43 de companii din România au luat startul competiţiei de anul acesta, dintre care trei se găsesc în clasamentul Fast 50. Compania românească cu cea mai mare rată de creştere a veniturilor este compania Trencadis din Baia Mare, cu creştere a veniturilor în ultimii patru ani de 710%. Aflată pentru a doua oară în clasamentul Fast 50, în urcare pe locul 19 faţă de locul 40 ocupat anul trecut, Trencadis este o companie de sisteme integrate al cărei obiectiv principal este acela de a optimiza şi a inova soluţiile destinate interacţiunii dintre cetăţeni şi instituţiile statului.
Aflată pentru prima dată în clasamentul Fast 50, compania timişoreană Qualteh se plasează direct pe locul 39, cu o rată de creştere de 388%. Qualteh construieşte soluţii de dezvoltare şi adaptare pentru companii inovatoare şi soluţii de software mobile.
Cu o rată de creştere de 324%, Tremend, o companie de software din Bucureşti cu peste 11 ani de experienţă, se situează pe locul 47. Pentru a doua oară în clasamentul Fast 50, Tremend este specializată în livrarea de soluţii complexe de software, încorporând tehnologii avansate destinate unor clienţi variaţi, de la start up-uri americane la multinaţionale din peste 15 ţări, situate pe trei continente.
Furnizorul de soluţii de automatizare robotizată a proceselor Uipath devine primul business care câştigă o distincţie specială pentru Most Disruptive Innovation. Premiul recunoaşte acele afaceri care sunt pionieri în domeniul lor de activitate. Fondată în anul 2015 şi operând mai mult la nivel internaţional, UiPath îşi propune să schimbe lumea cu ajutorul proceselor automatizate şi să uşureze astfel munca oamenilor, permiţându-le să se concentreze mai mult pe partea creativă a muncii.
“Companiile din sectorul IT din România s-au regăsit mereu printre performerii clasamentului Fast 50 şi mă bucur că nici anul acesta nu fac excepţie. Aş dori să îi felicit pe cei care au demonstrat performanţă anul acesta, companii tinere născute în această nouă economie. Acestea sunt companii care cresc într-un an cât altele în 100, iar noi le sprijinim în călătoria lor către scalarea afacerii”, a spus Alina Mirea, Partener Deloitte România şi coordonatoarea locală a programului. “De 18 ani, Deloitte urmăreşte antreprenorii în dezvoltarea lor, de la companii tinere pe care le sprijinim să se dezvolte, până la afaceri mature, prea mari pentru un clasament ca Fast 50, dar cu care colaborăm în continuare”.
Prima poziţie în clasamentul Fast 50 de anul acesta îi revine companiei de rezervări online a transportului aerian din Cehia, Kiwi.com, cu o creştere a veniturilor în ultimii patru ani de 7.145%. Kiwi.com a ocupat anul trecut locul cinci la categoria Rising Stars sub numele de Skypicker.com, ceea ce indică faptul că obiectivul său de a deveni lider mondial în turismul online este realizabil. Imediat după Kiwi.com se găseşte câştigătorul de anul trecut al categoriei Rising Stars, compania de tehnologie Deeper, din Lituania, în timp ce pe locul trei se găseşte compania Prusa Research din Republica Cehă.
Soltenberg a făcut apel în faţa celor două state pentru ca acestea să-şi rezolve disensiunile, ”pentru că este important pentru alianţă să fim capabili să conlucrăm, în special în această regiune”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Soluţiile oferite de compania din Rusia sunt folosite de peste 400 de milioane de utilizatori din întreaga lume. Prin intermediul acestor programe, hackerii guvernului rus au căutat în computerele mai multor persoane, printre care şi angajaţi din peste 20 din agenţii ale SUA, pentru a găsi informaţii despre proiectele serviciilor secrete americane.
Citiţi mai multe pe www.go4it.ro
“Lumea, în general, când se gândeşte la Vodafone se gândeşte la minute, la telefoane mobile, dar avem multe şi soluţii smart care ajută managementul oricărei companii pentru a-şi eficientiza afacerea”, explică Daniel Bobu, director enterprise marketing la Vodafone România, dimensiunea mai puţin cunoscută a businessului.
El oferă exemplul unor soluţii smart implementate de Vodafone România pentru retaileri, care ajută la eficientizarea activităţii în magazine. Una dintre acestea este o soluţie de „people counting”, care permite managerului unui magazin să contorizeze numărul de persoane care trec prin faţa rafturilor, să afle câţi sunt bărbaţi sau femei, în ce categorie de vârstă se încadrează şi chiar ce tip de reacţie au acestea în faţa produsului din raft sau de câte ori priveşte un client produsul înainte de a-l cumpăra sau nu. „Datele furnizate pot ajuta un manager să adapteze oferta în funcţie de activitatea de la raft, precum şi în funcţie de reacţia emoţională a clientului”, spune Bobu. El explică faptul că soluţia nu oferă date personale, ci rapoarte şi grafice privind traficul din anumite perioade, precum şi analize comparative pentru locaţii diferite. Potrivit reprezentantului Vodafone România, soluţia nu înregistrează sute de ore de filmări, ci „selectează anumite informaţii care sunt relevante şi le transformă în date; noi le interpretăm şi furnizăm mai departe rapoarte în care spunem că la raft au trecut în ziua respectivă atâtea sute de oameni cu un profil anume şi le putem corela cu vânzările de la raft”.
Tot pentru retaileri, operatorul telecom are soluţii de monitorizare care pot „vedea” câte produse sunt într-un frigider, în funcţie de greutatea raftului, de exemplu. Astfel, se poate face aprovizionarea mai rapid. „În momentul în care poţi să monitorizezi câţi oameni intră în magazin, pe la ce rafturi trec, de ce produse sunt interesaţi, poţi să le furnizezi informaţii privind produsele care sunt la promoţie, se poate monitoriza numărul de oameni care aşteaptă la coadă la o anumită casă de marcat şi, în funcţie de asta, dacă sunt prea mulţi, se deschide o altă casă. Toate acestea pot îmbunătăţi semnificativ experienţa clientului final”, explică Daniel Bobu.
Directorul de enterprise marketing al Vodafone România nu a numit lanţurile de magazine din România care folosesc acest serviciu, menţionând că sunt „cei mai mari retaileri din România”. Totuşi el susţine că soluţia nu este accesibilă doar corporaţiilor, ci şi antreprenorilor mici. Vodafone vinde soluţiile acestea sub forma unui serviciu: „Nu vindem separat echipamentul, accesul la o platformă, o licenţiere, este vorba pur şi simplu de o valoare lunară pe care clientul o plăteşte”. Reprezentantul Vodafone nu a indicat o sumă fixă a acestei soluţii, spunând că aplicaţia este personalizată, pentru a se plia pe nevoile şi cerinţele clientului.
Un alt exemplu menţionat de Bobu este Digital Media Signage, care constă în ecrane LCD care furnizează informaţii vizitatorilor. Beneficiile unei astfel de soluţii „sunt semnificative şi oferă zone noi de activitate”, spune el, exemplificând faptul că retailerii îşi pot promova propriile produse sau pe cele ale unui producător, „şi atunci este şi o sursă de venit pentru anumite magazine”. În acest moment, sute de sisteme de Digital Media Signage sunt implementate în sute de locaţii la nivel local, potrivit datelor operatorului.
Guvernul a solicitat luna aceasta tuturor companiilor de stat să vireze la buget în avans sumele „neangajate în proiecte viitoare”, situaţie care pune sub semnul întrebării capacitatea de societăţilor de stat de a face noi investiţii, absolut necesare pe o piaţă concurenţială.
Ce soluţii au la îndemână companiile de stat: să se împrumute de la bănci, dar creditele înseamnă cheltuieli mai mari care, în final, ajung să fie plătite tot de consumatori, sau, în cazul Hidroelectrica, încearcă să se listeze pe bursă pentru a atrage fonduri suplimentare de la investitori.
Hidroelectrica este prima companie de stat care a convocat şi ţinut AGA în urma solicitării imperative a Guvernului de distribuire a rezervelor, adresată companiilor pe care le controlează.
După ce Guvernul a cerut companiei Hidroelectrica dividende suplimentare de 655 milioane de lei, ministrul Energiei anunţă că urmează listarea a 10% din aţiunile acesteia pentru a obţine banii necesari retehnologizării.
Vânzarea pachetului a fost deja discutată în Executiv, potrivit ministrului Toma Petcu: “Intenţionăm, în primul rând, să facem listarea. Am făcut o notă de informare în guvern acum o săptămână cu intenţia de schimbare”, a declarat spus ministrul, într-o conferinţă de presă organizată la Alba Iulia.
Toma Petcu a menţionat că este vorba despre o listare prin vânzarea de acţiuni existente, amintind că există o hotărâre de guvern din 2014 pentru declanşarea procedurii.
Banii obţinuţi vor rămâne la companie, pentru retehnologizare, a explicat Petcu: “Ne dorim ca suma obţinută, din estimările noastre este destul de substanţială, să fie folosită pentru dezvoltarea companiei”, a declarat ministrul Energiei, scrie realitatea.net