.000 de sindicalişti vor participa joi la un miting în Piaţa Victoriei, pentru a cere Guvernului urgentarea tuturor actelor normative care vor urma după rezolvarea de către Curtea Constituţională a OUG 57/2013.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profi a deschis două noi magazine

    Magazinul din Botosani este ultimul din cele cinci preluate de PROFI in toamna anului trecut de la reteaua de magazine locala Pita. Situat pe strada George Enescu nr 4, bl. T94, acesta este cel mai mare dintre cele cinci, avand o suprafata totala de 1002 mp, din care sala de vanzari acopera 690 mp.

    Magazinul care se va deschide maine la Giurgiu vine la numai o saptamana dupa ce PROFI a inaugurat prima sa unitate din localitate. Situat in Piata Comertului nr. 48, magazinul este tot in format standard si are o suprafata totala de 513 mp si o sala de vanzari de 420 mp.

    Cu aproximativ 5000 de angajati care activeaza in magazine in format standard, City si Mall, ProfiI Rom Food eprezent in 107 localitati din 38 de judete. Compania, deţinută de fondul de investiţii Enterprise Investors, a raportat o cifră de afaceri de 1,15 miliarde lei.